Şedinţa publică din data de 28 noiembrie 2024
Asupra contestaţiei de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la data de 17 iunie 2024, sub nr. x/2024, contestatoarea A., candidată pentru Consiliul Local Ocna Şugatag la alegerile din 9 iunie 2024, a formulat, în contradictoriu cu Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 20 Maramureş, contestaţie împotriva Hotărârii nr. 364 din data de 13 iunie 2024 emisă de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 20 Maramureş, solicitând anularea hotărârii contestate şi, pe cale de consecinţă, să se dispună renumărarea voturilor declarate nule pe procesele-verbale încheiate cu ocazia numărării voturilor pentru candidaţii înscrişi pentru Consiliul local, în circumscripţia electorală nr. 50 din Ocna Şugatag.
2. Prin încheierea nr. 3504 din 20 iunie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia de contencios administrativ şi fiscal a trimis contestaţia formulată de A. împotriva Hotărârii nr. 364 din data de 13 iunie 2024 emisă de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 20 Maramureş, în vederea competentei soluţionări, la Biroul Electoral Central.
3. Ulterior, contestaţia a fost restituită instanţei supreme, neputând fi înmânată Biroului Electoral Central, întrucât şi-a încetat activitatea.
4. La termenul de judecată fixat în şedinţa publică de la 28 noiembrie 2024, Înalta Curte a luat act că dovada de înmânare a citaţiei comunicată Biroului Electoral de circumscripţie judeţeană nr. 26 Maramureş a fost restituită cu menţiunea "birou închis", motiv pentru care, din oficiu, a invocat excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a birourilor electorale, în raport de dizolvarea acestora ca urmare a încheierii alegerilor locale şi europarlamentare pentru care au fost constituite.
5. Învestită cu soluţionarea contestaţiei de faţă, Înalta Curte constată că excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a intimatului este o excepţie de fond (ce vizează încălcarea unei condiţii de exerciţiu a acţiunii civile), absolută (se încalcă norme de ordine publică) şi peremptorie (admiterea sa conduce la împiedicarea soluţionării fondului cererii), care poate fi ridicată de oricare dintre părţi, de procuror sau de instanţă din oficiu, în tot cursul procesului, iar potrivit art. 56 alin. (3) teza I C. proc. civ., lipsa capacităţii procesuale de folosinţă poate fi invocată în orice stare a procesului.
Rezultă, astfel, că lipsa capacităţii procesuale de folosinţă poate să fie invocată atât în primă instanţă, cât şi în recurs.
Conform art. 56 alin. (1) C. proc. civ. poate fi parte în judecată orice persoană care are folosinţa drepturilor civile iar potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol, lipsa capacităţii procesuale de folosinţă poate fi invocată în orice stare a procesului actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosinţă sunt lovite de nulitate absolută.
Totodată, pentru a fi parte în proces, potrivit dispoziţiilor art. 56 C. proc. civ., este necesară existenţa folosinţei drepturilor civile, respectiv a capacităţii de folosinţă.
În mod corelativ, Înalta Curte reţine şi norme legale cu caracter general, respectiv, art. 32 alin. (1) lit. a) C. proc. civ., potrivit cărora, "Orice cerere poate fi formulată şi susţinută numai dacă autorul acesteia: a) are capacitate procesuală, în condiţiile legii", dar şi art. 40 alin. (1) acelaşi Cod, în conformitate cu care "Cererile făcute de o persoană care nu are capacitate procesuală sunt nule sau, după caz, anulabile. De asemenea, în cazul lipsei calităţii procesuale sau a interesului, instanţa va respinge cererea ori apărarea formulată ca fiind făcută de o persoană sau împotriva unei persoane fără calitate ori ca lipsită de interes, după caz".
Aşadar, capacitatea procesuală de folosinţă este acea condiţie de exerciţiu a acţiunii civile constând în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi şi obligaţii procesuale civile, astfel cum prevede art. 34 din C. civ.
