Asupra conflictului negativ de competență;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
1. Obiectul litigiului
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Timis - Secția de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/30/2024, la data de 10.05.2024, reclamanta A a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Afacerilor Interne (M.A.I.), Direcția Audit Intern a Ministerului Afacerilor Interne și Casa de Pensii Sectoriala a Ministerului Afacerilor Interne, să se pronunțe o hotărâre prin care să se dispună:
- obligarea pârâtei Direcția Audit Intern a M.A.I. la recalcularea elementului salarial ”majorare pentru lucrări de excepție sau misiuni speciale”, pentru perioada 01.01.2019 prin raportare la solda/salariul de funcție a reclamantei, stabilită pentru intervalul mai sus amintit și la plata diferențelor salariale, rezultate în urma recalculării sumele efectiv încasate cu acest titlu în perioada de referință;
- obligarea pârâtei Direcția Audit Intern a M.A.I la refacerea punctului 7 din fișa de pensie a reclamantei, prin actualizarea corespunzătoare 18 data trecerii în rezervă, respectiv a elementului salarial ”majorare pentru lucrări de excepție sau misiuni speciale", în conformitate cu cele menționate la pct. II din prezenta cerere;
- obligarea pârâtei Casa de Pensii Sectorială a M.A.I., la revizuirea cuantumului pensiei militare de stat a reclamantei, începând cu data de 01.09.2020, conform art. 65 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat si la plata drepturilor reprezentând diferențe rezultate ca urmare a pensiei revizuite si pensia efectiv încasată în perioada de referință, cu luarea în considerare a celor menționate lu pct. III din prezenta cerere;
- actualizarea cu indicele de inflație, la care se adaugă dobânda legală aferentă, a sumelor calculate conform celor prezentate la pct. II și IV din prezenta cerere, stabilite de la momentul în care se impuneau a fi plătite până la data efectivă a plății.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
2.1. Prin sentința nr. 745 din 24 septembrie 2024 a Tribunalului Timiș – Secția de contencios administrativ și fiscal, s-a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Timiș invocată din oficiu și a fost declinată soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta A, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Afacerilor Interne (M.A.I.), Direcția Audit Intern a Ministerului Afacerilor Interne și Casa de Pensii Sectoriala a Ministerului Afacerilor Interne, în favoarea Curții de Apel Timișoara – Secția de contencios administrativ și fiscal.
Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut, în esență, dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr.554/2004, constatând că prin cererea de chemare în judecată reclamanta urmărește recalcularea și plata retroactivă a drepturilor privind pensia. Însă, pentru atingerea acestui deziderat, reclamanta a formulat mai multe capete de cerere, unele de natură diferită și în contradictoriu cu trei pârâți diferiți, toți având calitatea de autorități publice centrale. Printre aceste petite, reclamanta solicită la capătul de cerere nr. III obligarea pârâtei Direcția de Audit Intern a Ministerului Afacerilor Interne la modificarea unui act emis de această autoritate, respectiv fișa de pensie a reclamantei.
Enunțând dispozițiile art. 99 alin. (2) C. proc. civ. cu privire la competența instanței de a soluționa o cerere de chemare în judecată cu mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeași cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, Tribunalul a reținut că, atât timp cât capătul de cerere nr. 3 privește modificarea unui act emis de o autoritate centrată, iar toate capetele de cerere sunt în strânsă legătură prin prisma cauzei comune urmărite de reclamant, se impune admiterea excepției invocate din oficiu și declinarea cauzei în favoarea Curții de Apel Timișoara.
2.2. Prin Sentința nr. . 854 din 26 noiembrie 2024 a Curții de Apel Timișoara – Secția de contencios administrativ și fiscal, s-a admis excepția necompetenței materiale și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Timis – Secția de contencios administrativ și fiscal.
S-a constatat ivit conflictul negativ de competență și, în consecință, s-a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării regulatorului de competență.
A fost suspendată judecata cauzei până la soluționarea conflictului de competență.
Pentru a pronunța această sentință, în esență, curtea de apel a reținut că reclamanta a avut calitatea de funcționar public cu statut special în cadrul Direcției Audit Intern a M.A.I. până la data de 01.09.2020, în prezent fiind pensionar M.A.I., iar, prin intermediul petitului principal al acțiunii, aceasta solicită obligarea fostului angajator la recalcularea elementului salarial „majorare pentru lucrări de excepție sau misiuni speciale”, pentru perioada 01.01.2019-31.08.2020, respectiv pentru perioada în care s-a aflat în activitate anterior pensionării.
Prin urmare, prezentul litigiu, potrivit capătului principal de cerere, privește raportul de serviciu al funcționarului public, or, în cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public, competența materială de soluționare a litigiului aparține tribunalului, neavând relevanță rangul autorității chemate în judecată ca pârâtă, întrucât în această materie nu sunt aplicabile prevederile generale stipulate de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, ci dispozițiile speciale derogatorii din art. 536 C. adm. privind competența de soluționare a cauzelor care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public.
