Hearings: December | | 2025
You are here: Home » Jurisprudence - details

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
The the Administrative and Tax Litigations Chamber

Decizia nr. 5635/2024

Decizia nr. 5635

Şedinţa publică din data de 28 noiembrie 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 27 februarie 2023, sub nr. x/2023, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, a formulat contestaţie împotriva Raportului de evaluare nr. x/07.02.2023, prin care a solicitat anularea raportului contestat şi obligarea pârâtei, în temeiul art. 453 C. proc. civ., la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces.

Prin cererea adiţională depusă la data de 25 mai 2023, reclamantul a înţeles să modifice cererea introductivă de instanţă în sensul că, pe lângă anularea Raportului de evaluare nr. x/07.02.2023 şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, instanţa de judecată să constate că au fost încălcate drepturile sale nepatrimoniale şi, pe cale de consecinţă, să dispună şi obligarea pârâtei la plata sumei de 10.000 de euro, cu titlu de daune morale.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1499 din 20 octombrie 2023, Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis în parte cererea de chemare în judecată promovată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agentia Nationala de Integritate, a anulat Raportul de evaluare nr. x/07.02.2023 şi a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 3.050 de RON, reprezentând onorariu avocaţial şi taxă judiciară de timbru, corespunzătoare pretenţiilor admise, respingând în rest cererea, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 1499 din 20 octombrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs pârâta Agenţia Naţională de Integritate, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea în parte a sentinţei recurate şi, în rejudecare, respingerea acţiunii, ca nefondate şi menţinerea ca temeinic şi legal a raportului de evaluare contestat în cauză.

Recurenta-pârâtă a învederat, în esenţă, că instanţa de fond a interpretat şi aplicat în mod greşit normele de drept material incidente speţei, respectiv prevederile art. 70 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice si în mediul de afaceri/prevenirea şi sancţionarea corupţiei, coroborate cu dispoziţiile art. 228 alin. (1) din Codul administrativ, precum şi prevederile art. 430 alin. (1), art. 434 şi art. 435 alin. (2) C. proc. civ.

Astfel, recurenta-pârâtă a apreciat rationamentul instanţei de fond ca fiind unul eronat, aceasta pornind de la premisa greşită potrivit căreia, în speţă, se impun cu autoritate de lucru judecat considerentele sentinţei civile nr. 698/14.03.2022 a Tribunalului Ilfov şi a deciziei nr. 3301/22.12.2022 a Curţii de Apel Bucureşti pronunţate în dosarul nr. x/2022, în condiţiile în care obiectul acestui dosar este total diferit faţă de cel al prezentei cauze deduse judecăţii.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea depusă la dosarul instanţei de recurs, intimatul-reclamant A. a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu consecinţa menţinerii ca legală şi temeinică a sentinţei atacate.

Acesta a învederat, în esenţă, că în mod corect instanţa de fond a dat efect prevederilor referitoare la prezumţia de lucru judecat în raport de considerentele hotărârilor pronunţate în cadrul dosarului nr. x/2022, respectiv faptul că mandatele nu încetaseră prematur, nefiind posibil ca prin H.C.L. nr. 84/2021 să se aprobe proiectul nelegal care prevedea constatarea încetării de drept a mandatelor înainte de expirarea duratei normale.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârâtă este fondat în limitele şi pentru următoarele considerente:

În fapt, pe rolul Agenţiei Naţionale de Integritate a fost înregistrată sesizarea formulată de o persoană fizică, domnul B., cu privire la faptul că reclamantul A., consilier local în cadrul Consiliului Local Popeşti Leordeni, judeţul Ilfov, nu a respectat dispoziţiile legale privind regimul juridic al conflictelor de interese, întrucât a votat, alături de alţi nouă consilieri locali, împotriva Proiectului de H.C.L. cu privire la încetarea mandatelor de consilieri locali, care îl viza în mod direct .

Urmare a acestei sesizări, pe rolul Agenţiei a fost înregistrată lucrarea nr. x/07.12.2021.

