Deliberând asupra plângerii de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin ordonanța din 24 iulie 2024 emisă în dosarul nr. x/P/2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală s-a dispus, în temeiul art. 315 alin. (1) lit. b raportat la art. 16 alin. (1) lit. a C.proc.pen., clasarea cauzei sub aspectul infracțiunii de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) C. pen., referitor la plângerea formulată de numitul A.
Pentru a dispune această soluție, procurorul de caz a reținut, în esență, că numitul A a menționat că, în urma unor fapte de natură penală săvârșite împotriva sa de către B primarul comunei C, jud. Prahova și D vicepreședintele Consiliului Județean E, a formulat plângere penală, înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova sub numărul de dosar x/P/2014 în care, la data de 11.09.2015, s-a dispus o soluție de clasare. Împotriva acestei soluții de clasare petentul a formulat plângere la judecătorul de cameră preliminară, care a fost respinsă, ca nefondată, prin încheierea nr. 191/04.05.2015, pronunțată în dosarul nr. x/105/2015.
În acest context, petentul A a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – SIIJ cu privire la săvârșirea unor posibile fapte de natură penală de către magistrați judecători și procurori din cadrul Tribunalului Prahova, respectiv Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova. Acesta a susținut că procesele sale au durat 10 ani, existând presiuni asupra justiției din partea Consiliului Județean Prahova, fiind influențate și decurgând „cum s-a vrut din spatele cortinei”.
Procurorul de caz, examinând plângerea formulată și materialul probator existent la dosar, a susținut că în cauză nu se poate reține săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu de către magistrații procurori reclamați. Astfel, în ceea ce privește infracțiunile sesizate, s-a arătat că acestea nu au fost descrise pentru a fi calificate din punct de vedere penal, petentul exprimându-și nemulțumirea cu privire la soluțiile dispuse în dosarele sale.
S-a mai arătat că, pentru a îmbrăca forma juridică a acestor infracțiuni, situația de fapt rezultată trebuie să se circumscrie descrierii din norma de incriminare. Or, în cauză, s-a constatat că nu se realizează conținutul constitutiv al infracțiunilor sesizate.
Împotriva soluției de clasare petentul a formulat plângere la procurorul ierarhic superior, în temeiul art. 339 C.proc.pen.
Prin ordonanța din 27 august 2024 emisă în dosarul nr. x/II/2/2024 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală, procurorul șef al secției a respins plângerea formulată de petentul A împotriva ordonanței nr. x/P/2022 (x/321/P/2019) din data de 24 iulie 2024, ca nefondată, arătând, în esență, că soluția de clasare emisă în cauză este legală și temeinică.
Astfel, procurorul șef al Secției de urmărire penală a constatat că, din aspectele relatate în plângerea formulată, nu rezultă indicii privind săvârșirea vreunei fapte de natură penală. S-a menționată că nemulțumirile petentului cu referire al modul concret de soluționare a cauzei trebuie să îmbrace forma căilor de atac, în limitele recunoscute de lege, neputând obține o suplimentare a gradelor de jurisdicție prin promovarea unei plângeri penale împotriva magistraților care au rezolvat cauza.
Împotriva soluției de clasare petentul A a formulat, în temeiul art. 340 C.proc.pen., plângere la judecătorul de cameră preliminară.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală, la data de 05 noiembrie 2024 sub numărul x/1/2024, în care a fost fixat termen de judecată la data de 04 decembrie 2024 pentru când a fost citat petentul.
Cu ocazia dezbaterilor de la termenul stabilit în cauză, reprezentantul Ministerului Public a invocat excepția tardivității plângerii formulate de petent.
Judecătorul de camera preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală, examinând excepția tardivității formulării plângerii, constată următoarele:
Potrivit art. 340 alin. (1) C.proc.pen., persoana a cărei plângere împotriva soluției de clasare, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.
Conform art. 269 alin. (1) și 2 C.proc.pen., la calcularea termenelor procedurale se pornește de la ora, ziua, luna sau anul prevăzut în actul care a provocat curgerea termenului, în afară de cazul când legea dispune altfel. Totodată, la calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se socotește ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlinește.
Având în vedere dispozițiile art. 270 alin. (1) C.proc.pen., sunt considerate ca fiind făcute în termen acele acte care au fost depuse înlăuntrul termenului prevăzut de lege la oficiul poștal prin scrisoare recomandată, recipisa oficiului poștal servind ca dovadă a datei depunerii actului. De asemenea, conform alin. (2) din același text de lege, se consideră că a fost depus în termen, chiar dacă actul ajunge la organul judiciar competent după expirarea termenului fixat, actul care a fost comunicat sau transmis din necunoaștere ori dintr-o greșeală vădită a expeditorului, înainte de expirarea termenului, unui organ judiciar care nu are competență.
Potrivit actelor și lucrărilor din dosar, judecătorul de camera preliminară constată că ordonanța nr. x/II/2/2024 din 27 august 2024 a procurorului șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care a fost soluționată plângerea petentului împotriva ordonanței din data de 24 iulie 2024 emisă în dosarul nr. x/P/2022 (x/321/P/2019) al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală, a fost comunicată petentului la data de 09 septembrie 2024, semnând personal de primire (fila 18 din lucrarea nr. x/II/2/2024), iar acesta a formulat plângere la judecătorul de cameră preliminară la data de 01 noiembrie 2024, conform mențiunilor de pe plicul aflat la fila 54 (verso) dosar ÎCCJ.
Prin urmare, se constată că plângerea formulată în conformitate cu dispozițiile art. 340 alin. (1) C.proc.pen. a fost introdusă de petent cu depășirea termenului de 20 de zile prevăzut de acest text de lege, iar petentul nu se regăsește în niciuna din situațiile prevăzute de art. 270 alin. (1) și 2 C.proc.pen., în raport cu data la care a formulat plângerea la judecătorul de cameră preliminară, ultima zi în care acesta mai putea formula plângere fiind 30 septembrie 2024, inclusiv.
Conform 268 alin. (1) C.proc.pen., nerespectarea acestui termen, atrage decăderea din exercițiul dreptului de a mai formula plângere și nulitatea actului făcut peste termen.
Pentru considerentele expuse, judecătorul de cameră preliminară, în baza art. 341 alin. (7) pct. 1 teza I C.proc.pen., va respinge, ca tardivă, plângerea formulată de petentul A împotriva soluției de clasare dispuse prin ordonanța din 24 iulie 2024, în dosarul nr. x/P/2022 (x/321/P/2019) al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală, menținută prin ordonanța nr.x/II/2/2024 din 27 august 2024 a aceleiași unități de parchet.
De asemenea, constatând culpa procesuală, în baza art. 275 alin. (2) C.proc.pen., va obliga petentul la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E :
Respinge, ca tardivă, plângerea formulată de petentul A împotriva soluției de clasare dispuse prin ordonanța din 24 iulie 2024, în dosarul nr.x/P/2022 (x/321/P/2019) al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală, menținută prin ordonanța nr.x/II/2/2024 din 27 august 2024 a aceleiași unități de parchet.
Obligă petentul la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în camera de consiliu, astăzi, 04 decembrie 2024.