Hearings: December | | 2025
You are here: Home » Jurisprudence - details

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
The the Administrative and Tax Litigations Chamber

Decizia nr. 1240/2025

Sedinta publica din data de 6 martie 2025

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul litigiului dedus judecății

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr. x/45/2022 la data de 05.12.2022 pe rolul Curții de Apel Iasi - Secția contencios administrativ și fiscal astfel cum a fost precizată, reclamanta Federația Patronatelor Medicilor Veterinari din România a solicitat anularea art. 2 art. 3 lit. b pct ii, art. 7 lit. a și art. 10 din Hotărârea nr. 82/31.07.2018. Prin aceeași cerere s-a solicitat anularea hotărârilor Congresului Național al Medicilor Veterinari și a proceselor verbale care stau la baza hotărârilor prin care:

(a)s-au validat alegerile structurilor profesionale și a municipiului București, delegații la Congresul Național, Consiliul Național nou constituit, președintele și vicepreședintele Comisiei legislative, președintele și vicepreședintele Comisiei de liberă practică, secretarul Biroului executiv al Consiliului Național, președintele și vicepreședintele Comisiei pentru cercetare, știință și învățământ.

(b) s-au ales președintele Colegiului Medicilor Veterinari, vicepreședinții Biroului executiv, președintele, vicepreședintele și membrii Comisiei superioare de deontologie și litigii, Comisia de cenzori, membrii supleanți ai comisiilor sus menționate.

2. Hotărârea atacată cu recurs

Prin încheierea de ședință pronunțată la data de 08 mai 2023, Curtea de Apel Iași – Secția contencios administrativ și fiscal a respins, ca inadmisibile în principiu, cererile de intervenție principale formulate de Colegiul Medicilor Veterinari din România – Filiala M și Colegiul Medicilor Veterinari din România – Filiala S și a amânat pronunțarea în cauză la data de 15.05.2023, asupra excepțiilor lipsei calității procesuale active și a lipsei interesului procesual.

Prin sentința nr.163 pronunțată la 18 mai 2023, Curtea de Apel Iași – Secția contencios administrativ și fiscal a respins excepția lipsei calității procesuale active invocată de către pârâtul Colegiul Medicilor Veterinari din România, a admis excepția lipsei de interes invocată de către pârât și, pe cale de consecință, a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Federația Patronatelor Medicilor Veterinari, în contradictoriu cu pârâtul Colegiul Medicilor Veterinari din România, ca fiind formulată de o persoană ce nu justifică interesul procesual și a respins cererea pârâtului de acordare a cheltuielilor de judecată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva încheierii din 08 mai 2023 și a sentinței nr.163 din data de 18 mai 2023, ambele pronunțate de Curtea de Apel Iași – Secția contencios administrativ și fiscal au declarat recurs principal Federația Patronatelor Medicilor Veterinari, Colegiul Medicilor Veterinari din România-Filiala S, Colegiul Medicilor Veterinari din România-Filiala M, care invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct.8 C. proc. civ. au solicitat admiterea recursului, casarea sentinței privitor la soluția admiterii excepției lipsei de interes, în ceea ce o privește pe recurenta-reclamantă Federatia Patronatelor Medicilor Veterinari din Romania (FPMV), și privitor la soluția respingerii ca inadmisibile a cererilor de intervenție principală formulate de către intervenientele Colegiul Medicilor Veterinari din România Filiala M și Colegiul Medicilor Veterinari din România -Filiala S, dispusă prin Încheierea din data de 08.05.2023 cu consecința trimiterii cauzei spre a fi judecată în fond de către prima instanță.

După o succintă prezentare a situației de fapt, a formei aplicabile a cadrului legal și a istoricului legislativ recent, respectiv a actului administrativ contestat, se învederează următoarele:

- Instanța, respingând ca lipsită de interes acțiunea, nu a ținut cont și nu a făcut corecta interpretare și aplicare a normelor de drept material privitoare la interul legitim justificat de interveniente, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, coroborate cu art. 61 alin. (2) C. proc. civ. privind intervenția voluntară principală. Pe de altă parte, prin Sentința recurată s-au încălcat și prevederile art. 8 alin. (12) din Legea nr. 554/2004 cu privire la interesul legitim al recurentei-reclamante FPMV, s-a realizat o greșită aplicare a prevederilor art. 230 din Codul Muncii, precum și a art. 33 din C. proc. civ. cu privire la interesul legitim în exercitarea dreptului la acțiune.

