Şedinţa publică din data de 10 octombrie 2024
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Potrivit art. 499 C. proc. civ.: "Prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare".
I. Circumstanţele cauzei
1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 20.03.2023, sub număr unic de dosar x/2023, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Sănătăţii şi Colegiul Medicilor din România a solicitat admiterea acţiunii, recunoaşterea dreptului pretins, ca parte vădit vătămată, a interesului public şi privat şi repararea pagubei cauzate de către pârâţii Ministerul Sănătăţii şi Colegiul Medicilor din România.
1.2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 552 din 29 septembrie 2023, Curtea de Apel Timişoara – secţia contencios administrativ şi fiscal a dispus următoarele:
- a respins excepţiile nulităţii, autorităţii de lucru judecat, lipsei de obiect şi inadmisibilităţii/lipsei de interes, invocate de pârâtul Ministerul Sănătăţii;
- a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâtul Colegiul Medicilor din România;
- a respins, ca neîntemeiată, acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Sănătăţii şi Colegiul Medicilor din România;
- a respins cererea reclamantului de obligare a pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.
1.3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul A., solicitând admiterea recursului şi rejudecarea litigiului în fond, cu obligarea părţii pasive să emită şi să îi remită poştal, cu recomandată, la adresa de la domiciliu, prin stabilirea de către instanţă a termenului legal de executare a actului administrativ cu caracter individual necesar şi obligatoriu, cu amendarea judiciară a acesteia conform prevederilor art. 242 raportat la art. 186 din Legea nr. 554/2004.
În esenţă, a arătat că hotărârea atacată cuprinde motive contradictorii conform art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., judecătorul primei instanţe soluţionând cauza în mod discriminatoriu, tendenţios, incompetent.
1.4. Apărările formulate în cauză
Intimatul-pârât Ministerul Sănătăţii a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii recursului, arătând că nu sunt aduse critici de nelegalitate a sentinţei atacate, fiind reluate apărările din faţa primei instanţe. În subsidiar, a solicitat respingerea recursului.
Intimatul-pârât Colegiul Medicilor a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii recursului considerând că acesta nu conţine critici de nelegalitate, ci exprimă simpla nemulţumire a recurentului-reclamant. În subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
1.5. Procedura de soluţionare a recursului
În recurs s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs şi de comunicare a actelor de procedură între părţi, prin intermediul grefei instanţei, în conformitate cu dispoziţiile art. 486 şi art. 490 C. proc. civ.
Prin rezoluţia completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului, a fost fixat termen de judecată pentru soluţionarea recursului în şedinţă publică, la data de 10 octombrie 2024, cu citarea părţilor.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului declarat în cauză
Examinând cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului, invocată de intimaţii-pârâţi, Înalta Curte constată că excepţia este întemeiată, pentru următoarele considerentele:
2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante
Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.: "Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni: motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat."
Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ.: "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.: "Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."
În acest sens, Înalta Curte constată că potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.: "Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înţelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.
Prevederile legale menţionate se interpretează în sensul formulării unei argumentări juridice a nelegalităţii invocate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă şi prin precizarea eventualelor greşeli săvârşite de instanţă în legătură cu aceste dispoziţii legale, în lipsa acestor menţiuni neputându-se exercita controlul judiciar.
Aceasta înseamnă că nelegalitatea hotărârii care se atacă trebuie să îmbrace obligatoriu una din formele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.
Obligaţia de motivare a recursului presupune concretizarea criticilor recurentului în raport de soluţia instanţei de fond, astfel că motivarea imprecisă sau generală atrage sancţiunea nulităţii recursului, în condiţiile prevăzute de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.
În speţă, recursul formulat de reclamantul A. nu conţine critici concrete aduse hotărârii instanţei de fond, ci doar aspecte privind situaţia de fapt ori afirmaţii lipsite de relevanţă în raport cu raţionamentul logico-juridic al instanţei, nefiind combătut practic niciunul dintre considerentele instanţei de fond.
Astfel, deşi prima instanţă, în raport cu probele administrate şi cu dispoziţiile legale incidente, a constatat că în privinţa răspunsurilor pârâţilor nu a existat un refuz/întârziere de soluţionare a cererilor reclamantului de vreme ce acestea au soluţionat în termenul legal de 30 de zile aspectele semnalate precum şi faptul că pârâţii i-au răspuns reclamantului în limitele competenţelor fiecăruia, recurentul-reclamant nu a înţeles să critice raţionamentul instanţei şi să arate care sunt motivele contradictorii pe care le cuprinde sentinţa atacată, din perspectiva motivului de casare pe care l-a invocat.
Or, simpla nemulţumire a părţii cu privire la soluţia adoptată de instanţa ce a pronunţat hotărârea atacată şi redarea, prin cererea de recurs, a unor împrejurări de fapt, nu constituie un motiv de nelegalitate a sentinţei, această neregularitate sancţionându-se cu nulitatea.
Deoarece recurentul-reclamant nu a formulat critici care să permită încadrarea lor într-unul din cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ., rezumându-se la expunerea unor succesiuni de fapte şi afirmaţii, pe care nu le-a structurat din punct de vedere juridic, nesubliniind relevanţa pe care acestea o prezintă în raport cu soluţia instanţei de fond, Înalta Curte va aplica sancţiunea nulităţii recursului.
2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) şi art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepţia nulităţii recursului, invocată de intimaţii-pârâţi, şi va constata nul recursul formulat de reclamantul A..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia nulităţii recursului, invocată de intimaţii-pârâţi.
Constată nul recursul formulat de reclamantul A., împotriva sentinţei civile nr. 552 din 29 septembrie 2023 a Curţii de Apel Timişoara – secţia contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 10 octombrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.