Analizând sesizarea, informaţiile şi datele primite de la instituţiile/autorităţile publice solicitate, precum şi punctul de vedere al persoanei evaluate, inspectorul de integritate căruia i-a fost repartizată lucrarea a întocmit Raportul de evaluare nr. x/07.02.2023, prin care a constatat că reclamantul a nesocotit regimul juridic al conflictelor de interese, în sensul art. 70 din Legea 161/2003 şi art. 228 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 57/2019, întrucât a participat la şedinţa extraordinară a Consiliului Local al Oraşului Popeşti Leordeni din data de 28 septembrie 2021, în cadrul căreia a fost supus la vot pe ordinea de zi proiectul de Hotărâre cu privire la încetarea mandatelor de consilieri locali nr. x/23.09.2021, prin care se constată încetarea de drept, înainte de expirarea duratei normale, conform art. 204 alin. (2) lit. e) O.U.G. nr. 57/2019, a mandatelor a 10 consilieri locali şi se declară vacante cele 10 locuri ale consilierilor locali în cadrul Consiliului Local Popeşti Leordeni. Deşi avea interes personal în problema supusă dezbaterii, întrucât se afla pe lista celor 10 consilieri locali a căror mandate au fost declarate încetate de drept, persona evaluată a votat împotrivă, aflându-se astfel în conflict de interese.

Prin H.C.L. Popeşti Leordeni nr. 84/28.09.2021, a fost respins Proiectul de hotărâre cu privire la încetarea mandatelor a 10 consilieri locali, printre care şi reclamantul A., iar la deliberare şi adoptare a participat şi acesta.

Împotriva H.C.L. Popeşti Leordeni nr. 84/28.09.2021 a fost formulată acţiune în anulare, ce a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov, sub nr. x/2022, în care reclamantul A. a avut calitatea de parte (pârât).

Prin sentinţa civilă nr. 698/14.03.2022, definitivă prin respingerea recursului prin decizia civilă nr. 3301/20.12.2022 a Curţii de Apel Bucureşti, a fost respinsă acţiunea în anulare, ca neîntemeiată.

Prima instanţă a valorificat în prezenta speţă, în temeiul art. 430 alin. (1) şi art. 435 alin. (2) C. proc. civ., dezlegările definitive oferite în cadrul dosarului nr. x/2022 al Tribunalului Ilfov, referitoare la inexistenţa elementelor conflictului de interese în privinţa reclamantului în ceea ce priveşte deliberarea şi adoptarea H.C.L. Popeşti – Leordeni nr. 84/28.09.2021, şi a constatat că se impune anularea Raportului de evaluare nr. x/07.02.2023 întocmit de pârâta Agenţia Naţională de Integritate.

Astfel, după cum s-a arătat, judecătorul fondului şi-a argumentat soluţia de admitere a cererii de chemare în judecată şi de anulare a Raportului de evaluare x din 07 februarie 2023, emis de recurenta-pârâtă, prin care s-a constatat că intimatul-reclamant a fost în conflict de interese, întrucât în calitate de consilier local a participat la şedinţa consiliului local în cadrul căreia a fost adoptată hotărârea nr. 84 din 28 septembrie 2021 privind respingerea proiectului de hotărâre cu privire la încetarea mandatelor de consilieri locali, exclusiv pe incidenţa dispoziţiilor art. 430 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora "Hotărârea judecătorească ce soluţionează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepţii procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunţare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranşată."

Sub acest aspect se are în vedere că, aşa cum s-a subliniat în mod constant în literatura şi practica de specialitate, condiţia de aplicare a autorităţii de lucru judecat presupune identitatea de acţiuni (părţi, obiect şi cauză juridică), condiţie ce opreşte repetarea unei noi judecăţi între aceleaşi părţi. Efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat conferă părţii care a câştigat procesul oportunitatea de a se prevala de dreptul recunoscut prin hotărârea care se bucură de autoritate de lucru judecat, într-o nouă judecată, fără ca partea adversă să mai poată pune în discuţie existenţa dreptului respectiv.

În cauză, prima instanţă, fără a verifica îndeplinirea triplei condiţionalităţi pe care o presupune autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătoreşti, a considerat că sentinţa civilă nr. 698 din 14 martie 2022 a Tribunalului Ilfov, definitivă prin decizia civilă nr. 3301 din 22 decembrie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, pronunţată în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al Oraşului Popeşti Leordeni, se impune cu autoritate de lucru judecat în prezenta cauză, având ca obiect anularea unui raport de evaluare încheiat de Agenţia Naţională de Integritate în temeiul dispoziţiilor art. 25 alin. (1)-(4) din Legea nr. 176/2010 şi art. 70 din Legea nr. 161/2003, reţinând şi incidenţa dispoziţiilor art. 435 alin. (2) C. proc. civ. în ceea ce priveşte opozabilitatea aceleiaşi sentinţe, întrucât a rămas definitivă anterior întocmirii raportului de evaluare.