Sentința recurată a încălcat și prevederile art. 1 art. 2 art. 18 alin. (1), art. 18 alin. (1), art. 31 și art. 32 din Statutul din 2013 al medicului veterinar, imperative în cauză.

Astfel, se arată că recurenta Federația Patronatelor Medicilor Veterinari este compusă din formele de organizare a profesiei de medic veterinar, mai exact cu CMV-uri (Cabinete Medical Veterinare) și SRL-uri, forme de organizare care presupun ca, în cadrul CMV-urilor, titularul sa fie medic veterinar, iar în cadrul SRI-urilor, asociatul unic, asociații și administratorul să aibă calitatea de medic veterinar. Doar salariații sau colaboratorii pot să nu fie medici veterinari. SRL-urile trebuie sa aibă ca obiect principal de activitate Cod CAEN 7500 Activități veterinare.

Motiv pentru care se impune admiterea cererii de intervenție principală formulată de către Colegiul Medicilor Veterinari M și Colegiul Medicilor Veterinari S. Toți medicii veterinari din România sunt obligați să fie membri ai Colegiului Medicilor Veterinari, în circumscripția filialei unde își au sediul. Astfel, recurentele interveniente au acționat în numele tuturor medicilor veterinari din filialele M și S pe care îi reprezintă.

-În ceea ce privește excepția lipsei de interes susține că acțiunea formulată de s-a întemeiat, atât pe un interes public, cât și privat.

Interesul public decurge din calitatea sa de organism social interesat ce potrivit Statului său, art. 5 are ca scop asigurarea reprezentării, sprijinii și apărării intereselor membrilor patronatelor componente în sectorul de activitate al practicării medicinii veterinare și al activităților conexe, inclusiv în raporturile medicilor veterinari cu autoritățile publice centrale și locale, cu forurile legislative și administrative locale și naționale, reprezentarea intereselor medicilor veterinari privați, organismele științifice profesionale și patronale locale, naționale și internaționale, deci inclusiv prin apărarea intereselor si drepturilor acestora în fața CMVRO.

Susține că a arătat în fața primei instanțe, faptul că in concreto, anumiți medici veterinari ce fac parte din FPMV, dr. A (CMV A), dr. B (B SRL), dr. C (C SRL), dr. D (CMV D), au suferit vătămări prin adoptarea actelor administrative atacate. Acestor medici veterinari, membri ai FPMV, le-au fost cenzurate drepturile de a ocupa funcții de conducere în structurile profesionale medical-veterinare, funcții pe care în absența candidaturilor unor funcționarilor publici incompatibili, le-ar fi ocupat, îndeplinind condițiile legale.

Vătămarea este una efectivă și s-a produs ca urmare a adoptării prevederilor art. 2 art. 3 lit. b pct. ii, art. 7 lit. 1 și art. 10 din Hotărârea nr. 82/31.07.2018, adoptată de pârâtul Colegiul Medicilor Veterinari din România, atacată, precum și a adoptării actelor administrative subsecvente acesteia, privind alegerilor structurilor profesionale județene, respectiv ale Mun. București, organizate în perioada 12-30.09. 2022 și a structurilor profesionale la nivel național, organizate în perioada 19-22.10. 2022, în cadrul celui de-al X lea Congres Național al Colegiului medicilor veterinari din România, a căror anulare se solicită deopotrivă.

Mai departe, interesul personal al medicilor veterinari ce fac parte din FPMV nu se limitează numai la exemplul de mai sus, fiecare medic veterinar din România (inclusiv cei membri ai FPMV) are interes ca legislația în materie, mai exact Legea nr. 160/1998 și Statutul din 2013 al profesiei de medic veterinar, să fie respectat în egală măsură, de către toți medicii.

Nerespectarea acestor acte normative, a dispozițiilor imperative cuprinse în acestea, de către o structură profesională, cum ar fi CMVRO, din care până la urmă toți fac parte, prin adoptarea unor modificări la Lege, prin Hotărâre de Colegiu, în mod nelegal, în mod dedicat, pentru a schimba în favoarea unora dintre medici a normelor imperative aplicabile înaintea organizării alegerilor din Colegiu la nivel național și județean, creează justificarea unui interes personal al tuturor medicilor veterinari, deci și a celor care sunt membri ai FPMV, de restabilire a legalității.