Așadar, prin raportare la petitul principal al prezentei acțiuni, competența materială a acțiunii aparține Tribunalului Timiș în temeiul art. 536 din C. adm.
În privința celorlalte petite ale acțiunii, instanța a reținut că acestea sunt capete de cerere accesorii, care depind de modul de soluționare a petitului principal, astfel că operează prorogarea legală de competență conform art. 123 alin. (1) C. proc. civ.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență
Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (2) 134 și 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii.
Aspectul care a generat prezentul conflict negativ de competență între cele două instanțe, îl constituie problema instanței competente material să soluționeze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.
Obiectul prezentului demers judiciar îl reprezintă cererea formulată de reclamanta A, prin care a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Afacerilor Interne (M.A.I.), Direcția Audit Intern a Ministerului Afacerilor Interne și Casa de Pensii Sectoriala a Ministerului Afacerilor Interne să se dispună: obligarea pârâtei Direcția Audit Intern a M.A.I. la recalcularea elementului salarial ”majorare pentru lucrări de excepție sau misiuni speciale”, pentru perioada 01.01.2019 prin raportare la solda/salariul de funcție a reclamantei, stabilită pentru intervalul mai sus amintit și la plata diferențelor salariale, rezultate în urma recalculării sumele efectiv încasate cu acest titlu în perioada de referință; obligarea pârâtei Direcția Audit Intern a M.A.I la refacerea punctului 7 din fișa de pensie a reclamantei, prin actualizarea corespunzătoare 18 data trecerii în rezervă, respectiv a elementului salarial ”majorare pentru lucrări de excepție sau misiuni speciale", în conformitate cu cele menționate la pct. II din prezenta cerere; obligarea pârâtei Casa de Pensii Sectorială a M.A.I., la revizuirea cuantumului pensiei militare de stat a reclamantei, începând cu data de 01.09.2020, conform art. 65 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat si la plata drepturilor reprezentând diferențe rezultate ca urmare a pensiei revizuite si pensia efectiv încasată în perioada de referință. cu luarea în considerare a celor menționate la pct. III din prezenta cerere; actualizarea cu indicele de inflație, la care se adaugă dobânda legali aferentă, a sumelor calculate conform celor prezentate la pct. II și IV din prezenta cerere, stabilite de la momentul în care se impuneau a fi plătite până la data efectivă a plății.
Înalta Curte constată că reclamanta a avut calitatea de funcționar public cu statut special în cadrul Direcției Audit Intern a Ministerului Afacerilor Interne până la data de 01.09.2020, în prezent fiind pensionar M.A.I., iar prin intermediul petitului principal al acțiunii, aceasta solicită obligarea fostului angajator la recalcularea elementului salarial „majorare pentru lucrări de excepție sau misiuni speciale”, pentru perioada 01.01.2019-31.08.2020, respectiv pentru perioada în care s-a aflat în activitate anterior pensionării.
În aceste condiții, Înalta Curte reține că prezentul litigiu, potrivit capătului principal de cerere, privește raportul de serviciu al funcționarului public, iar în cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public, în această materie, sunt aplicabile dispozițiile speciale derogatorii din art. 536 C. adm. ,potrivit căruia ,, Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe.”
Așadar, prin raportare la petitul principal al prezentei acțiuni, competența materială a acțiunii aparține Tribunalului Timiș, în temeiul art. 536 din Codul administrativ.
Înalta Curte constată că celelalte petite ale acțiunii, prin care reclamanta a solicitat obligarea Direcției Audit Intern a M.A.I. la refacerea punctului 7 din fișa de pensie, prin actualizarea corespunzătoare la data trecerii în rezervă, respectiv 01.09.2020, a elementului salarial „majorare pentru lucrări de excepție sau misiuni speciale”, precum și obligarea pârâtei Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. la revizuirea cuantumului pensiei militare de stat, începând cu data de 01.09.2020, conform art. 65 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat și la plata drepturilor reprezentând diferențe rezultate ca urmare a pensiei revizuite și pensia efectiv încasată în perioada de referință, sunt capete de cerere accesorii, care depind de modul de soluționare a petitului principal, astfel că în privința acestora operează prorogarea legală de competență conform art. 123 alin. (1) C.proc.civ. potrivit cu care ,,Cererile accesorii, adiționale, precum și cele incidentale se judecă de instanța competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competența materială sau teritorială a altei instanțe judecătorești, cu excepția cererilor prevăzute la art. 120
În concluzie, Înalta Curte reține că instanța competentă să soluționeze cauza, în fond, este Tribunalului Timiș.
Temeiul legal al soluției adoptate asupra conflictului de competență
Pentru considerentele expuse, în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiș – Secția de contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A în contradictoriu cu intimații Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, Direcția Audit Intern a Ministerului Afacerilor Interne și Ministerul Afacerilor Interne în favoarea Tribunalului Timiș – Secția de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 13 februarie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.