Reţinând, aşadar, că în mod eronat judecătorul fondului a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 430 alin. (1) C. proc. civ., întrucât nu există identitatea de acţiuni prevăzută de acest text de lege (părţi, obiect şi cauză juridică), Înalta Curte va analiza incidenţa în cauză a opozabilităţii sentinţei definitive indicată în considerentele hotărârii atacate în lumina dispoziţiilor art. 435 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora "Hotărârea judecătorească ce soluţionează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepţii procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunţare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranşată."

Din economia acestui text de lege, reiese că hotărârea judecătorească nu produce efecte în mod direct faţă de terţi, concluzie justă, întrucât terţii nu au fost parte în proces, nu au susţinut vreo pretenţie, nu au formulat apărări şi nici nu au beneficiat de garanţii procedurale. Ca atare, dat fiind faptul că hotărârea judecătorească este de natură să contureze un fapt juridic nou în ordinea juridică, terţii nu îl pot ignora, astfel încât hotărârea produce efecte în mod indirect şi faţă de aceştia, dar pe tărâmul opozabilităţii.

Cu toate acestea, legiuitorul a prevăzut garanţii procesuale concrete în favoarea terţului căruia i se opune opozabilitatea unei sentinţe definitive, precizând în mod expres că acesta poate face dovada contrară în condiţiile legii, pentru înlăturarea opozabilităţii, prin invocarea unor elemente noi, indiferent de modalitate, respectiv pe calea unei apărări pe fondul cauzei sau pe cale de acţiune.

În consecinţă, elementele care trebuie invocate de terţ, pentru a înlătura opozabilitatea efectelor hotărârii iniţiale, sunt elemente noi (de fapt sau propunerea unei alte construcţii juridice care să conducă la o altă concluzie decât cea la care a ajuns instanţa iniţială asupra fondului) care nu au fost avute în vedere de judecător la pronunţarea hotărârii.

Dovada contrară la care face referire textul art. 435 alin. (2) C. proc. civ. poate privi orice element de fapt sau de drept nou care să conducă la o altă concluzie asupra statuării privind situaţia juridică invocată de către reclamantul iniţial.

Înalta Curte reţine, aşadar, că autoritatea de lucru judecat se poate regăsi doar între părţile din hotărârea iniţială, iar atât timp cât recurenta-pârâtă Agenţia Naţională de Integritate nu a fost parte în cauza soluţionată prin aceasta, extinderea unui tratament similar autorităţii de lucru judecat şi asupra acesteia, chiar dacă doar parţială în privinţa elementelor de drept, nu are nicio justificare.

Observând considerentele sentinţei civile recurate în prezenta cauză, instanţa de control judiciar constantă că judecătorul fondului a apreciat în mod exclusiv asupra puterii de lucru judecat a sentinţei civile nr. 698 din 14 martie 2022, pronunţate în dosarul nr. x/2022 al Tribunalului Ilfov, definitivă prin decizia civilă nr. 3301/2022 a Curţii de Apel Bucureşti (cauză în care Agenţia Naţională de Integritate nu a fost parte, iar obiectul acesteia a fost diferit de cel al prezentei speţe), fără a oferi terţului, respectiv Agenţiei Naţionale de Integritate, posibilitatea de a face dovada contrară în sensul dispoziţiilor art. 435 alin. (2) C. proc. civ., motiv pentru care criticile formulate de către recurenta-pârâtă, subsumate cazului de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., apar ca fiind întemeiate.

Pentru respectarea principiului dreptului la apărare şi a dublului grad de jurisdicţie, Înalta Curte apreciază că se impune casarea cu trimitere a prezentei cauze, cu ocazia rejudecării, urmând a se acorda posibilitatea recurentei-pârâte de a formula apărări, conform art. 435 alin. (2) C. proc. civ., respectiv pentru a face dovada contrară aspectelor reţinute în hotărâre judecătorească a cărei opozabilitate s-a invocat.

Pentru considerentele expuse, constatând incidenţa motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004, raportat la prevederile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite recursul formulat de pârâta Agenţia Naţională de Integritate, va casa sentinţa recurată şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă Agenţia Naţională de Integritate împotriva sentinţei civile nr. 1499 din 20 octombrie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti– secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa civilă recurată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 28 noiembrie 2024.