Prevederile imperative cuprinse în legi, nu pot fi modificate prin hotărâri ale unor organe profesionale, este evident că sunt inferioare ca putere aceste hotărâri și că nu sunt emise de organul emitent al legii modificate.

Art. 61 C. proc. civ. trebuie coroborat cu prevederile art. 1 din Legea 554/2004, fiind considerat pretins pentru sine un drept care se solicită în temeiul unui interes public, subsumat unui interes privat, în acord cu norma legală incidentă, dreptul pretins pentru sine fiind acela de a proceda la apărarea membrilor săi, potrivit obligațiilor statutare pe care le are, dreptul de a își reprezenta și apăra membrii. Dreptul se pretinde pentru sine, deoarece Filialele urmăresc apărarea drepturilor membrilor săi, care fac parte din această entitate, având chiar această obligație.

Concluzionând, consideră că în mod netemeinic și nelegal s-a reținut incidența excepției lipsei de interes, în ceea ce o privește pe recurenta-reclamantă Federatia Patronatelor Medicilor Veterinari din Romania (FPMV), și tot în mod netemeinic și nelegal, s-au respins ca inadmisibile cererile de intervenție principală formulate de către intervenientele Colegiul Medicilor Veterinari din România -Filiala M și Colegiul Medicilor Veterinari din România -Filiala S, soluție dispusă prin Încheierea din data de 08.05.2023.

La data de 11 septembrie 2023 a promovat recurs incident Colegiul Medicilor Veterinari din România care a precizat că recursul vizează strict solutia de respingere a exceptiei lipsei calitatii procesuale active a reclamantei Federatia Patronatelor Medicilor Veterinari din Romania, solicitat admiterea recursului, casarea sentinței cu consecinta admiterii exceptiei lipsei calitatii procesuale active a reclamantei Federatia Patronatelor Medicilor Veterinari din Romania si a respingerii cererii de chemare in judecata inclusiv pentru acest motiv.

Apreciază că în cauza este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C.proc.civ. hotărârea fiind pronunțată cu încălcarea normelor de procedură prevăzute de art. 32 si art. 36 C.proc.civ. raportat la art. 2 alin. (1) lit. a din Legea nr. 554/2004 privitoare la cerința justificării calității procesuale active prin dovedirea unui drept propriu și/sau a unui interes legitim personal.

Contrar celor reținute la fond, dovedirea dreptului propriu și/sau a unui interes legitim personal, nu este o chestiune care ține de fond, ci de justificarea calității procesuale active. Astfel, împrejurarea că reclamanta invocă vătămarea unui interes legitim public nu este suficientă pentru justificarea calității procesuale active în cauză, prin Decizia ICCJ nr. 8/02.03.2020 pronunțată in recurs în interesul legii, lămurindu-se acest aspect si stabilindu-se ca ”in vederea exercitării controlului de legalitate asupra actelor administrative la cererea asociațiilor, în calitate de organisme sociale interesate, invocarea interesului legitim public trebuie să fie subsidiară invocării unui interes legitim privat, acesta din urmă decurgând din legătura directă dintre actul administrativ supus controlului de legalitate și scopul direct și obiectivele asociației, potrivit statutului.”.

Așadar, reclamanta ar fi trebuit sa facă fie dovada dreptului sau interesului legitim personal vătămat prin actele contestate, fie dovada vătămării drepturilor sau intereselor legitime aparținând unor terțe persoane fizice, a căror protecție /gestiune este reglementată în sarcina sa prin Statut. O atare dovadă nu a fost și nici nu poate fi făcută, întrucât nici Federația Patronatelor Medicilor Veterinari și nici membrii acesteia, nu sunt titulari ai vreunui drept sau interes care să poată fi vătămat prin actele contestate.

