Şedinţa publică din data de 28 noiembrie 2024
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I.1. Circumstanţele cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – Contestaţii Electorale la data de 05.11.2024, sub nr. x/2024, astfel cum a fost precizată, reclamanta în contradictoriu cu pârâţii Biroul Electoral Central şi Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 9 Brăila a solicitat anularea deciziei nr. 217D/04.11.2024 de soluţionare a contestaţiei formulate împotriva procesului-verbal nr. x/30.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 9 Brăila, emise de Biroul Electoral Central şi anularea procesului-verbal nr. x/30.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 9 Brăila.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Prin sentinţa civilă nr. 80 din data de 7 noiembrie 2024, pronunţată în dosarul nr. x/2024, Curtea de Apel Bucureşti – Contestaţii electorale a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A.. şi pe pârâţii Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană Nr. 9 Brăila şi Biroul Electoral Central, în favoarea Tribunalului Brăila.
Pentru a pronunţa această soluţie, în esenţă, instanţa a reţinut dispoziţiile art. 10 alin. (1) şi (3) şi art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004 ("sunt asimilate autorităţilor publice, în sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obţinut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică"), din a căror interpretare a observat că delimitarea competenţei materiale în primă instanţă de soluţionare a acţiunilor de contencios administrativ şi fiscal, între tribunal şi curtea de apel, se face, ca principiu, pe baza criteriului rangului autorităţii de la care emană actul administrativ contestat, cu excepţia litigiilor privitoare la taxe, impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora, unde criteriul este cel al sumei în discuţie.
Astfel, a apreciat că în prezenta cauză, competenţa de soluţionare se stabileşte în funcţie de criteriul rangului autorităţii emitente a actului contestat, întrucât procesul-verbal nr. x din data de 30.10.2024 nu are ca obiect taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora.
Curtea de Apel a reţinut că în speţă se contestă un act emis de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 9 Brăila, iar împrejurarea că reclamanta înţelege să se judece şi în contradictoriu cu Biroul Electoral Central nu este suficientă pentru a modifica competenţa materială de soluţionare a cauzei, cât timp acest pârât nu a emis un act administrativ de natură a da naştere, modifica sau stinge raporturi juridice.
A mai reţinut că determinant pentru stabilirea competenţei este actul principal, care produce efecte juridice prin el însuşi, de sine stătător, în speţă, acesta fiind procesul-verbal nr. x din data de 30.10.2024, emis de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 8 Brăila, în timp ce actul emis de pârâtul Biroul Electoral Central în soluţionarea contestaţiei formulate de reclamant nu reprezintă decât expresia parcurgerii procedurii prevăzute de art. 19 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 raportat la art. 6 din Legea nr. 554/2004.
2.2. Prin sentinţa nr. 354/Fca/2024 din data de 20 noiembrie 2024, Tribunalul Brăila, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu, a declinat cauza spre competentă soluţionare în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.
În considerentele sentinţei Tribunalul a reţinut dispoziţiile art. 1 şi art. 10 alin. (3) teza 1 din Legea nr. 554/2004, în raport cu care competenţa materială şi teritorială de soluţionare a prezentei contestaţii, astfel cum a fost precizată, revine secţiei de contencios administrativ si fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, prin raportare la calitatea de instituţie centrală a pârâtului Biroul Electoral Central şi la sediul acestuia.
Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va trimite cauza spre competentă soluţionare Curţii de Apel Bucureşti – Contestaţii electorale, pentru considerentele ce urmează:
1. Argumentele de fapt şi de drept relevante
Obiectul prezentului demers judiciar îl reprezintă cererea formulată de reclamanta A. privind anularea Deciziei nr. 217D/04.11.2024 emise de Biroul Electoral Central în soluţionarea contestaţiei formulate împotriva procesului-verbal nr. x din data de 30.10.2024, emis de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 9 Brăila, precum şi anularea acestui proces-verbal.
Înalta Curte constată că actele atacate vizează alegerile din 2024 pentru Senat şi Camera Deputaţilor.
De asemenea, se constată că Decizia nr. 217D/04.11.2024, emisă de Biroul Electoral Central constituit pentru Alegerile parlamentare din 2024, a fost dată în soluţionarea cererii reclamantei de completare a Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 9 Brăila cu reprezentanţii A..
În acest sens, potrivit art. 19 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 208/2015: "(1) Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri conform prezentei legi, precum şi candidaţii independenţi pot contesta modul de formare şi componenţa birourilor electorale, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri.
(2) Contestaţiile se depun la şi se soluţionează de către organismul electoral constituit la nivelul imediat superior celui la care funcţionează biroul la care se referă contestaţia sau de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cazul în care contestaţia se referă la Biroul Electoral Central, în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Decizia organismului electoral sau, după caz, hotărârea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este definitivă."
De asemenea, potrivit Deciziei nr. 325 din 14 septembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (3), (4) şi (5), art. 33 alin. (4) şi art. 35 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale s-a reţinut că: "(...) hotărârile birourilor electorale sunt pronunţate în cadrul jurisdicţiilor specifice activităţii electorale, şi ele nu exclud accesul liber la justiţie. Aceste hotărâri, fiind acte cu caracter jurisdicţional ale organelor administrative, pot fi atacate în justiţie de către cei interesaţi, în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990."
S-a mai reţinut prin aceeaşi decizie că jurisprudenţa constantă a instanţelor judecătoreşti şi a instanţei supreme a admis contestarea, pe calea contenciosului administrativ comun, a hotărârilor birourilor electorale.
În acelaşi sens, se impun a fi reţinute şi considerentele Deciziei nr. 16 din 18 septembrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii, prin care la paragraful 67 s-a stabilit că atunci când a stabilit o competenţă specială pentru contestarea actelor organismelor electorale, legiuitorul în materie electorală a făcut o derogare de la cenzura actelor administrative pe calea contenciosului administrativ, derogare permisă de art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, având în vedere natura specifică a acestor acte şi faptul că ele aparţin materiei contenciosului Electoral, desprinsă din materia contenciosului administrativ general, iar la paragraful 68 s-a statuat că atunci când legea organică stabileşte o procedură specială de cenzură a actelor administrative se aplică această procedură, iar ori de câte ori în legile electorale nu se prevede o procedură specială de contestare a actelor emise de structurile electorale, în jurisprudenţă s-a recunoscut dreptul de acces la justiţie potrivit Legii contenciosului administrativ, ca jurisdicţie cu caracter general în materia actelor administrative.
În cauză se contestă Decizia nr. 217D/04.11.2024, emisă de Biroul Electoral Central în soluţionarea contestaţiei formulate împotriva procesului-verbal nr. x din data de 30.10.2024, emis de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 9 Brăila.
În aceste condiţii, dat fiind faptul că în speţă contestaţiile formulate împotriva deciziilor emise de Biroul Electoral Central în soluţionarea cererilor de completare ale birourilor electorale de circumscripţie judeţene sunt supuse cadrului procedural special prevăzut de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, în ceea ce priveşte competenţa de soluţionare a cauzei sunt incidente dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, care prevăd că litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.
Astfel fiind, în condiţiile în care prin legea specială nu se prevede altfel, competenţa materială de soluţionare a cererii de faţă revine secţiei de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate
În consecinţă, pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea în favoarea Curţii de Apel Bucureşti – Contestaţii electorale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamanta A.. în contradictoriu cu pârâţii Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană Nr. 9 Brăila şi Biroul Electoral Central în favoarea Curţii de Apel Bucureşti – Contestaţii Electorale.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 28 noiembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.