Analizând mai întâi, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a intimatului, invocată din oficiu, Înalta Curte apreciază că aceasta este întemeiată, raportat la prevederile art. 40 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, în conformitate cu care, "Biroul Electoral Central îşi încetează activitatea după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor prezentei legi."
Deopotrivă, articolul 19 din Regulamentul din 20 martie 2024 de organizare şi funcţionare a birourilor electorale constituite la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi pentru alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024 aprobat prin Hotărârea nr. 1 din 20 martie 2024 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 25 martie 2024 prevede că " Biroul Electoral Central îşi încetează activitatea în termen de 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor legale".
Totodată, Înalta Curte are în vedere şi Decizia nr. 117 D emisă de Biroul Electoral Central în data de 10 iulie 2024, respectiv dispoziţiile art. 1 şi art. 2 din cuprinsul acesteia, ce prevăd că:
- art. 1 – Biroul Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European şi pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale din anul 2024, denumit în continuare Biroul, îşi încetează activitatea în termen de 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatelor finale ale alegerilor pentru primari, consiliile locale, consiliile judeţene, preşedinţii consiliilor judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi primarul general al Municipiului Bucureşti din datele de 09 iunie 2024, 23 iunie 2024 şi 7 iulie 2024.
- art. 2 Biroul asigură relaţia cu publicul şi înregistrează solicitările, întâmpinările şi contestaţiile recepţionate cel mai târziu până la data de 10.07.2024, ora 17:00, pe care le soluţionează până la momentul încetării activităţii."
Potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 208/2015, pentru organizarea procesului electoral funcţionează în mod permanent Autoritatea Electorală Permanentă, care emite hotărâri, decizii şi instrucţiuni.
Din ansamblul acestor dispoziţii Înalta Curte reţine că Biroul Electoral Central constituit la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi pentru alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024 a fost un organism electoral ce a funcţionat în mod temporar şi s-a format exclusiv pentru organizarea respectivelor alegeri.
Reţinând împrejurarea că rezultatul final al alegerilor pentru Parlamentul European şi al alegerilor locale din anul 2024 a fost publicat în Monitorul Oficial al României nr. 661 din 10 iulie 2024, rezultă că pârâtul Biroul Electoral Central constituit la alegerile anterior menţionate şi-a încetat activitatea în termen de 3 zile după această dată, respectiv la data de 13 iulie 2024, astfel că Înalta Curte constată că intimatul nu mai deţine capacitate procesuală de folosinţă, respectivul birou electoral nemaifiind în fiinţă.
Conform prevederile art. 28 alin. (2) C. civ. orice persoană are capacitate de folosinţă şi, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege, capacitate de exerciţiu.
Capacitatea procesuală de folosinţă nu este altceva decât un aspect al capacităţii civile, o reflectare pe plan procesual a capacităţii de folosinţă.
Din aceste prevederi legale rezultă că o persoană fizică sau juridică poate deveni parte în judecată în calitate de reclamant, pârât, intervenient, dar pentru aceasta, legea pretinde condiţia capacităţii procesuale de folosinţă, pe care ca regulă o au toate persoanele sub rezerva ca acestea să existe în fiinţă.
Cum în speţă, Biroul Electoral Central constituit exclusiv la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi pentru alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024, a încetat să mai existe, în prezent intimatul Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 26 Maramureş nu mai deţine capacitate procesuală de folosinţă.
Aşadar, având în vedere că una dintre condiţiile de exercitare ale acţiunii, prevăzute de art. 32 alin. (1) C. proc. civ., nu este îndeplinită, Înalta Curte constată că se impune admiterea excepţiei lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a intimatului Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 26 Maramureş.
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) teza finală coroborat cu art. 56 alin. (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă şi va respinge contestaţia promovată de contestatoarea A. în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 26 Maramureş, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosinţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă.
Respinge contestaţia declarată de A. împotriva hotărârii nr. 364 din data de 13 iunie 2024, pronunţată de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 26 Maramureş, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosinţă.
Definitivă.
Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Pronunţată astăzi, 28 noiembrie 2024.