Atât în ceea ce privește cererea de anulare parțială a Hotărârii nr. 82/31.07.2018, cât și în ceea ce privește cererea de anulare a hotărârilor Congresului National al Medicilor Veterinari si a Proceselor verbale care stau la baza hotărârilor, trebuia și trebuie observat că reclamanta deține în gestiune doar „patronate de angajatori” în domeniul medicinei veterinare, iar nu medici veterinari. Reclamanta nu este vizată de actele contestate, nu este afectată de procedura pusa în discuție și nici nu invoca o vătămare proprie, instanța reținând sub acest aspect că cererea vizează „in principal legalitatea unor dispoziții cuprinse într-un act administrativ cu caracter normativ ce ar vatămă un interes legitim public”.

De altfel, potrivit art. 5 alin. (2) din Statutul Federației Patronatelor Medicilor Veterinari din Romania, aceasta a fost înființată pentru „reprezentarea, sprijinirea si apărarea intereselor membrilor patronatelor componente în sectorul de activitate al practicării medicinei veterinare.

Potrivit art. 227 din Codul muncii, patronatele reprezintă „organizații ale angajatorilor” astfel încât este corect sa aprecieze că scopul reclamantei este acela de a proteja drepturile si interesele „angajatorilor” din domeniul medicinei veterinare, organizați in patronate.

Angajatorii din domeniul medicinei veterinare nu se identifică cu medicii veterinari angajați și nu au legătura cu medicii veterinari care au calitatea de funcționari publici și care sunt vizați de efectele Hotărârii nr. 82/31.07.2018.

Nereprezentând interesele medicilor veterinari ci ale „patronatelor de angajatori” reclamanta nu se încadrează in categoria „organismelor sociale interesate” prevăzute de art. 2 din Legea nr. 554/2004.

4. Apărări formulate în cauză

Recurentul-pârât a depus întâmpinare, prin care în principal, a invocat excepția lipsei calității de reprezentat pentru formularea/semnarea cererii de recurs în numele Federației Patronatelor Medicilor veterinari din România și în subsidiar, a solicitat respingerea recursului principal, ca nefondat și menținerea ca legală a soluției instanței de fond.

Recurenții Federația Patronatelor Medicilor Veterinari, Colegiul Medicilor Veterinari din România-Filiala S, Colegiul Medicilor Veterinari din România-Filiala M au depus întâmpinare la recursul incident și răspuns la întâmpinare, solicitând respingerea tuturor criticilor, respingerea recursului incident și admiterea recursului principal.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului, potrivit prevederilor art. 496 C. proc. civ.

În principal, verificând excepția lipsei dovezii calității de reprezentant invocată pe cale de întâmpinare de către recurentul-pârât se constată că este inadmisibilă în această etapă a recursului, astfel că nu va fi analizată, și ca atare va fi respinsă, nefiind invocată la fond, iar potrivit art. 82 alin. (2) C. proc. civ. nu poate fi invocată pentru prima oară în calea de atac.

Înalta Curte constată că este nefondat recursul incident promovat de către Colegiul Medicilor Veterinari din România, pentru următoarele considerente:

Prin recursul promovat, partea recurentă a apreciat că în cauza este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., hotărârea fiind pronunțată cu încălcarea normelor de procedură prevăzute de art. 32 si art. 36 Cod de procedură civilă raportat la art. 2 alin. (1) lit. a din Legea nr. 554/2004 privitoare la cerința justificării calității procesuale active prin dovedirea unui drept propriu și/sau a unui interes legitim personal.

Potrivit art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., casarea hotărârii se poate cere când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității.

Recurenta-pârâtă a invocat acest motiv de casare în raport cu soluția de respingere de către instanța de fond a excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei.

În mod legal, prima instanță a respins excepția invocată de colegiul pârât privind lipsa calității procesuale a reclamantei, constatând că aceasta are legitimare procesuală activă în contenciosul administrativ conform Legii nr. 554/2004, întrucât partea contestă legalitatea dispozițiilor din Hotărârea nr. 82/2018 a Colegiului Medicilor Veterinari, precum și actele administrative individuale legate de alegerile pentru funcții de conducere desfășurate între 12-30 septembrie 2022. De asemenea, statutul federației reclamante stipulează că scopul organizației este reprezentarea și apărarea intereselor membrilor săi din sectorul medical veterinar.

Înalta Curte precizează că, Federația - reclamantă justifică calitatea procesuală activă, îndeplinind cerințele prevăzute de art. 2 alin. (1) lit. a din Legea nr. 554/2004.

