Şedinţa publică din data de 03 decembrie 2024
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată transmisă pe e-mail la data de 31.10.2024 Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie –Secţia de contencios administrativ şi fiscal reclamanta A.., a atacat cu " recurs" Decizia nr. 198D/30.10.2024 emisă de Biroul Electoral Central, prin care a care a fost respinsă contestaţia sa formulată împotriva Procesului-verbal nr. x/29.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 18 Galaţi.
Prin Rezoluţia din data de 01.11.2024 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia de contencios administrativ şi fiscal, având în vedere art. 178 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, coroborat cu art. 20 alin. (1) lit. n) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, art. 19 alin. (2) din Legea nr. 208/2015, coroborate cu cele ale artl 13 alin. (8) din acelaşi act normativ, precum şi jurisprudenţa consolidată la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care s-a statuat în sensul că Înalta Curte este competentă să soluţioneze doar cererile formulate împotriva hotărârilor care privesc modul de constituire/completare a Biroului Electoral Central, iar nu şi cererile formulate cu privire la hotărârile vizând constituirea/completarea biroului electorale organizate la nivelul unităţilor administrativ/teritoriale, inclusiv în ipoteza în care este vorba despre o decizie emisă de Biroul Electoral Central referitoare la aceste din urmă birouri electorale centrale, ca în cauza de faţă, văzând, totodată şi prevederile art. 115 din Legea 208/2015, dar şi art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi aspectele statuate prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 325/2004, a dispus trimiterea, pe cale administrativă, spre competentă soluţionare a "recursului" promovat de reclamantă către Curtea de Apel Bucureşti.
Astfel, cererea reclamantei A.. a fost înregistrată la data de 01.11.2024 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – Contestaţii Electorale sub număr de dosar x/2024
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti – Contestaţii Electorale
Prin sentinţa civilă nr. 16 din 05.11.2024, Curtea de Apel Bucureşti – Contestaţii Electorale a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Biroul Electoral Central şi Biroul Electoral de Circumscripţie nr. 18 Galaţi, în favoarea Tribunalului Galaţi.
Pentru a pronunţa această soluţie, în esenţă, instanţa a reţinut dispoziţiile art. 10 alin. (1) şi (3) şi art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004 ("sunt asimilate autorităţilor publice, în sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obţinut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică"), din a căror interpretare a observat că delimitarea competenţei materiale în primă instanţă de soluţionare a acţiunilor de contencios administrativ şi fiscal, între tribunal şi curtea de apel, se face, ca principiu, pe baza criteriului rangului autorităţii de la care emană actul administrativ contestat, cu excepţia litigiilor privitoare la taxe, impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora, unde criteriul este cel al sumei în discuţie.
Astfel, a apreciat că în prezenta cauză, competenţa de soluţionare se stabileşte în funcţie de criteriul rangului autorităţii emitente a actului contestat, întrucât Procesul-verbal nr. x/28.10.2024 nu are ca obiect taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora.
Curtea de Apel a reţinut că în speţă se contestă un act emis de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 18 Galaţi, iar împrejurarea că reclamanta înţelege să se judece şi în contradictoriu cu Biroul Electoral Central nu este suficientă pentru a modifica competenţa materială de soluţionare a cauzei, cât timp acest pârât nu a emis un act administrativ de natură a da naştere, modifica sau stinge raporturi juridice.
A mai reţinut că determinant pentru stabilirea competenţei este actul principal, care produce efecte juridice prin el însuşi, de sine stătător, în speţă, acesta fiind Procesul-verbal nr. x/29.10.2024, emis de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 18 Galaţi, în timp ce actul emis de pârâtul Biroul Electoral Central în soluţionarea contestaţiei formulate de reclamant nu reprezintă decât expresia parcurgerii procedurii prevăzute de art. 19 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 raportat la art. 6 din Legea nr. 554/2004.
Hotărârea Tribunalului Galaţi – secţia contencios administrativ şi fiscal
Prin sentinţa civilă nr. 498/2024 din data de 15 noiembrie 2024, Tribunalul Galaţi – secţia contencios administrativ şi fiscal a admis la rându-i excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.
A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a trimis cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia contencios administrativ şi fiscal, pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.
În considerentele sentinţei, Tribunalul a reţinut ca fiind incidente Deciziile nr. 16/2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul competent sa judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial Partea I nr. 924 din 24 noiembrie 2017 şi nr. 325 din 14.09.2004 a Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial nr. 969 din 21 octombrie 2004.
Astfel, raportat la obiectul contestaţiei din prezenta cauză, precum şi la deciziile anterioareTribunalul Galaţi a reţinut că legea specială – Legea nr. 208/2015- nu cuprinde prevederi care să acorde unei anumite instanţe competenţă de a soluţiona contestaţiile formulate împotriva deciziei emise de către Biroul Electoral Central prin care s-a soluţionat contestaţie formulată împotriva procesului-verbal de completare a biroului electoral de circumscripţie, motiv pentru care competenţa de soluţionare a cauzei se va determina prin raportare la art. 1 alin. (1) şi art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004.
