Asupra cauzei de față, constată următoarele:
1. Prin cererea transmisă, prin e-mail, la data de 9 decembrie 2024, petentul A, persoană vătămată în dosarul nr. x/P/2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală, a contestat durata procesului penal ce formează obiectul cauzei anterior menționate.
În argumentarea contestației formulate prin avocat B, întemeiată, în drept, pe dispozițiile art. 4881 C. proc. pen., contestatorul a arătat, în esență, că, la data de 21 aprilie 2021, a înaintat Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, sub nr. x/P/2021, o plângere prin care a solicitat cercetarea penală și trimiterea în judecata a doamnei procuror C (nume complet C) din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Timișoara pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen. raportat la art. 131 din Legea nr. 78/2000, luare de mită, prev. de art. 289 C. pen. cu aplic. art. 38 C. pen. și favorizarea infractorului, prev. de art. 269 C. pen., constând în aceea că, în dosarele penale nr. x/D/P/2015 și nr. x/D/P/2017 ale unității de parchet sus-menționate, a favorizat, protejat și avantajat persoanele împotriva cărora s-au formulat plângeri sau care sunt inculpați în cauză, pretinzând și primind bani de la aceștia.
Cauza a fost repartizată doamnei procuror D, în vederea efectuării urmăririi penale.
Urmare a desființării, prin Legea nr. 49/2022, a Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, dosarul a fost trimis Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, unde a fost înregistrat, la data de 22 iunie 2022, sub nr. x/P/2022, fiind repartizat aceluiași procuror sus-menționat pentru efectuarea urmăririi penale.
În continuare, după ce a făcut o detaliată prezentare a obiectului și parcursului dosarelor penale nr. x/D/P/2015 și nr. x/D/P/2017 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial Timișoara, aflate în instrumentarea procurorului împotriva căruia a formulat plângerea penală ce face obiectul dosarului nr. x/P/2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală, contestatorul a arătat că, în această cauză, au fost efectuate mai multe acte de urmărire penală, după cum urmează: la data de 29 aprilie 2021 a fost începută urmărirea penală in rem, la aceeași dată fiind emisă și ordonanța de delegare; la data de 17 mai 2021, a fost audiat, în calitate de persoana vătămată; la datele de 14 iunie 2021 și 17 iunie 2021 au fost audiați martori; la datele de 10 august 2021 și 2 iunie 2021 au fost formulate cereri de probe; la data de 11 aprilie 2023 a fost audiat, în calitate de persoana vătămată; la data de 18.04.2023 a fost emisă ordonanță; la data de 19.04.2023 a fost admisă ordonanță de admitere cereri probatorii; la data de 20.04.2023-solicitări de documente.
A mai arătat că, prin cererile înregistrate la datele de 17.06.2022, 01.07.2022, 25.08.2022 20.10.2022, 16.12.2022 și 09.02.2023, formulate prin apărător ales, a solicitat informarea cu privire la stadiul urmăririi penale și audierea cu privire la faptele sesizate, în vederea propunerii de probe noi în susținerea acuzațiilor formulate.
Prin ordonanța procurorului nr. x/P/2022 din 19.04.2023 s-au dispus următoarele: admiterea cererii sale de comunicare a numărului de înregistrare a dosarului penal la Secția de urmărire penală și a stadiului cercetărilor; admiterea cererii sale de administrare a probei cu înscrisurile transmise la dosar; admiterea cererii sale de audiere, ca persoană vătămată, în vederea precizării unor noi probe în susținerea plângerii.
În cuprinsul ordonanței sus-menționate s-a reținut că, deși nu îndeplinesc condițiile de formă și nu sunt motivate în fapt și în drept, cererile formulate de petentul A urmează a fi calificate ca fiind formulate în baza art. 81 alin. (1) lit. a b), c), d), e), f), g), h) și art. 99 alin. (3) C. pen..
Ulterior, după multe solicitări, apărătorul său a reușit să discute cu procurorul investigator, D, convenind să formuleze cerere de participare la actele de urmărire penală și de consultare dosarului, solicitare care a fost formulată.
Însă, subsecvent, doamna procuror D a fost mutată la Direcția Națională Anticorupție, astfel că petentul nu cunoaște noul procuror desemnat în cauză și nici activitățile de cercetare desfășurate în aceasta.