Contrar susținerilor recurentului-pârât se constată că hotărârea instanței a fost pronunțată cu respectarea normelor procedurale incidente, inclusiv a dispozițiilor art. 32 și art. 36 C. proc. civ., care reglementează dreptul de acces la justiție și capacitatea de exercitare a acțiunii.

Partea reclamantă contestă un act administrativ normativ, susținând că acesta influențează direct drepturile și interesele membrilor săi, justificând astfel legitimare procesuală activă în contenciosul administrativ.

Având în vedere că recurenta nu invocă încălcarea de către instanța de fond a unor aspecte procedurale în soluționarea excepției lipsei calității lor procesuale active, Înalta Curte constată că acest motiv de casare nu poate fi reținut, urmând a se respinge recursul incident, ca nefondat.

Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate de către Federația Patronatelor Medicilor Veterinari, Colegiul Medicilor Veterinari din România-Filiala S, Colegiul Medicilor Veterinari din România-Filiala M, Înalta Curte constată că recursul este fondat.

Demersul judiciar al reclamantei, astfel cum a fost evidențiat la pct. I.1. al acestei decizii, vizează solicitarea de anulare a art. 2 art. 3 lit. b pct.ii, art. 7 lit. a și art. 10 din Hotărârea nr. 82/31.07.2018. Prin aceeași cerere s-a solicitat anularea hotărârilor Congresului Național al Medicilor Veterinari și a proceselor verbale care stau la baza hotărârilor prin care: (a)s-au validat alegerile structurilor profesionale și a municipiului București, delegații la Congresul Național, Consiliul Național nou constituit, președintele și vicepreședintele Comisiei legislative, președintele și vicepreședintele Comisiei de liberă practică, secretarul Biroului executiv al Consiliului Național, președintele și vicepreședintele Comisiei pentru cercetare, știință și învățământ și (b) s-au ales președintele Colegiului Medicilor Veterinari, vicepreședinții Biroului executiv, președintele, vicepreședintele și membrii Comisiei superioare de deontologie și litigii, Comisia de cenzori, membrii supleanți ai comisiilor sus menționate.

Soluționând cauza în primă instanță, Curtea de Apel Iași prin respins, prin încheierea de ședință pronunțată la data de 08 mai 2023, ca inadmisibile în principiu, cererile de intervenție principale formulate de Colegiul Medicilor Veterinari din România – Filiala M și Colegiul Medicilor Veterinari din România – Filiala S și ulterior , prin sentința nr.163 din 18 mai 2023, a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Federația Patronatelor Medicilor Veterinari, ca fiind formulată de o persoană ce nu justifică interesul procesual.

Pentru a dispune astfel prima instanță a examinat admisibilitatea cererilor de intervenție formulate, raportându-se la dispozițiile Legii nr. 554/2004 și a constatat că intervenienții nu revendică un drept propriu, personal și subiectiv, ci contestă legalitatea unui act administrativ normativ emis de Colegiul Medicilor Veterinari din România (Hotărârea nr. 82/2018). Aplicând prevederile art. 61 alin. (2) C. proc. civ., care condiționează intervenția principală de existența unui interes în pretinderea unui drept pentru sine, instanța a apreciat că această condiție nu este îndeplinită în speță, astfel că a declarat cererile de intervenție inadmisibile și le-a respins în consecință.

Prin recursul principal s-a criticat soluția primei instanțe, clamând prin cererea de recurs formulată: greșita respingerea a cererilor de intervenție principală și faptul că, prima instanță, nu a făcut corecta interpretare și aplicare a normelor de drept material privitoare la interul legitim justificat de interveniente, potrivit art. 1 alin. (1) și art. 8 alin. (12) din Legea nr. 554/2004, coroborate cu art. 61 alin. (2) C. proc. civil, a art. 230 din Codul Muncii, a art. 33 din C. proc. civ. cu privire la interesul legitim în exercitarea dreptului la acțiune și prevederile art. 1 art. 2 art. 18 alin. (1), art. 18 alin. (1), art. 31 și art. 32 din Statutul din 2013 al medicului veterinar, imperative în cauză.

Potrivit dispozițiilor art. 61 alin. (1) și 2 C. proc. civ.:

„(1) Oricine are interes poate interveni într-un proces care se judecă între părțile originare.

