Şedinţa publică din data de 11 decembrie 2024
Asupra contestaţiei de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată la 9 decembrie 2024 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2024, contestatorul A., preşedinte interimar al B.-Filiala Dolj, a formulat contestaţie împotriva Deciziilor nr. 308D şi nr. 314D din data de 04 decembrie 2024, ambele pronunţate de Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024, solicitând anularea alegerilor parlamentare din data de 1 decembrie 2024.
Prin Deciziile menţionate au fost respinse, ca inadmisibile, cererile de anulare a alegerilor pentru Senat si Camera Deputaţilor formulate de C., candidată la Camera Deputaţilor din partea partidului "B." şi, respectiv, de D., candidată la Senat din partea partidului "B.".
Motivarea contestaţiei este structurată în 12 chestiuni punctuale care privesc, în esenţă, următoarele:
1. Intenţia de vot a alegătorilor a fost manipulată prin mijloace de inginerie socială, cu ajutorul mijloacelor mass-media şi a reţelelor sociale, astfel cum rezultă din analiza Serviciului de Informaţii, prezentată Consiliului de Apărare al Ţării şi cuprinsă în Nota x/04.12.2024, de exemplu edificator fiind cazul E. care, deşi nu aveau notorietate, a beneficiat de o expunere masivă la TV.
2. Există erori în procesele-verbale ale alegerilor pentru Camera Deputaţilor la circumscripţia 17 Dolj, inadvertenţele între numărul total al voturilor exprimate, numărul voturilor nule, al celor valabile şi numărul total de alegători prezenţi la urne regăsindu-se în toate procesele-verbal ale tuturor circumscripţiilor din ţară.
3. Rezultatele alegerilor pentru Camera Deputaţilor din circumscripţia Dolj sunt eronate şi în privinţa B., exemplificând cu date din procesul-verbal, pe care îl redă în extenso.
4. În diaspora, deşi acelaşi partid "B." avea candidaţi pe domnul F. şi doamna G., în procesul-verbal nu apare numărul de voturi.
5. Tot în diaspora, poziţia pe buletinul de vot pentru candidatul F. trebuia să fie 14 iar, în fapt, a apărut la poziţia 13.
6. Lipsesc pagini din procesele-verbale de la secţiile de vot.
7. Procesele-verbale de la secţiile de votare din ţară şi din diaspora prezintă inadvertenţe în ceea ce priveşte numărul de voturi valabil exprimate, voturilor nule şi a celor albe.
8. Sunt efectuate corecturi cu pixul pe procesele-verbale de la secţii ori sunt spaţii necompletate pentru anumiţi competitori.
9. Buletinele de vot nu au corespuns din punct de vedere calitativ reglementărilor tehnice pentru tipărirea acestora referitor la calitatea şi grosimea hârtiei, imprimarea ştampilei şi pe verso-ul paginii putând fi interpretat ca vot nul.
10. A solicitat renumărarea voturilor pentru a se vedea aceste nereguli menţionate anterior.
11. Completarea proceselor-verbale s-a realizat într-un mod necorespunzător cu completări, corecturi şi ştersături.
12. A avut loc fraudarea procesului de votare în secţiile de votare întrucât, cu ocazia procesului de numărare şi centralizare a voturilor, a avut loc evacuarea din secţiile de vot a observatorilor independenţi, la încheierea procesului de votare.
În final, afirmă că B. a obţinut mai multe voturi la nivel naţional decât cele menţionate în procesele-verbale, că a transmis contestaţie pentru declararea neconstituţionalităţii partidelor H. şi POT, în temeiul art. 39 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992 coroborate cu art. 40 alin. (2) din Constituţia României.
În drept, s-au invocat prevederile art. 12 alin. (3) şi (4) Legea nr. 208/2015.
2. Apărările formulate în cauză
Intimatul Biroul Electoral Central nu a formulat întâmpinare faţă de contestaţia formulată.
II. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând cu prioritate, în condiţiile art. 248 C. proc. civ., excepţia lipsei calităţii procesuale active, invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:
Din perspectiva art. 36 C. proc. civ., potrivit căruia, calitatea procesuală activă presupune existenţa unei identităţi între persoana care este titularul dreptului sau interesului legitim ce face obiectul raportului juridic dedus judecăţii şi reclamant, pentru a stabili cine este subiectul activ în raportul juridic din prezenta speţă, instanţa de control judiciar are în vedere dispoziţiile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare, şi constată că A., preşedinte interimar al B.-Filiala Dolj nu este titularul dreptului procesual exercitat.
Astfel, art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 prevede că:
"Cererea de anulare a alegerilor dintr-o secţie de votare sau circumscripţie electorală pentru fraudă electorală se poate face numai de către competitorii electorali care au participat la alegeri în circumscripţia electorală respectivă. Cererea se depune la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii votării, sub sancţiunea decăderii. …. Soluţionarea cererii de anulare a alegerilor de către Biroul Electoral Central se face în cel mult 3 zile de la data înregistrării acesteia. Decizia Biroului Electoral Central poate fi atacată în termen de 24 de ore de la data aducerii la cunoştinţă publică la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care soluţionează în termen de cel mult 3 zile de la data sesizării. …."
În raţiunea acestei dispoziţii, titularul dreptului/interesului de a contesta decizia BEC la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este persoana care a formulat cererea de anulare pentru fraudă electorală la Biroul Electoral Central, aceasta fiind expresia principiului interesului legitim, în baza căruia doar persoanele care au un interes direct, personal şi legitim în legătură cu actul contestat pot iniţia contestaţia. Acest lucru asigură faptul că doar cei afectaţi în mod direct de actul atacat au dreptul de a contesta legalitatea acestuia.
În această materie, legiuitorul a prevăzut parcurgerea în mod obligatoriu a două etape. În prima etapă se analizează şi se soluţionează cererea de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală de către Biroul Electoral Central iar, ulterior, într-o altă etapă, decizia emisă de BEC este contestată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Acest mecanism legal se referă la existenţa unei proceduri administrative prealabile obligatorii şi se exprimă prin faptul că doar persoanele care au urmat această procedură prealabilă pot ulterior să conteste decizia în instanţă.
În cauză, prin deciziile BEC contestate s-au respins, ca inadmisibile, cererile de anulare a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor formulate de D. (în decizia nr. 314 D/04.12.2024) şi, respectiv, C. (în decizia nr. 308/04.12.2024), reţinându-se că petenţii nu fac dovada împuternicirii lor pentru formularea unei cereri de anulare a alegerilor parlamentare în numele unui competitor electoral, conform art. 52 alin. (8) din Legea nr. 208/2015. Totodată s-a reţinut că B. este reprezentată de preşedintele partidului, domnul I., conform art. 32 pct. 1 Statut.
Aşadar, Biroul Electoral Central a considerat că persoanele fizice care au acţionat nu sunt reprezentaţii competitorului electoral, singurul căruia legea îi conferă calitate procesuală în formularea unei cereri de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală.
În această situaţie, persoanele îndreptăţite a contesta deciziile BEC sunt doar persoanele fizice lezate, al căror demers legal nu a fost primit - D. şi C.. Domnul A. nu a formulat o cerere de anulare a alegerilor la Biroul Electoral Central, nu a urmat procedura legală prevăzută de art. 12 alin. (3) Legea nr. 208/2015 şi nu este lezat în drepturile/interesele sale de soluţiile acestor decizii, care privesc exclusiv dreptul de a acţiona a altor persoane fizice.
În concluzie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că domnul A. nu îşi justifică în cauză calitatea procesuală activă, motiv pentru care, în temeiul art. 12 alin. (3) Legea nr. 208/2015 coroborat cu art. 36 C. proc. civ., se va admite excepţia invocată din oficiu şi se va respinge contestaţia ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia lipsei calităţii procesuale active.
Respinge contestaţia formulată de contestatorul A. Preşedinte interimar al B.-Filiala Dolj împotriva Deciziilor nr. 308D şi nr. 314D din data de 04 decembrie 2024, ambele pronunţate de Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 11 decembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.