Deliberând asupra conflictului negativ de competență ivit între Judecătoria Beiuș și Judecătoria Gherla, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 439/2024 din 30.07.2024 pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosarul nr. X/187/2023, a fost admisă excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Beiuș, invocată în cauză din oficiu, iar în baza art. 50 C.proc.pen., cu referire la art. 567 alin. (2) C.proc.pen. și art. 568 C.proc.pen., a declinat competența de soluționare a cererii formulate de către Biroul Executări Penale din cadrul Judecătoriei Beiuș, prin judecător delegat, având ca obiect înlocuirea măsurii de siguranță a obligării la tratament medical privind pe intimatul A, în favoarea Judecatoriei Gherla.
Pentru a pronunța această hotărâre, Judecătoria Beiuș a reținut, în esență, că, prin sesizarea înregistrată la instanță la data de 15.11.2023, judecătorul delegat din cadrul Biroului Executări Penale de la Judecătoria Beiuș, a solicitat instanței să se pronunțe asupra oportunității menținerii, înlocuirii sau încetării măsurii de siguranță a internării medicale, privind pe intimatul A, internat în prezent la Spitalul B.
De asemenea, a reținut că dispozițiile art. 567 C.proc.pen. prevăd următoarele:
(1) Unitatea sanitară la care făptuitorul a fost repartizat pentru efectuarea tratamentului medical este obligată să comunice instanței: a) dacă persoana obligată la tratament s-a prezentat pentru a urma tratamentul; b) dacă persoana obligată la tratament se sustrage de la efectuarea tratamentului după prezentare; c) dacă, din cauza înrăutățirii stării de sănătate a persoanei față de care s-a luat măsura obligării la tratament medical, este necesară internarea medicală; d) dacă, datorită ameliorării stării de sănătate a persoanei față de care s-a luat măsura de siguranță a obligării la tratament medical, efectuarea tratamentului medical nu se mai impune.
(2) În cazul când unitatea sanitară nu se află în circumscripția instanței care a dispus executarea, comunicarea prevăzută la alin. (1) lit. b se face judecătoriei în a cărei circumscripție se află unitatea sanitară.
(3) Dispozițiile alin. (1) lit. b și ale alin. (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul prevăzut la art. 566 alin. (3)
Din actele de la dosar a rezultat că prin sentința penală nr. 491/2009 a Judecatoriei Gherla, pronunțată în dosarul nr.X/235/2009, s-a dispus măsura internării medicale provizorii în ceea ce îl privește pe intimatul A și acesta se află internat în Spitalul B, conform FO nr. 276/2009.
În vederea soluționării prezentei sesizări, s-a solicitat Serviciului de Medicină Legală a Județului Bihor, expertizarea medicală a intimatului, iar în data de 14.11.2023 s-a comunicat raportul de expertiză medico legală psihiatrică nr. X/IV/408 întocmit în privința numitului A, concluziile raportului fiind că intimatul suferă de retard mintal sever cu tulburari de comportament, iar comisia medicală propune continuarea tratamentului prin internare prev. de art. 110 C.pen.
Față de aceste împrejurări, a admis excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Beiuș, invocată în cauză din oficiu și a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Gherla.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Gherla la data de 15 ianuarie 2025.
Prin sentința penală nr. 158/2025 din 21.02.2025, Judecătoria Gherla, în temeiul art. 569 alin. (3) C.proc.pen., a admis excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Gherla și a declinat competența în favoarea Judecătoriei Beiuș, în vederea soluționării sesizării privind menținerea, înlocuirea sau încetarea măsurii de siguranță a internării medicale, privind pe intimatul A, internat în prezent la Spitalul B.