A mai reţinut Tribunalul Galaţi că actul administrativ contestat în prezenta cauză este reprezentat de Decizia nr. 198/D/30.12.2024 a Biroului Electoral Central prin care s-a soluţionat contestaţia împotriva procesului-verbal nr. x din data de 29.10.2024 emis de către de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 18 Galaţi, fiind astfel incident criteriul rangului autorităţii emitente a actului administrativ contestat. Cum intimatul Biroul Electoral Central reprezintă o autoritate publică centrală, astfel cum s-a reţinut în jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, competenţa materială de soluţionare a contestaţiei revine secţiei de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel.
A apreciat Tribunalul Galaţi că Decizia nr. 198/D/30.12.2024 a Biroului Electoral Central nu constituie afirmarea dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, întrucât activitatea Biroului Electoral Central este una administrativ-jurisdicţională, astfel cum este definită la art. 2 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 554/2004, în conformitate cu prevederile art. 19 din Legea nr. 208/2015.
În ceea ce priveşte competenţa teritorială, aceasta se determină conform art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi, fără a nega că reclamanta este asimilată unei autorităţi publice, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004, fiind o persoană de drept privat (asociaţie înfiinţată în temeiul O.G. nr. 26/2000) cu statut de utilitate publică conform Hotărârii de Guvern nr. 109/2008, publicată în Monitorul Oficial nr. 87 din data de 04.02.2008, instanţa subliniază că aceasta nu a acţionat în prezenta cauză în calitate de autoritate publică, în regim de putere publică, ci în calitatea de persoană vătămată de decizia dispusă de Biroul Electoral Central.
Reţinând deopotrivă şi împrejurarea că prin rezoluţia din 01.11.2024 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a dispus trimiterea pe cale administrativă a recursului către Curtea de Apel Bucureşti spre competenţă soluţionare, Tribunalul Galaţi a reţint că, în cauză, competenta de soluţionare revine Curţii de Apel Bucureşti.
Considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va trimite cauza spre competentă soluţionare Curţii de Apel Bucureşti – Contestaţii Electorale, pentru considerentele ce urmează:
Argumentele de fapt şi de drept relevante
Obiectul prezentului demers judiciar îl reprezintă cererea formulată de reclamanta A. privind desfiinţarea Deciziei nr. 198D/30.10.2024 emise de Biroul Electoral Central, prin care a fost soluţionată contestaţia formulată împotriva Procesului-verbal nr. x/29.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 18 Galaţi, cu ocazia completării pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024 cu reprezentanţii partidelor politice neparlamentare participante la alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din 01.12.2024.
În drept, cerere a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 19 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 şi art. 20 din Legea nr. 554/2004.
Înalta Curte reţine că actele atacate vizează alegerile din 2024 pentru Senat şi Camera Deputaţilor.
Astfel, se constată că prin Procesul-verbal nr. x din data de 29.10.2024, emis de Biroul Electoral de Circumscripţie nr. 18 Galaţi, acesta a fost completat în etapa a doua cu reprezentanţii celorlalte formaţiuni politice care participă la alegeri, altele decât cele prevăzute de art. 13 alin. (5) din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, a căror candidaturi au rămas definitive prin Procesul-verbal nr. x din 29.10.2024, în ordinea numărului de candidatori definitive.
Astfel cum a reţinut Înalta Curte prin Rezoluţia emisă la data de 01.11.2024, văzând prevederile art. 19 alin. (1) şi (2) coroborate cu cele ale art. 13 alin. (8) din Legea nr. 208/2015: conform cărora: "(1) Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri conform prezentei legi, precum şi candidaţii independenţi pot contesta modul de formare şi componenţa birourilor electorale, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri.
(2) Contestaţiile se depun la şi se soluţionează de către organismul electoral constituit la nivelul imediat superior celui la care funcţionează biroul la care se referă contestaţia sau de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cazul în care contestaţia se referă la Biroul Electoral Central, în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Decizia organismului electoral sau, după caz, hotărârea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este definitivă."
Art. 13 alin. (8) " Completarea birourilor electorale de circumscripţie cu reprezentanţii partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice şi alianţelor electorale care participă la alegeri, ale căror date privind identitatea au fost comunicate conform alin. (6), se face în termen de 48 de ore de la data expirării termenului prevăzut la alin. (6), în ordinea numărului candidaturilor definitive în circumscripţia electorală respectivă. În caz de egalitate a numărului de candidaturi, ordinea de completare a biroului electoral de circumscripţie, până la concurenţa numărului maxim de membri, se stabileşte prin tragere la sorţi, în şedinţă publică."
