Şedinţa publică din data de 29 noiembrie 2024
Asupra conflictului negativ de competenţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – Contestaţii Electorale la data de 05.11.2024, sub nr. x/2024, astfel cum a fost precizată, reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Biroul Electoral Central şi Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 23 Ialomiţa, suspendarea executării procesului-verbal nr. x/28.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 23 Ialomiţa.
În drept, cerere a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 19 alin. (2) Legea nr. 208/2015, art. 20 Legea nr. 554/2004.
2. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă
2.1. Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti – Contestaţii electorale
Prin sentinţa civilă nr. 63 din 07.11.2024, Curtea de Apel Bucureşti – Contestaţii electorale a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A.. şi pe pârâţii BIROUL ELECTORAL DE CIRCUMSCRIPŢIE nr. 23 IALOMIŢA şi BIROUL ELECTORAL CENTRAL, în favoarea Tribunalului Ialomiţa.
Pentru a pronunţa această soluţie, în esenţă, instanţa a reţinut că, în conformitate cu dispoziţiile art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004, delimitarea competenţei materiale în primă instanţă de soluţionare a acţiunilor de contencios administrativ şi fiscal, între tribunal şi curtea de apel, se face, ca principiu, pe baza criteriului rangului autorităţii de la care emană actul administrativ contestat, cu excepţia litigiilor privitoare la taxe, impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora, unde criteriul este cel al sumei în discuţie.
Curtea a apreciat că, în prezenta cauză, competenţa de soluţionare se stabileşte în funcţie de criteriul rangului autorităţii emitente a actului contestat, întrucât procesul-verbal nr. x/28.10.2024 nu are ca obiect taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora. Or, de esenţa litigiului dedus judecăţii este contestarea unui act emis de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 23 Ialomiţa, respectiv suspendarea actului administrativ vătămător reprezentat de procesul-verbal nr. x/28.10.2024.
2.2. Hotărârea Tribunalului Ialomiţa
Prin sentinţa civilă nr. 959 din 26.11.2024, Tribunalul Ialomiţa, secţia Civilă a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu şi de reprezentantul Ministerului Public, şi pe cale de consecinţă:
A declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei formulate reclamanta A.., reprezentată prin Secretar General B., în contradictoriu cu pârâţii Biroul Electoral Central şi Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 23 Ialomiţa, către Curtea de Apel Bucureşti – secţia de contencios administrativ şi fiscal.
A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a suspendat judecarea cauzei.
A înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.
Pentru a pronunţa această soluţie a avut în vedere că reclamanta a înregistrat la Biroul Electoral Central contestaţie împotriva procesului-verbal nr. x/28.10.2024, încheiat de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 23 Ialomiţa, solicitând anularea în parte a acestuia şi, în consecinţă, completarea respectivului birou electoral de circumscripţie cu reprezentantul A..
Biroul Electoral Central, prin Decizia nr. 176D/30.10.2024, a respins contestaţia împotriva procesului-verbal nr. x/28.10.2024.
Reclamanta a formulat contestaţie împotriva Deciziei nr. 176D/30.10.2024 emisă de Biroul Electoral Central, prin care a fost soluţionată contestaţia formulată împotriva procesului-verbal nr. x/28.10.2024, încheiat de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 23 Ialomiţa, solicitând anularea acestei decizii.
Astfel, a apreciat instanţa că a fost învestită cu soluţionarea suspendării aceluiaşi proces-verbal pentru care s-a solicitat anularea în dosarul nr. x/2/2024. Prin urmare, câtă vreme anularea procesului-verbal este de competenţa Curţii de Apel Bucureşti, în egală măsură şi suspendarea aceluiaşi proces-verbal ar trebui să urmeze competenţa stabilită de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Aşa fiind, instanţa a apreciat că actele Biroului Electoral Central, cum este şi Decizia nr. 176/2024, au natura juridică a unor acte administrative jurisdicţionale, susceptibile de a fi atacate în condiţiile Legii nr. 554/2004, astfel cum a statuat şi Curtea în considerentele Deciziei nr. 325/2004, şi observând categoria autorităţilor publice centrale, conform dispoziţiilor art. 7 alin. (3) şi art. 12 alin. (5) din Legea nr. 208/2015.
Prin urmare, instanţa competentă să examineze calea de atac promovată de reclamantă este Curtea de Apel Bucureşti.
3. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, învestită cu soluţionarea conflictului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., analizând obiectul cererii deduse judecăţii în raport de dispoziţiile legale incidente, va trimite cauza spre competentă soluţionare Curţii de Apel Bucureşti – Contestaţii electorale, pentru considerentele ce urmează:
1. Argumentele de fapt şi de drept relevante
Obiectul prezentului demers judiciar îl reprezintă cererea formulată de reclamanta A. privind suspendarea executării procesului-verbal nr. x/28.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 23 Ialomiţa.
