Deliberând asupra cererii de strămutare formulate de petentul A, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția Penală, la data de 23.10.2024, sub nr. x/1/2024, petentul A a solicitat strămutarea cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/280/2024 al Curții de Apel Pitești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, având ca obiect apelul declarat de inculpatul A împotriva sentinței penale nr. 1401/08.08.2024 pronunțată de Judecătoria Pitești, în dosarul nr. x/280/2024.
În motivarea cererii de strămutare, petentul a arătat că există o bănuială legitimă că soluția ce va fi pronunțată de judecătorii Curții de Apel Pitești poate fi influențată de publicitatea excesivă din mass-media argeșeană.
În acest sens, a solicitat să se aibă în vedere că presa relatează săptămânal despre cauza de față, iar foarte multe persoane și-au exprimat părerea în presă cu privire la această speță, inclusiv primarul mun. B.
Față de aceste împrejurări, a apreciat că mediatizarea excesivă este de natură a crea imaginea unui monstru care trebuie sancționat și izolat de societate, fapt care poate pune o presiune foarte mare pe magistrați, existând riscul ca aceștia să dea o soluție ca răspuns la această presiune. De asemenea, a solicitat să se aibă în vedere că au fost unele relatări inclusiv despre un presupus viol, societatea fiind influențată de acest punct de vedere.
În susținerea cererii de strămutare, petentul a depus la dosarul cauzei articolele de presă la care a făcut referire.
După înregistrarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție, cauza a fost repartizată aleatoriu, fiind acordat termen de judecată la data de 13.11.2025. Prin rezoluția din data de 23.10.2025, s-au solicitat informații de la președintele Curții de Apel Pitești, în conformitate cu dispozițiile art. 72 alin. (6) C. proc. pen.
Prin informațiile înaintate de Curtea de Apel Pitești la data de 04.11.2024 s-a arătat faptul că prin Sentința penală nr.1401 din dala de 08 august 2024, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr. x/280/2024, în baza art. 396 alin. (l), (2) și (10) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de agresiune sexuală săvârșită asupra unui minor, prevăzută de art. 2191 alin. (12) și alin., (3) lit. b C. pen., ce se va executa în condițiile art. 60 C. pen.
Împotriva acestei sentințe, a declarat apel inculpatul A. Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești la data de 03.09.2024, cu primul termen de judecată la 16 septembrie 2024, fiind repartizată aleatoriu completului de judecată Cx A.
Prin încheierea din 16 septembrie 2024, s-a admis cererea formulată de apelantul-inculpat prin apărător ales, de amânare a cauzei în vederea pregătirii apărării și a fost acordat un singur termen în acest scop, la data de 21 octombrie 2024, începând cu ora 10.00.
La termenul din 21 octombrie 2024 s-a dispus înaintarea cererii de strămutare formulată de apelantul-inculpat A, la Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea soluționării.
De asemenea, s-a admis cererea de amânare formulată de apărătorul părții civile, pentru a lua cunoștință de motivele de apel depuse de inculpat, prin apărător, sens în care s-a acordat termen la 25 noiembrie 2024.
Referitor la fondul cererii de strămutare, Curtea de Apel Pitești a arătat că petentul nu a învederat în concret niciun aspect, împrejurare sau situație care să constituie vreo dovadă că imparțialitatea judecătorilor de la Curtea de Apel Pitești este în vreun fel afectată.
S-a apreciat că simplele afirmații făcute de petent, în maniera în care acestea au fost redate în cererea formulată de acesta, raportându-se exclusiv la articole de presă și poziții exprimate în mass-media, nu sunt de natură să conducă la concluzia existenței vreunei suspiciuni de imparțialitate din partea magistraților Curții de Apel Pitești.
În final, s-a precizat că au fost efectuate încunoștințările către părți, fiind înaintate dovezile de comunicare.
Analizând cererea de strămutare formulată de petentul A, Înalta Curte constată următoarele:
În situația în care judecarea unei cauzei penale nu se poate realiza în bune condiții la o anumită instanță, din anumite motive expres prevăzute de lege, în vederea respectării dreptului la un proces echitabil, legiuitorul a prevăzut posibilitatea strămutării cauzei la o altă instanță.
Potrivit art. 71 C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.
În ceea ce privește titularii dreptului de a formula cerere de strămutare, Înalta Curte reține că, în conformitate cu dispozițiile art. 72 alin. (1) C. proc. pen., strămutarea poate fi cerută de părți, de persoana vătămată sau de procuror.