(2) Intervenția este principală, când intervenientul pretinde pentru sine, în tot sau în parte, dreptul dedus judecății sau un drept strâns legat de acesta.

(3) Intervenția este accesorie, când sprijină numai apărarea uneia dintre părți".

Deci, cererea de intervenție principală este cererea prin care terțul care intervine din proprie inițiativă într-un litigiu ce se poartă între alte părți, pretinde pentru sine, în tot sau în parte, dreptul dedus judecății sau un drept strâns legat de acesta.

Ca natură juridică, intervenția principală este o veritabilă cerere de chemare în judecată formulată împotriva părților inițiale, deci atât a reclamantului, cât și a pârâtului.

În cazul intervenției accesorii, terțul intervenient trebuie să justifice întotdeauna un interes propriu. Chiar dacă nu pretinde un drept propriu, terțul trebuie să urmărească obținerea unui interes pentru sine, iar nu numai pentru partea a cărei poziție o susține, deoarece activitatea judiciară nu poate fi inițiată și întreținută fără justificarea unui interes legitim încălcat.

Literatura de specialitate și practica judiciară au stabilit că interesul reprezintă o condiție generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, trebuind să fie îndeplinit nu doar cu prilejul promovării acțiunii ci și pe tot parcursul soluționării unei cauze.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral pe care îl urmărește cel ce investește o instanță de judecată cu o cerere, acesta trebuind a fi legitim, personal, născut și actual.

Alături de afirmarea unui drept, capacitatea procesuală și calitatea procesuală, una dintre condițiile cumulative de exercițiu ale acțiunii civile o reprezintă existența unui interes în promovarea cererii de chemare în judecată.

Deși, codul de procedură civilă nu definește această condiție de exercițiu a acțiunii, în doctrină s-a arătat că prin interes se înțelege folosul practic urmărit de cel care a pus în mișcare acțiunea civilă.

Pornind de la aceste premise teoretice, rezultă că interesul, definit ca folosul practic pe care partea îl poate obține prin promovarea acțiunii civile, trebuie să se reflecte într-un avantaj material sau juridic în patrimoniul sau persoana reclamantului.

Instanța de recurs analizând actele și lucrările dosarului, constată că judecătorul fondului nu a observat că, recurentele-interveniente justifică interesul formulării cererii, în calitate de reprezentante ale unor medici veterinari cu drept de liberă practică, ce doresc să se dispună anularea unor dispoziții din Hotărârea nr. 82/31.07.2018 care permit medicilor veterinari ce au calitatea de funcționari publici să facă parte din Colegiul Medicilor Veterinari și să candideze in cadrul organelor de conducere ale acestuia, cu încălcarea dispozițiilor Legii 161/2003 și a legii 160/1998.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că instanța în mod greșit a respins cererile de intervenție principale, care întruneau toate condițiile de admisibilitate în principiu.

Procedând astfel, Înalta Curte constată că instanța de fond a pronunțat o încheiere nelegală, pe care o va casa și, pe cale de consecință, pentru o judecată unitară va casa și sentința nr.163 din data de 18 mai 2023, trimițând cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Cu ocazia rejudecării, instanța de fond va analiza toate susținerile, argumentele și apărările părților, urmând a se verifica și celelalte aspecte invocate pe care Înalta Curte nu le-a mai analizat, față de soluția casării cu trimitere.

Totodată, instanța de fond va verifica și dovada calității de reprezentant al reclamantei, Federația Patronatelor Medicilor Veterinari, respectiv persoana care a mandatat avocatul să reprezinte partea în prezenta cauză, având în vedere aspectele semnalate de către pârâta Colegiul Medicilor Veterinari din România prin întâmpinarea depusă la dosarul de recurs.

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge excepția lipsei dovezii calității de reprezentant, va respinge recursul incident, va admite recursul principal, va casa încheierea și sentința recurate și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge excepția lipsei dovezii calității de reprezentant.

Admite recursul principal declarat împotriva încheierii din 08 mai 2023 și a sentinței nr.163 din data de 18 mai 2023, ambele pronunțate de Curtea de Apel Iași – Secția contencios administrativ și fiscal.

Casează încheierea și sentința recurate și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Respinge recursul incident declarat împotriva sentinței nr.163 pronunțate la 18 mai 2023 de Curtea de Apel Iași – Secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 6 martie 2025.