Asupra contestației de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1.Circumstanțele cauzei
Prin cererea formulată la data de 22 aprilie 2025, înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de Contencios Adminsitrativ și Fiscal la data de 23 aprilie 2025 sub numărul de dosar x/1/2025, contestatoarea A S.P.R.L. a formulat contestație împotriva hotărârii Biroului Electoral Central - Proces verbal nr. X/PVC BEC/P.R. din 21 februarie 2025 încheiat cu ocazia constituirii Biroului Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2025 solicitând suspendarea executării acestuia iar pe fond anularea actului administrativ cu caracter vătămător.
Pe cale de excepție, potrivit art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, s-a invocat nelegalitatea procesului verbal atacat.
În susținerea acțiunii s-a arătat că actul administrativ contestat încalcă prevederile art. 25 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice și art. 76 alin. (1) și 2) și art. 97 alin. (2) din Constituția României, republicată.
În ceea ce privește interesul de a acționa, s-a invocat anunțul din data de 28.03.2023 din cadrul ședinței comune a Camerei Deputaților și a Senatului, prin care, în calitate de reprezentant al minorității naționale italiene, a fost anunțată candidatura pentru alegerile privind Președintele României a reprezentantului Asociaţiei B în Camera Deputaților, candidatură susținută și de către comunitatea italiană din România, potrivit lucrărilor Conferinței Naționale din 23 martie 2024 în urma cărora a fost votată în unanimitate, susținerea pentru funcția de Președinte al României a domnului Deputat C.
Ca motive de nelegalitate a actului atacat s-a învederat că din situația de fapt rezultată în care Președintele României începând cu data de 21.12.2024 nu mai exercita mandatul în condiții de legalitate iar, începând cu data de 16.03.2024, când s-a constituit Biroul Electoral Central pentru alegerile locale și europarlamentare, data de 05.09.2024 când s-a constituit Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024 precum și data de 13.09.2024 când s-a constituit Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2024, lucrările Camerei Deputaților nu s-au mai desfășurat în condiții de legalitate, datorită implicării directe, ope legis a acestei instituții în procesul electoral, așa cum rezultă din prevederile art. 26 alin. (14) din Legea nr. 115/2015 privind alegerea administrației publice locale și art. 11 alin. (1) și (3), art. 13 alin. (5) și la art. 15 alin. (5) din Legea nr. 208/2015, aspecte care nu au atras incidente de integritate cu privire la angajații Camerei Deputaților, care au fost în toată această perioadă implicați în procesul electoral, și prin urmare a fost viciat întregul scrutin electoral.
În ceea ce privește stabilirea datei alegerilor pentru Președintele României conform Legii nr. 370/2004, s-a arătat aceasta trebuia să fie stabilită în cel mult 3 luni de la vacanța funcției de Președinte al României, stabilirea datei de 4 mai 2025 neavând temei juridic, inclusiv datorită nerezolvării problemelor ivite din procesul electoral nedemocratic și a fraudei electorale de la alegerile administrației publice locale, europarlamentare și parlamentare din anul 2024.
Cu privire la constituirea Biroului Electoral Central, s-a solicitat să se aibă în vedere că acesta este constituit în condiții de nelegalitate, majoritatea membrilor acestui organism electoral fiind atât în stare de incompatibilitate absolută cât și de conflict de interese.
Dată fiind participarea la soluționarea cauzelor având ca obiect contestații vizând cauze electorale, s-a arătat că, atât domnul Judecător D cât și domnul Judecător E, nu mai pot pronunța hotărâri și decizii în ceea ce privește procesul electoral, sau anularea procesului electoral, oricare ar fi natura lui, fiind incidente dispozițiile art. 41 și art. 42 alin. (1) pct. 1 și 13 C. proc. civ.
Existența cadrului normativ nedemocratic și care a condus la vicierea procesului electoral demonstrat prin existența pe rolul instanțelor a numeroase cauze având ca obiect procesul electoral din anul 2024, a creat la nivel național o practică neunitară și a atras după sine nulitatea actelor administrative emise de către Biroul Electoral Central în organizarea alegerilor din anul 2024, dar și răspunderea penală a unor magistrați care s-au pronunțat pe o serie de cereri ce nu intrau în atribuțiile acestora, nefiind competenți, dosarele penale aflându-se spre soluționare de către organele judiciare iar unele fiind în stare de judecată.
Membrii Biroului Electoral Central, cu referire la reprezentanții partidelor politice (F, G, H și I) nu puteau face parte din Biroul Electoral Central întrucât prejudiciul produs prin frauda electorală cât și cel rezultat ca urmare a anulării alegerilor privind Președintele României din anul 2024 nu a fost acoperit, paguba imediată fiind cea prevăzută de sumele din H.G. nr. 1062/2024 în cuantum de 1.390.555.