Înalta Curte constată că actul atacat vizează alegerile din 2024 pentru Senat şi Camera Deputaţilor.
De asemenea, se constată că Decizia nr. 176D/30.10.2024, emisă de Biroul Electoral Central constituit pentru Alegerile parlamentare din 2024, a fost dată în soluţionarea cererii reclamantei de completare a Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 23 Ialomiţa cu reprezentanţii A..
În acest sens, potrivit art. 19 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 208/2015: "(1) Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri conform prezentei legi, precum şi candidaţii independenţi pot contesta modul de formare şi componenţa birourilor electorale, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri.
(2) Contestaţiile se depun la şi se soluţionează de către organismul electoral constituit la nivelul imediat superior celui la care funcţionează biroul la care se referă contestaţia sau de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cazul în care contestaţia se referă la Biroul Electoral Central, în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Decizia organismului electoral sau, după caz, hotărârea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este definitivă."
De asemenea, potrivit Deciziei nr. 325 din 14 septembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (3), (4) şi (5), art. 33 alin. (4) şi art. 35 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale s-a reţinut că: "(...) hotărârile birourilor electorale sunt pronunţate în cadrul jurisdicţiilor specifice activităţii electorale, şi ele nu exclud accesul liber la justiţie. Aceste hotărâri, fiind acte cu caracter jurisdicţional ale organelor administrative, pot fi atacate în justiţie de către cei interesaţi, în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990."
S-a mai reţinut prin aceeaşi decizie că jurisprudenţa constantă a instanţelor judecătoreşti şi a instanţei supreme a admis contestarea, pe calea contenciosului administrativ comun, a hotărârilor birourilor electorale.
În acelaşi sens, se impun a fi reţinute şi considerentele Deciziei nr. 16 din 18 septembrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii, prin care la paragraful 67 s-a stabilit că atunci când a stabilit o competenţă specială pentru contestarea actelor organismelor electorale, legiuitorul în materie electorală a făcut o derogare de la cenzura actelor administrative pe calea contenciosului administrativ, derogare permisă de art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, având în vedere natura specifică a acestor acte şi faptul că ele aparţin materiei contenciosului Electoral, desprinsă din materia contenciosului administrativ general, iar la paragraful 68 s-a statuat că atunci când legea organică stabileşte o procedură specială de cenzură a actelor administrative se aplică această procedură, iar ori de câte ori în legile electorale nu se prevede o procedură specială de contestare a actelor emise de structurile electorale, în jurisprudenţă s-a recunoscut dreptul de acces la justiţie potrivit Legii contenciosului administrativ, ca jurisdicţie cu caracter general în materia actelor administrative.
Pentru soluţionarea cauzei în care se contestă Decizia nr. 176D/30.10.2024, pronunţată de Biroul Electoral Central în jurisdicţia specifică activităţii electorale, a fost stabilită Curtea de Apel Bucureşti -Contestaţii electorale ca instanţă competentă prin regulator de competenţă de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Potrivit art. 14 alin. (1) teza I din Legea nr. 554/2004, (1) În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile prevederilor art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare sau în termen de maximum 30 de zile de la luarea la cunoştinţă a conţinutului actului care nu mai poate fi revocat, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond."
Art. 15 alin. (1) din acelaşi act normativ prevede că "Suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant, pentru motivele prevăzute la art. 14, şi prin cererea adresată instanţei competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat."
În aceste condiţii, contestaţiile formulate împotriva deciziilor emise de Biroul Electoral Central în soluţionarea cererilor de completare ale birourilor electorale de circumscripţie judeţene sunt supuse cadrului procedural special prevăzut de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, în ceea ce priveşte competenţa de soluţionare a cauzei sunt incidente dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, care prevăd că litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.
Dat fiind faptul că, în speţă, obiectul acţiunii constă în suspendarea executării unui act, iar instanţa competentă să soluţioneze acţiunea în anularea aceluiaşi act este Curtea de Apel Bucureşti, concluzia care se impune este că acestă instanţă este competentă să judece şi cererea din prezenta speţă.
Concluzionând, în condiţiile în care prin legea specială nu se prevede altfel, competenţa materială de soluţionare a cererii de faţă revine secţiei de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate
În consecinţă, pentru considerentele anterior expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti – Contestaţii electorale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A.., în contradictoriu cu pârâţii Biroul Electoral Central şi Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 23 Ialomiţa, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti – Contestaţii electorale.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 29 noiembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.