A constatat ivit conflictul negativ de competență cu Judecătoria Beiuș și, în vederea soluționării conflictului de competență, a trimis cauza la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această hotărâre, Judecătoria Gherla a reținut că, prin încheierea din data de 12.02.2024, Judecătoria Beiuș a stabilit că obiectul cauzei este o sesizare privind menținerea, înlocuirea sau încetarea măsurii de siguranță a internării medicale și a început cercetarea judecătorească, respectiv a pus în discuție și a dispus efectuarea unei adrese la Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherla pentru a comunica dacă s-a efectuat confirmarea măsurii de siguranță a internării medicale, apoi a stabilit termen pentru data de 11.03.2024. La termenul din data de 11.03.2024, Judecătoria Beiuș a pus în discuție excepția de necompetență teritorială și a amânat pronunțarea la 24.03.2024 (ulterior s-au dat și alte amânări de pronunțare).
Prin sentința penală numărul 439/30.07.2024 a Judecătoriei Beiuș s-a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Judecătoria Gherla.
Conform art. 47 alin. (2) și (3) C.proc.pen., excepția de necompetență materială sau după calitatea persoanei a instanței superioare celei competente potrivit legii poate fi invocată până la începerea cercetării judecătorești, iar excepția de necompetență teritorială poate fi invocată în condițiile alin. (2)
Așa cum s-a arătat în literatura de specialitate (Mihail Udroiu și colaboratorii, Codul de procedură penală: comentariu pe articole, Editura C.H. Beck, București, 2020, pagina 308), ,,Exceptia de necompetentă materială sau după calitatea persoanei a instanței superioare celei competente potrivit legii poate fi invocată până la începerea cercetării judecătorești. Depășirea momentului începerii cercetării judecătorești face să rămână competentă material să judece cauza (competență câștigată prin prorogare legală). Trebuie precizat că, potrivit noului Cod de procedură penală, începerea cercetării judecătorești nu echivalează cu citirea actului de sesizare, ci cu începerea administrării probelor de către instanță (a se vedea infra comentariul art. 374).
Excepția de necompetentă teritorială (caz de nulitate relativă) poate fi invocată din oficiu, ori de subiecții procesuali principali, părți sau de procuror până la începerea cercetării judecătorești. Încălcarea acestei forme de competență este sancționată cu nulitatea relativă, neputând fi invocată în cursul judecății după începerea cercetării judecătorești-termen de decădere. Depășirea momentului începerii cercetării judecătorești face ca instanța să rămână competentă teritorial să judece cauza (competență câștigată prin prorogare legală), chiar dacă în cursul cercetării judecătorești se descoperă împrejurări noi care, dacă ar fi fost cunoscute de instanță înainte de începerea judecătorești, ar fi condus la stabilirea competenței teritoriale în favoarea altei instanțe.
Se remarcă, așadar, că toate cazurile care sunt susceptibile de a atrage sancțiunea nulității relative în materia competenței pot fi invocate pe calea excepției până la începerea cercetării judecătorești.”
Judecătoria Gherla a reținut, așadar, că Judecătoria Beiuș a invocat excepția de necompetență teritorială, după începerea cercetării judecătorești, respectiv după ce a făcut demersuri pentru administrarea unei probe (adresă la un organ judiciar).
Prin urmare, invocarea excepției de necompetență și declinarea s-au făcut cu depășirea termenului imperativ stabilit de lege, astfel că acestea sunt tardive. În consecință, a apreciat că declinarea de competență este nelegală, iar competența teritorială rămâne câștigată Judecătoriei Beiuș.
În subsidiar, Judecătoria Gherla a reținut că, potrivit art. 569 alin. (3) C.proc.pen., după primirea comunicării, judecătorul delegat cu executarea de la judecătoria în a cărei circumscripție se află unitatea sanitară verifică periodic, dar nu mai târziu de 12 luni, dacă internarea medicală mai este necesară. În acest scop, judecătorul delegat cu executarea dispune efectuarea unei expertize medico-legale cu privire la starea de sănătate a persoanei față de care s-a luat măsura internării medicale și, după primirea acesteia, sesizează judecătoria în a cărei circumscripție se află unitatea sanitară pentru a dispune asupra menținerii, înlocuirii sau încetării măsurii.
