Şedinţa publică din data de 28 noiembrie 2024
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal la data 22 mai 2023, sub nr. x/2023, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară, a solicitat anularea Rezoluţiei Inspectorului Şef din 27 aprilie 2023, emisă în lucrarea nr. C23-383/2023. De asemenea, în conţinutul acţiunii reclamantul a formulat şi critici privind rezoluţia de clasare emisă în lucrarea nr. 22-3745.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 1809 din 14 noiembrie 2023, Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia inadmisibilităţii ca nefondată şi a respins acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară, ca nefondată.
3. Cererea de recurs exercitată în cauză
Împotriva sentinţei civile nr. 1809 din 14 noiembrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamantul A., solicitând admiterea recursului, astfel cum a fost formulat.
4. Apărările formulate în cauză
Intimata-pârâtă Inspecţia Judiciară a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia nulităţii pentru nemotivare, iar, în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
II. Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi
Analizând cu prioritate, în condiţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii recursului, Înalta Curte reţine următoarele:
Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ.: "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.", iar potrivit art. 129 din Constituţia României: "Împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii."
Din cuprinsul textelor de lege menţionate anterior rezultă că părţile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.
Prin urmare, revine persoanei interesate obligaţia de a sesiza jurisdicţia competentă, în condiţiile legii procesual civile, aceeaşi pentru subiectele de drept aflate în situaţii identice.
Totodată, principiul legalităţii căilor de atac exclude examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte situaţii şi în alte condiţii decât cele determinate de dreptul intern prin legea procesuală.
În cauză, reclamantul A. a solicitat desfiinţarea rezoluţiei inspectorului-şef din 27 aprilie 2023, emisă în lucrarea nr. C23-383/2023 şi a rezoluţiei de clasare din 22 martie 2023, emisă în lucrarea nr. 22-3745, cu consecinţa admiterii acţiunii, astfel cum a fost formulată.
Prin hotărârea nr. 1809 din 14 noiembrie 2023, Curtea de Apel Bucureşti– secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea reclamantului ca neîntemeiată, constatând că rezoluţia contestată este legală şi temeinică.
Potrivit dispoziţiilor art. 46 alin. (6) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, în vigoare începând cu data de 16 decembrie 2022, aşadar anterior momentului introducerii cererii de chemare în judecată, respectiv 22 mai 2023, hotărârile secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti prin care se soluţionează contestaţiile împotriva rezoluţiilor de clasare emise de Inspecţia Judiciară şi împotriva rezoluţiilor inspectorului-şef sunt definitive.
Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalităţii acestora, precum şi a principiului constituţional al egalităţii cetăţenilor în faţa legii.
Prin urmare, Înalta Curte constată că recursul promovat de reclamantul A. este inadmisibil, fiind promovat împotriva unei hotărâri definitive, nesusceptibilă de a fi atacată cu recurs.
Pentru considerentele arătate, în vederea respectării principiului legalităţii căii de atac înscris în art. 7 alin. (1) şi art. 457 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia inadmisibilităţii, invocată din oficiu şi va respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 1809 din 14 noiembrie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IX- a de contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia inadmisibilităţii, invocată din oficiu.
Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 1809 din 14 noiembrie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IX- a de contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 28 noiembrie 2024.