În vederea soluționării cererii de strămutare, astfel cum prevede art. 72 alin. (6) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție sau curtea de apel competentă poate solicita informații de la președintele instanței de unde se solicită strămutarea sau de la președintele instanței ierarhic superioare celei la care se află cauza a cărei strămutare se cere, iar, potrivit art. 73 alin. (2) C. proc. pen., președintele instanței ierarhic superioare celei la care se află cauza ia măsuri pentru încunoștințarea părților despre introducerea cererii de strămutare, despre termenul fixat pentru soluționarea acesteia, cu mențiunea că părțile pot trimite memorii și se pot prezenta la termenul fixat pentru soluționarea cererii.
Preliminar, Înalta Curte constată că cerința privind titularul dreptului de a formula cerere de strămutare este îndeplinită, petentul A având calitatea prevăzută de lege pentru a formula cerere de strămutare, întrucât, în cauza a cărei strămutare se cere, aceasta are calitatea de apelant-inculpat.
De asemenea, Înalta Curtea reține că au fost respectate și exigențele dispozițiilor art. 73 alin. (2) C. proc. pen., în sensul că părțile au fost încunoștințate cu privire la termenul acordat în vederea soluționării cererii de strămutare, dar și cu privire la posibilitatea de a se prezenta personal la termenul stabilit și de a formula apărări sau de a depune concluzii scrise.
În ceea ce privește motivele strămutării, prin cererea formulată, petentul a invocat cazul de strămutare privind existența unei suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Pitești poate fi afectată datorită împrejurărilor cauzei (mediatizarea excesivă și agresivă a cauzei).
În analiza acestui motiv de strămutare, Înalta Curte reține că strămutarea este un remediu procesual prin care se asigură buna desfășurare a procesului penal și respectarea dreptului la un proces echitabil, constând în trecerea, în mod excepțional, a unei cauze penale de la instanța de judecată sesizată cu aceasta la o altă instanță egală în grad, în situația în care nu există garanții de imparțialitate, cu referire la judecarea cauzei, în privința niciunuia dintre judecătorii instanței sesizate.
Cu referire la sintagma de „suspiciune rezonabilă”, la care face referire art. 71 C. proc. pen., Înalta Curte reține că prin acesta se înțelege existența unor date sau informații de natură să convingă un observator obiectiv și nepărtinitor că imparțialitatea tuturor judecătorilor unei instanțe este afectată datorită împrejurărilor cauzei și calității părților.
În ceea ce privește noțiunea de imparțialitate, Înalta Curte are în vedere că principiul imparțialității justiției derivă din principiului legalității și presupune ca organele judiciare să fie neutre, obiective și caracterizate de absența prejudecăților sau a părerilor preconcepute, astfel cum a reținut Curtea Europeană a Drepturilor Omului în analiza conceptului de imparțialitate (Cauza Piersack ct. Belgiei). În acest sens, s-a statuat că imparțialitatea este necesar a fi analizată atât din punct de vedere subiectiv (luându-se în considerare interesele sau convingerile personale ale unui anumit judecător într-o anumită cauză), dar și din punct de vedere obiectiv (atunci când se stabilește dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere).
Totodată, trebuie precizat că motivele temeinice care pot servi la solicitarea strămutării sunt diferite de cele care constituie motiv de abținere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini, comportamente, calități ale părților care nu pot fi încadrate strict în niciunul dintre cazurile de incompatibilitate, dar care vădesc existența unei lipse de obiectivitate și imparțialitate, reflex al influenței exercitată de climatul în care se desfășoară procesul penal.
Concluzionând, Înalta Curte reține că pentru a fi admisă o cerere de strămutare este necesar ca întregul corp de judecători al unei instanțe să se afle, în mod evident, într-o situație generală de incompatibilitate sau să existe o suspiciune rezonabilă cu privire la riscul de parțialitate a acestora, care trebuie să rezulte din împrejurările de fapt sau de drept ale cauzei ori din cauza calității părților.
Examinând cauza în raport de aceste considerațiuni teoretice și faptice, se constată că motivele invocate prin cererea de strămutare nu sunt de natură să demonstreze că imparțialitatea tuturor judecătorilor de la Curtea de Apel Pitești ar fi afectată datorită împrejurărilor cauzei sau calității părților. Astfel, nu au fost invocate și nici identificate date sau informații din care să rezulte încălcarea dreptului la un proces echitabil sau că judecata nu ar fi realizată de o instanță independentă și imparțială, simpla opinie a petentului în acest sens nefiind suficientă pentru a opera instituția strămutării.