Prin urmare, a constatat că Judecătoria Beiuș este competentă să judece cauza deoarece sesizarea trebuia făcută către instanța în circumscripția căreia se află unitatea sanitară (Judecătoria Beiuș), iar nu către instanța care a dispus executarea.
În literatura de specialitate (Nicolae Volonciu si colaboratorii, Noul Cod de procedură penală comentat, Editura Hamangiu, București, 2014, pagina 1349) s-a precizat că, în ipoteza în care unitatea sanitară nu se află în circumscripția instanței care a dispus executarea, competența de soluționare a sesizării având ca obiect înlocuirea sau încetarea internării medicale revine judecătoriei în a cărei circumscripție se află unitatea sanitară, chiar și în situația în care măsura de siguranță a fost aplicată de o instanță superioară.
Așadar, competența de soluționare a cauzei aparține Judecătoriei Beiuș și, constatând ivit conflictul negativ de competență, Judecătoria Gherla a sesizat instanța ierarhic superioară comună.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală la data de 03 martie 2025.
Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, în temeiul art. 51 C.proc.pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Judecătoria Beiuș.
Astfel, Înalta Curte constată că Biroul executări penale al Judecătoriei Beiuș a solicitat Judecătoriei Beiuș să se pronunțe asupra oportunității menținerii, înlocuirii sau încetării măsurii de siguranță a internării medicale, privind pe intimatul A, internat la Spitalul B.
Potrivit art. 569 alin. (3) C.proc.pen., după primirea comunicării, judecătorul delegat cu executarea de la judecătoria în a cărei circumscripție se află unitatea sanitară verifică periodic, dar nu mai târziu de 12 luni, dacă internarea medicală mai este necesară. În acest scop, judecătorul delegat cu executarea dispune efectuarea unei expertize medico-legale cu privire la starea de sănătate a persoanei față de care s-a luat măsura internării medicale și, după primirea acesteia, sesizează judecătoria în a cărei circumscripție se află unitatea sanitară pentru a dispune asupra menținerii, înlocuirii sau încetării măsurii.
Din analiza acestor dispoziții legale reiese că instanța competentă să se pronunțe asupra sesizării privind menținerea, înlocuirea sau încetarea măsurii de siguranță a internării medicale este judecătoria în circumscripția căreia se află unitatea sanitară.
Or, în cauza dedusă judecății, intimatul A este internat la Spitalul B, unitate sanitară care se află în circumscripția teritorială a Judecătoriei Beiuș.
În subsidiar, Înalta Curte constată că, așa cum în mod corect a reținut și Judecătoria Gherla, excepția necompetenței teritoriale a fost invocată de Judecătoria Beiuș cu depășirea termenului imperativ prevăzut de art. 47 alin. (2) și (3) C.proc.pen., respectiv după începerea cercetării judecătorești (la termenul din 12.02.2024 a încuviințat și a dispus administrarea unei probe, respectiv efectuarea unei adrese la Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherla pentru a comunica dacă s-a efectuat confirmarea măsurii de siguranță a internării medicale).
Dincolo de depășirea momentului procesual la care putea să invoce excepția necompetenței teritoriale, Înalta Curte nu poate să nu constate că Judecătoria Beiuș a pus în discuție această excepție la termenul din data de 11.03.2024 și, deși problema de drept era de o complexitate extrem de redusă, a amânat pronunțarea, succesiv, până la data de 30.07.2024, și a motivat hotărârea în luna decembrie 2024, ceea ce a condus la o prelungire total nejustificată a soluționării cauzei, ajungând ca la un an de la data invocării excepției să se discute aceleași aspecte de drept.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 51 alin. (6) C.proc.pen. va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe A în favoarea Judecătoriei Beiuș, instanță căreia i se va trimite dosarul.
În temeiul art. 275 alin. (3) C.proc.pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
Conform art. 275 alin. (6) C.proc.pen. onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimat va rămâne în sarcina statului și se va plăti din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe A în favoarea Judecătoriei Beiuș, instanță căreia i se va trimite dosarul.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimat, în sumă de 360 lei, rămâne în sarcina statului și se plătește din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11 martie 2025.