Pentru argumentele prezentate, susținând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 4881 C. proc. pen. întrucât a trecut un an de la începerea urmăririi penale in rem din 29 aprilie 2021, contestatorul a solicitat ca, în urma constatării împrejurării că în cauză cercetările sunt tergiversate după același modus operandi folosit și de procurorul reclamat C în dosarele ce fac obiectul plângerii penale, să se dispună accelerarea procedurilor de desfășurare a investigațiilor, în sensul realizării lor într-un termen determinat.
2. Contestația astfel formulată a fost transmisă și înregistrată, inițial, pe rolul Tribunalului București – Secția I penală, la data de 10 decembrie 2024, sub nr. x/3/2024.
Prin încheierea din 8 ianuarie 2025 pronunțată în dosarul sus-menționat, în temeiul dispozițiilor art. 4882 alin. (1) lit. a C. proc. pen. raportat la art. 40 alin. (1) C. proc. pen., Tribunalul București – Secția I penală a admis excepția necompetenței sale materiale și, în conformitate cu dispozițiile art. 47 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 50 alin. (2) C. proc. pen., a declinat competența de soluționare a contestației privind durata procesului penal, formulată de petentul A cu privire la dosarul de urmărire penală nr. x//P/2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Judecător de drepturi și libertăți.
Ca urmare, a dispus trimiterea, de îndată, a dosarului la instanța supremă.
Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul București a reținut că, în condițiile în care în cauză se efectuează cercetări cu privire la infracțiuni pretins săvârșite de un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial Timișoara, competența de soluționare a contestației revine, potrivit art. art. 4882 alin. (1) lit. a C. proc. pen. raportat la art. 40 alin. (1) C. proc. pen., judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
3. Urmare declinării, cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secție penală, la data de 15 ianuarie 2025, sub nr. x/3/2024, fiind repartizată aleatoriu Completului x JDL, cu termen de judecată stabilit la data de 30 ianuarie 2025.
La termenul astfel stabilit, 30 ianuarie 2025, în prezența contestatorului, apărătorul ales al acestuia a susținut oral motivele contestației, concluziile formulate în acest sens, ca și cele ale reprezentantului Ministerului Public, fiind fidel redate în practicaua prezentei încheieri.
****
Examinând contestația formulată de contestatorul A prin prisma dispozițiilor art. 4881 și următoarele C. proc. pen., judecătorul de drepturi și libertăți constată că aceasta este întemeiată, având în vedere următoarele considerente:
I. Prin plângerea penală înregistrată, la data de 21 aprilie 2021, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, sub. nr. x/P/2021, numitul A a solicitat efectuarea de cercetări față de procurorul C (nume complet C) sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, luare de mită, prev. de art. 289 C. pen. și favorizarea făptuitorului, prev. de art. 269 C. pen., constând în aceea că, în dosarele nr. x/D/P/2015 și nr. x/D/P/2017 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial Timișoara, ar fi favorizat, protejat și avantajat persoanele împotriva cărora s-au formulat plângeri penale sau inculpații, pretinzând și primind bani de la aceștia.
Cauza a fost repartizată spre instrumentare doamnei procuror D.
Prin ordonanța din 29 aprilie 2021 dispusă în cauză, constatând că actul de sesizare sus-menționat îndeplinește condițiile de prevăzute de lege, în temeiul art. 305 alin. (1) și (2) C. proc. pen., procurorul de caz a dispus începerea urmăririi penale in rem cu privire la infracțiunile de abuz în serviciu în modalitatea prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 C. pen., dare de mită, prev. de. art. 290 C. pen., luare de mită, prev. de art. 289 C. pen. și favorizarea făptuitorului, prev. de art. 269 C. pen..
La aceeași dată, prin ordonanță, procurorul de caz a dispus și delegarea ofițerilor de poliție judiciară nominalizați în cuprinsul actului procesual, în vederea efectuării următoarelor acte de urmărire penală: citarea și audierea persoanei vătămate și a martorilor, investigații și verificări pe surse deschise, verificări în baze de date, ridicare de înscrisuri.