Adresele partidelor politice înregistrate la B.E.C. cu ocazia constituirii, reprezintă acte materiale în ceea ce privește săvârșirea infracțiunilor electorale și a dovezilor în ceea ce privește pregătirea săvârșirii de către aceștia a unor infracțiuni electorale precum și a celor de fals, uz de fals, fals în înscrisuri sub semnătură privată și fals intelectual și instigare la fals și uz de fals, în condiții de coautorat cu circumstanțe agravante.
Raportat la situația de fapt și cea de drept prevăzută de legile speciale (nr. 115/2015, nr. 33/2007, nr. 208/2015 și nr. 370/2004) și de art. 205 C. civ. raportate la art. 56 alin. (2) C. proc. civ., rezultă că atât majoritatea membrilor acestui organism electoral, reprezentanți ai Autorității Electorale Permanente, ai partidelor politice (F, G, H, I) au mai făcut parte din Biroul Electoral Central organizat în anul 2024, dar implicit o serie de judecători din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție printre care și cei doi judecători recuzați, D și E, care au pronunțat o serie de hotărâri judecătorești cu privire la procesul electoral din anul 2024, sunt incompatibili.
S-a mai arătat că Hotărârea de Guvern nr. 4/16.01.2025 privind stabilirea datei alegerilor Prezidențiale din anul 2025 nu are temei legal și constituțional, fiind pronunțată în condiții de nelegalitate.
Implicarea Camerei Deputaților în procesul electoral, activitatea de participare efectivă cu personal, resurse umane și materiale în condițiile în care această construcție politică nu este un competitor electoral, încalcă interdicțiile prevăzute de art. 14 alin. (1) și art. 33 alin. (1) și (2) din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea partidelor politice, raportate la prevederile actelor normative cu caracter inferior precum O.U.G. nr. 21/2024, H.G. nr. 199/2004, O.U.G. Nr. 98/2024 și H.G. Nr. 1035/2024 care nu pot fi considerate legi electorale, caracterul nedemocratic și nelegal al acestor alegeri fiind menținut pe întreaga existență a Biroului Electoral Central organizat pentru toate cele trei scrutinuri electorale.
Un alt aspect care atrage nelegalitatea desfășurării în condiții de legalitate a alegerilor, îl reprezintă demersul de excludere al reprezentantului asociației din cadrul Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale prin comunicarea efectuată potrivit adresei cu Nr. 3b-19/85/10.06.2022 de către liderul Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, cât și excluderea în actuala legislatură a reprezentantului comunității italiene și a decesului reprezentantului comunității turce în timpul mandatului. În aceste condiții, din punct de vedere juridic, Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale așa cum a rezultat în urma ultimului scrutin electoral din anul 2020 dar și cel rezultat în urma alegerilor din anul 2024, a fost dizolvat.
În ceea ce privește componența Biroului Electoral Central, s-a arătat că acest organism electoral are calitatea de pârât în mai multe cauze privind procesele electorale anterioare, astfel că este necesară acoperirea prejudiciului produs ca urmare a anulării scrutinului electoral privind Președintele României din anul 2024, dar și acoperirea datoriilor către bugetul statului atât de către o serie de partide politice precum I care trebuie să plătească Statului Român sumele cheltuite cu titlu de cheltuieli electorale pentru alegerile prezidențiale din anul 2024, cât și Partidul G care are un debit la bugetul statului de sume ce depășesc 40 milioane euro.
Astfel că, prin demersul exercițiului alegerilor nu numai parlamentare dar și privind administrația publică locală și europarlamentare nedemocratice și nelegale și prin expirarea la data de 21.12.2024 a mandatului Președintelui României, numirea membrilor Guvernului României a fost făcută într-o manieră nelegală și neconstituțională.
În temeiul art. 16 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, s-a solicitat introducerea în cauză a următoarele persoane în calitate de pârâți J, K, L, E, D, M, N, O, P, R, S și Ş, precum și a Ministerului Public în calitate de pârât.
Potrivit art. 15 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, s-a solicitat suspendarea executării actului normativ până la soluționarea cauzei.
Pentru motivele arătate mai sus, s-a solicitat anularea Procesului Verbal Nr. X PVC BEC/P.R. 2025 din data de 21.02.2025 încheiat cu ocazia constituirii Biroului Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2025.
Prin cererea modificatoare formulată în data de 23.04.2025 s-a solicitat introducerea în cauză a pârâtului T în calitate de Președinte al Autorității Electorale permanente.