De asemenea, ţinând cont de cele statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 325 din 14 septembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (3), (4) şi (5), art. 33 alin. (4) şi art. 35 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, în sensul că: "(...) hotărârile birourilor electorale sunt pronunţate în cadrul jurisdicţiilor specifice activităţii electorale, şi ele nu exclud accesul liber la justiţie. Aceste hotărâri, fiind acte cu caracter jurisdicţional ale organelor administrative, pot fi atacate în justiţie de către cei interesaţi, în condiţiile legii contenciosului administrativ ...."
S-a mai reţinut, prin aceeaşi decizie, că jurisprudenţa constantă a instanţelor judecătoreşti şi a instanţei supreme a admis contestarea hotărârilor birourilor electorale pe calea contenciosului administrativ comun.
În acelaşi sens, se impun a fi menţionate şi considerentele Deciziei nr. 16 din 18 septembrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii, prin care, la paragraful 67, s-a reţinut că, " atunci când a stabilit o astfel de competenţă specială, legiuitorul în materie electorală a făcut o derogare de la cenzura actelor administrative respective conform dispoziţiilor legii contenciosului administrativ, derogare permisă de art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, având în vedere natura specifică a acestor acte şi faptul că ele aparţin materiei contenciosului electoral, desprinsă din materia contenciosului general", iar, la paragraful 68, s-a statuat că "Atunci când legea organică stabileşte o procedură specială de cenzură a actelor administrative se aplică această procedură, iar ori de câte ori în legile electorale nu se prevede o procedură specială de contestare a actelor emise de structurile electorale, în jurisprudenţă s-a recunoscut dreptul de acces la justiţie potrivit legii contenciosului administrativ, ca jurisdicţie cu caracter general în materia actelor administrative".
În raport de acestea, Înalta Curte constată că, în cauză, contrar celor reţinute de Curtea de Apel Bucureşti, actul administrativ contestat este reprezentat de Decizia nr. 198/D/30.12.2024 a Biroului Electoral Central prin care s-a soluţionat contestaţia împotriva procesului-verbal nr. x din data de 29.10.2024 emis de către de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 18 Galaţi.
Deşi este adevărat că prin Decizia nr. 198 D/30.10.2024 s-a menţinut legalitatea Procesului-verbal nr. x/29.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 18 Galaţi, iar reclamanta urmăreşte anularea acestuia, acest fapt nu poate avea semnificaţia dată de Curtea de Apel Bucureşti în hotărârea de declinare a competenţei, raportat la cele reţinute anterior de Înalta Curte.
Cum în cauză se contestă Decizia nr. 198 D/30.10.2024 emisă de Biroul Electoral Central, astfel cum în mod corect a reţinut şi Tribunalul Galaţi, în vederea stabilirii competenţei sunt aplicabile dispoziţiile generale prevăzute de art. 10 alin. (1) şi alin. (3) din Legea nr. 554/2004.
Astfel fiind, în condiţiile în care prin legea specială nu se prevede altfel, Înalta Curte reţine că, în speţă, contestaţiile formulate împotriva deciziilor emise de Biroul Electoral Central în soluţionarea cererilor de completare ale birourilor electorale de circumscripţie judeţene sunt supuse cadrului procedural special prevăzut de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, şi, faţă de calitatea de autoritate publică centrală a emitentului actului contestat, respectiv Biroul Electoral Central, Înalta Curte, în regulator de competenţă, stabileşte competenţa materială de soluţionare a cererii de faţă în favoarea curţii de apel şi, având în vedere dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi calitatea reclamantei de persoană juridică de drept privat, competenţa de soluţionare a cauzei revine Curţii de Apel Bucureşti – Contestaţii Electorale.
Fără a nega că reclamanta este asimilată unei autorităţi publice, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004, fiind o persoană de drept privat (asociaţie înfiinţată în temeiul O.G. nr. 26/2000) cu statut de utilitate publică conform Hotărârii de Guvern nr. 109/2008, publicată în Monitorul Oficial nr. 87 din data de 04.02.2008), Înalta Curte, în acord cu Tribunalul Galaţi, reţine că aceasta nu a acţionat în prezenta cauză în calitate de autoritate publică, în regim de putere publică, ci în calitatea de persoană vătămată de decizia emisă de Biroul Electoral Central.
Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte, având în vedere dispoziţiile art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect contestaţia formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii Biroul Electoral Central şi Biroul Electoral de Circumscripţie nr. 18 Galaţi împotriva Deciziei nr. 198D/30.10.2024 emise de Biroul Electoral Central, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti – Contestaţii Electorale
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect contestaţia formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii Biroul Electoral Central şi Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 18 Galaţi împotriva Deciziei nr. 198D/30.10.2024 emise de Biroul Electoral Central, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti – Contestaţii Electorale.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 3 decembrie 2024.