În acest context, în cauză s-a procedat la audierea: la data de 17 mai 2021 – a persoanei vătămate A; la data de 14 iunie 2021 – a martorului E; la data de 17 iunie 2021 – a martorului F.
La datele de 3 iunie 2021 și, respectiv, 19 august 2021, în susținerea plângerii penale formulate, numitul A, prin apărător ales, avocat B, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisurile atașate primei cereri (aflate la filele 49- 201, vol. 3 d.u.p. și, respectiv, 1-270, vol. 4 d.u.p.), respectiv cu cele aflate pe stick-ul atașat celei de a doua cereri, constând în: „extrase (fotocopii) din interceptări”, fotocopii ale unor hotărâri judecătorești, încheieri din dosarul de executare silită, contractul de împrumut și ipotecă imobiliară nr. (…) /22.10.2012, convenții, antecontract de vânzare cumpărare.
Urmare a desființării, prin Legea nr. 49/2022, a Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, la data de 29 martie 2022, dosarul a fost trimis Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, unde a fost înregistrat, la data de 11 mai 2022, sub nr. x/P/2022, fiind repartizat, la data de 22 iunie 2022, aceluiași procuror, D.
Ulterior înregistrării dosarului la Secția de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin ordonanța din 19 aprilie 2023, procurorul de caz a admis cererile probatorii anterior menționate, formulate de persoana vătămată A în anul 2021.
Deopotrivă, a încuviințat cererile formulate de persoana vătămată A la datele de 17.06.2022, 01.07.2022, 25.08.2022, 20.10.2022, 16.12.2022 și 09.02.2023, prin apărător ales, dispunând comunicarea către aceasta a datelor vizând numărul de înregistrare a dosarului penal la Secția de urmărire penală și criminalistică și stadiul cercetărilor - act ce s-a realizat la data de 21 aprilie 2023 și audierea sa în vederea precizării unor noi probe în susținerea plângerii - procedură ce s-a desfășurat la data de 25 aprilie 2023.
Prin același act procesual, procurorul de caz a dispus și:
- ridicarea de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial Timișoara a soluțiilor dispuse în dosarele penale nr. x/D/P/2015 și nr. x/D/P/2017 și a înscrisurilor relevante, sens în care, la data de 21 aprilie 2023, a fost transmisă o adresă în acest sens unității de parchet sus-menționate, documentele solicitate fiind primite, în mod concret, la data de 26 aprilie 2023;
- ridicarea de la B.E.J. G a dosarelor de executare nr. x/2015 și nr. y/2015, sens în care, la data de 21 aprilie 2023, a fost transmisă o adresă în acest sens biroului de executori, documentele solicitate, primite, în mod efectiv, la 16 mai 2023, fiind stocate pe cele 4 CD-uri transmise de B.E.J. G, conservate în condițiile Regulamentului de ordine interioară al parchetelor;
- ridicarea de la A.N.C.P.I. a cărții funciare a imobilului din mun. Timișoara, strada (…) (inclusiv înscrisurile ce au stat la baza mențiunilor din cartea funciară, în fotocopie sau în format electronic), sens în care, la data de 21 aprilie 2023, a fost transmisă o adresă în acest sens instituției sus-menționate, documentele fiind efectiv înaintate parchetului la data de 3 mai 2023.
De menționat că, ulterior datei de 25 aprilie 2023, când s-a procedat la audierea persoanei vătămate A, în dosarul nr. x/P/2022 al Parchetului de pe lână Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală și criminalistică nu au mai fost efectuate alte acte de cercetare.
La data de 21 aprilie 2023, la solicitarea formulată de Inspecția Judiciară – Direcția de inspecție pentru procurori în lucrarea nr. 62-652, având ca obiect sesizarea formulată de petentul A, Parchetul de pe lână Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală și criminalistică a comunicat adresa aflată la fila 114, vol.1 d.u.p., în care a evidențiat date privind sesizarea, circuitul dosarului nr. x/P/2022 și actele de urmărire penală efectuate în acesta.