2. Aspecte procedurale.
Reține Înalta Curte că prezenta judecată se realizează conform dispozițiilor art. 68 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României potrivit cărora:
„(1) Judecarea de către instanțe a cererilor prevăzute de prezenta lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanța președințială, cu participarea obligatorie a procurorului.”
În ceea ce privește regulile stabilite de lege pentru ordonanța președințială, dispozițiile art. 999 alin. (1) C. proc. civ. prevăd următoarele:
„În vederea judecării cererii, părțile vor fi citate conform normelor privind citarea în procesele urgente, iar pârâtului i se va comunica o copie de pe cerere și de pe actele care o însoțesc. Întâmpinarea nu este obligatorie.”
Comunicarea actelor de procedură s-a desfășurat în condițiile art. 154 alin. (6) C. proc. civ. prin intermediul poștei electronice, dat fiind caracterul urgent al cauzei.
Prin Încheierea de ședință din data de 24 martie 2023 s-a respins cererea formulată de contestatoarea A S.P.R.L. privind recuzarea doamnelor judecător Ţ și U din compunerea completului de judecată C1 – contestații electorale, învestit cu soluționarea cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/1/2025 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal, precum și a reprezentantului Ministerului Public, doamna procuror V, ca nefondată.
3. Considerentele Înaltei Curți asupra contestației
3.1.Înalta Curte reține că a fost învestită cu o contestație formulată de contestatoarea A S.P.R.L. împotriva Procesului verbal nr. X/PVC BEC/P.R. din 21 februarie 2025 încheiat cu ocazia constituirii Biroului Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2025.
Prin procesul verbal nr. X/PVC BEC/P.R. din 21 februarie 2025 s-a declarat ca legal constituit Biroiul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2025, în forma prevăzută de art. 16 alin. (1) – (5) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 21.02.2025.
Reține Înalta Curte că, potrivit dispozițiilor art. 248 C. proc. civ., instanța se pronunță cu prioritate asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
Din interpretarea dispozițiilor alin. (2) ale aceluiași art., rezultă că în situația invocării simultane a mai multor excepții, se impune ca instanța să le analizeze în raport de efectele pe care soluționarea acestora le-ar avea asupra soluționării cauzei, impunându-se în mod natural, ca în rezolvarea excepțiilor astfel invocate, să fie examinate, mai întâi, cele legate de învestirea instanței și doar după aceea, celelalte excepții procesuale, cum sunt cele care privesc fondul raportului juridic dedus judecății.
Din această perspectivă, Înalta Curte constată că verificarea condițiilor de sesizare a instanței, din perspectiva termenului de formulare a contestației, ca excepție de procedură, invocată din oficiu, primează față de excepții de fond cum este cea privind verificarea calității procesuale active a contestatoarei.
Legat astfel de condițiile de sesizare a instanței de contencios administrativ, condiții ce urmează a fi analizate cu precădere, Înalta Curte constată că, în raport de obiectul cauzei, contestație împotriva procesului verbal de constituire a Biroului Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2005, devin incidente dispozițiile Legii 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, lege specială în materia electorală, care reglementează atât competența materială derogatorie a Înaltei Curți de Casație și Justiție, cât și termenele de contestare și, respectiv, de soluționare a căilor de atac împotriva actelor emise în această materie.
Se reține că atunci când se instituie, prin norme speciale, unele derogări de la normele generale în materie de procedură, stabilind că judecata anumitor categorii de contestații aparține altor instanțe decât cele la care se referă normele de drept comun cuprinse în Legea contenciosului administrativ, și în alte termene, acestea, în considerarea caracterului lor de norme de excepție, se vor aplica în mod prioritar, ca formă de manifestare a regulii specialia generalibus derogant (legea specială derogă de la cea generală).
Are în vedere astfel Înalta Curte că, potrivit dispozițiilor art. 25 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României
„(1) Formațiunile politice care participă la alegeri și candidații pot contesta modul de formare și componența birourilor electorale, în cel mult două zile de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri.
(2) Contestațiile se depun la biroul electoral ierarhic superior sau, în cazul în care contestația se referă la Biroul Electoral Central, la Înalta Curte de Casație și Justiție și se soluționează de acestea în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Decizia biroului electoral ierarhic superior sau, după caz, hotărârea pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție este definitivă”.
3.2. În ceea ce privește invocarea formală a excepției de nelegalitate prin raportare la prevederile art. 4 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ Înalta Curtea constată că nu sunt îndeplinite condițiile textului de lege.