Analizând motivul invocat de petent, respectiv mediatizarea excesivă, agresivă și trunchiată a cauzei sale, Înalta Curte apreciază că acesta este nefondat, neimpunându-se strămutarea cauzei la o altă curte de apel.
În acest sens, are în vedere că imparțialitatea magistratului se prezumă până la proba contrară, iar punctul de vedere al persoanei interesate nu joacă un rol determinant, ci trebuie să fie justificat în mod obiectiv. În acest sens a statuat și Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Aleksandr Nikolayevich Ovcharenko ct. Ucrainei.
Or, raportat la motivul invocat, se constată că petentul nu a adus dovezi convingătoare, care să coroboreze susținerile invocate prin cererea de strămutare și să întărească temerea că judecarea cauzei de către Curtea de Apel Pitești s-ar realiza într-un climat marcat de părtinire sau lipsă de obiectivitate.
Astfel, este rolul și dreptul mass-media de a strânge și transmite informații către public și de a comenta asupra modului de administrare și înfăptuire a justiției, inclusiv asupra cauzelor înainte, în timpul și după judecată, fără a încălca prezumția de nevinovăție.
Prin urmare, chiar dacă există o tendință generală din partea mass-media de a acorda o atenție mai mare problemelor juridice, mai ales în domeniul dreptului penal, judecătorii, în virtutea specificului funcției deținute, trebuie să își îndeplinească rolul în mod liber, fără a se lăsa influențați de opinia publică exprimată în mass-media.
Împrejurarea că această cauză este intens mediatizată atât pe plan local, cât și în mass-media centrală nu poate influența negativ activitatea judecătorilor care aplică și se supun doar legii fără a fi influențați. Aceste aspecte nu pot constitui, prin ele însele, un argument suficient pentru a aprecia că judecătorii Curții de Apel Pitești nu ar fi obiectivi sau imparțiali, având în vedere că, în virtutea specificului funcției deținute, magistrații au obligația de a-și îndeplini atribuțiile fără părtinire și cu respectarea dispozițiilor legale, indiferent de calitatea părților sau a altor persoane care participă la procedurile judiciare.
În plus, deși au fost aduse argumente și s-au atașat înscrisuri din care rezultă mediatizarea cauzei petentului, Înalta Curte constată că acesta nu a adus în discuție, în concret, nicio împrejurare din care să rezulte că imparțialitatea judecătorilor de la instanța de apel ar fi în vreun fel afectată, afirmațiile acestuia constituind simple păreri și temeri pus subiective fără suport probator în realitatea obiectivă.
În concret, Înalta Curte apreciază că cererea de strămutare vizează o situație pur ipotetică, petentul invocând că (…)soluția ce va fi pronunțată de judecătorii Curții de Apel Pitești poate fi influențată de publicitatea excesivă din mass-media argeșeană a acestui caz, neindicând însă, în mod concret, argumente sau eventuale manifestări ori comportamente ale judecătorilor care să conducă la existența unor suspiciuni rezonabile din care să rezulte o posibilă parțialitate a acestora în soluționarea cauzei.
În plus, astfel cum a susținut și Ministerul Public, mediatizarea cauzei nu poate fi apreciată drept excesivă raportat la natura infracțiunii pentru care a fost condamnat în primă instanță petentul A și la circumstanțele cauzei, fiind vorba despre o presupusă infracțiune de agresiune sexuală săvârșită de inculpat, în calitatea sa de profesor, asupra unui elev minor, care suscită un interes ridicat în rândul opiniei publice.
În concluzie, în lipsa unor argumente sau probe solide, care să susțină afirmațiile petentului, nu se poate aprecia că mediatizarea intensă a dosarului constituie un motiv care să justifice strămutarea cauzei la o altă curte de apel, determinat de împrejurarea că imparțialitatea judecătorilor poate fi afectată de dezbaterile publice din presă, în contextul în care într-o societate bazată pe ordinea de drept este garantat dreptul fundamental al libertății de exprimare, astfel că opiniile susținute public prin mass-media nu pot afecta hotărârea pronunțată de o instanță independentă și imparțială.
Față de aceste considerente, în baza art. 74 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/280/2024 al Curții de Apel Pitești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/280/2024 al Curții de Apel Pitești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Obligă petentul la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 noiembrie 2024.