Obiectul prezentei acțiunii este reprezentat de contestația formulată împotriva procesului verbal de constituire a Biroului Electoral Central, iar invocarea nelegalității aceleiași hotărâri, pe cale de excepție, nu are sensul apreciat de contestatoare, respectiv cel al controlului indirect a legalității actului cu eludarea termenelor prevăzute de lege în ceea ce privește exercitarea acțiunii principale.
Înalta Curte amintește dispozițiile alin. (3) ale art. 4 din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora efectul admiterii excepției de nelegalitate îl reprezintă înlăturarea actului administrativ de la soluționarea litigiului („va soluționa cauza fără a ține seama de actul a cărei nelegalitate a fost constatată”), în timp ce prezenta acțiune vizează, ca unic obiect, anularea actului administrativ reprezentat de procesului verbal de constituire a Biroului Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2005, cerere care se întemeiată pe dispozițiile art. 25 din Legea nr. 370/2004.
Înalta Curte constată că o contestație împotriva modului de constituire a Biroului Electoral Central dată prin lege în competența Înaltei Curți de Casație și Justiție, nu se poate întemeia pe procedura prevăzută de art. 4 din Legea nr. 554/2004, prevedere care nu poate fi interpretată literal, scoasă din context, fără a se ține seama de scopul urmărit de legiuitor, respectiv înlăturarea din proces a actului administrativ, iar nu constatarea nelegalității acestuia.
3.3. În continuare, Înalta Curtea reține că prin procesul verbal nr. X/PVC BEC/P.R. s-a declarat ca legal constituit Biroiul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2025, în forma prevăzută de art. 16 alin. (1) – (5) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 21.02.2025.
Acesta fost adoptat și publicat pe site-ul instituției la data de 21.02.2025, astfel cum rezultă chiar din denumirea sa, dată în raport de care curge termenul de 2 zile, care în cauză a fost depășit.
Legea, în raport de caracterul urgent al procedurii și de graficul acțiunilor necesare pentru alegerea Președintele României din anul 2025, instituie un calendar al operațiunilor, adoptat prin Hotărârea de Guvern nr. 17 din 28 ianuarie 2025, stabilind atât un termen scurt de formulare a contestației, cât și un termen pentru instanța de judecată de cel mult 2 zile de soluționare a contestației, în considerarea urgenței și a celerității impuse de procesul electoral.
Potrivit acestei hotărâri de guvern, ultima zi de formulare a contestațiilor este data de 23 februarie 2025, iar data de 24 februarie 2025 reprezintă data limită pentru Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea contestațiilor formulate împotriva modului de formare și a componenței B.E.C., în timp ce contestația și cererea de suspendare au fost depuse prin poștă electronică în data de 22 aprilie 2025, termenul fiind depășit cu aproape 2 luni.
Potrivit dispozițiilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ., nerespectarea termenului în care trebuie exercitat un drept procesual atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel, iar actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.
Termenele pentru exercițiul drepturilor procesuale nu au ca scop îngrădirea dreptului la un proces echitabil și efectiv, ci stimularea activității procesuale a părților prin sancțiunea instituită pentru nerespectarea lor.
Având în vedere că termenul pentru exercitarea contestației are un caracter imperativ și este sancționat cu decăderea și cum contestatoarea a sesizat instanța după împlinirea acestuia, sancțiunea decăderii nu poate fi evitată, astfel încât Înalta Curte va face aplicarea prevederilor exprese ale art. 185 alin. (1) teza finală C. proc. civ.
3.4.În ceea ce privește cererea de suspendare a executării procesului – verbal, conform prevederilor art. 15 din Legea nr. 554/2004, suspendarea actului administrativ atacat se poate dispune până la soluționarea definitivă a cauzei.
Văzând și dispozițiile cu cele ale art. 32 alin. (1) lit. c C. proc. civ. privind condiția formulării unei pretenții, care trebuie să subziste pe tot parcursul soluționării cererii, Înalta Curte constată că, prin acordarea, în regim de urgență, a aceluiași termen pentru soluționarea atât a cererii de suspendare, cât și a cererii de anulare, cererea de suspendare a rămas fără obiect, urmând a fi respinsă în consecință.
4.Temeiul legal al soluției adoptate
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte în temeiul dispozițiilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ., va admite excepția tardivității invocată din oficiu și va respinge contestația, ca tardiv formulată, respingând cererea de suspendare ca rămasă fără obiect.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite excepția tardivității invocată din oficiu.
Respinge contestația formulată de contestatoarea A S.P.R.L. împotriva hotărârii Biroului Electoral - Proces verbal nr. X/PVC BEC/P.R. din 21 februarie 2025, ca tardiv formulată.
Respinge cererea de suspendare ca rămasă fără obiect.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 24 aprilie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.