II. Distinct de constatările anterioare, se impune însă a se preciza că, în vederea bunei înfăptuiri a justiției, la dosarul nr. x/P/2022 al Parchetului de pe lână Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală și criminalistică au fost reunite, în temeiul art. 43 alin. (2) lit. c și alin. (3) C. proc. pen., art. 45 C. proc. pen. și art. 63 alin. (1) C. proc. pen., următoarele trei cauze instrumentate de același procuror, D:
- prin ordonanța din 18 aprilie 2023 - dosarul nr. x/P/2022 al aceleiași unități de parchet (care are ca obiect plângerea penală formulată, la data de 20 aprilie 2022, de numiții H și I, inițial, cu privire la posibile fapte penale săvârșite de fostul magistrat J, magistrați judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, K, L, M, N, completată ulterior cu acuzația că K, prin intermediul magistratului judecător O de la Tribunalul Timiș, i-ar fi remis procurorului de caz C suma de 20.000 de euro pentru a obține o soluție favorabilă în cauza instrumentată de D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Timișoara), cauză în care, prin ordonanța din 11 aprilie 2023 s-a dispus începerea urmăririi penale in rem cu privire la săvârșirea infracțiunilor de luare de mită, prev. de art. 289 C. pen. raportat la art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000 și dare de mită, prev. de art. 290 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000;
- prin ordonanța din 28 aprilie 2023 - dosarul nr. y/P/2022 al aceleiași unități de parchet [care are ca obiect plângerea penală formulată, la data de 24 iulie 2020, de numitul P împotriva magistraților C, Q (din cadrul D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Timișoara) și R (judecător în cadrul Tribunalului Timiș) pentru posibile fapte penale săvârșite în legătură cu instrumentarea dosarelor nr. x/30/2019 și, respectiv, nr. x/P/2010], cauză înregistrată, inițial, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, sub nr. x/P/2020, în care, prin ordonanța din 22 februarie 2021, s-a dispus începerea urmăririi penale in rem cu privire la infracțiunile de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) C. pen.;
- prin ordonanța din 21 iunie 2023 - dosarul nr. z/P/2022 al aceleiași unități de parchet, care are ca obiect plângerile penale formulate de numitul S:
- la data de 5 iunie 2018, inițial împotriva ofițerilor de poliție T și U, pentru săvârșirea infracțiunilor de inducere în eroare a organelor judiciare, influențarea declarațiilor, instigare la mărturie mincinoasă, cercetare abuzivă și represiune nedreaptă, fapte în legătură cu instrumentarea dosarului penal nr. x/D/P/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial Timișoara, completată ulterior cu acuzația că magistratul C a reținut în mod abuziv dosarul de executare silită, în scopul de a-1 determina să plătească diferite sume de bani pentru ca acesta să fie restituit executorului în vederea finalizării executării silite, cauză înregistrată, inițial, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, sub nr. x/P/2018;
- la data de 17 mai 2021, împotriva magistratului judecător V pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 297 C. pen., constând în aceea că ar fi pronunțat hotărârea nr. 14540 din 18.12.2020 cu încălcarea dispozițiilor legale, cauză înregistrată, inițial, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, sub nr. y/P/2021, cele două cauze fiind reunite prin ordonanța nr. y/P/2021 din 19 ianuarie 2022 a Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție.
III. În contextul factual prezentat, prin cererea transmisă, prin e-mail, la data de 9 decembrie 2024, petentul A, persoană vătămată în dosarul nr. x/P/2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală, a contestat, în condițiile art. 4881 C. proc. pen., durata procesului penal ce formează obiectul dosarului anterior menționat, solicitând instanței ca, în urma admiterii contestației, să se stabilească un termen cert pentru soluționarea acestuia.
Potrivit art. 8 C. proc. pen., care transpune în codificarea procesual penală principiul constituțional reglementat de art. 21 alin. (3) din Constituție privind caracterul echitabil și termenul rezonabil al procesului, drept consacrat și de art. 6 paragr.1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, organele judiciare au obligația de a desfășura urmărirea penală și judecata cu respectarea garanțiilor procesuale și a drepturilor părților și ale subiecților procesuali, astfel încât să fie constatate la timp și în mod complet faptele care constituie infracțiuni, nicio persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală, iar orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit legii, într-un termen rezonabil.
Termenul rezonabil de desfășurare a procedurii judiciare reprezintă o componentă esențială a dreptului la un proces echitabil, fiind instituit, prin prevederile legale menționate, atât în beneficiul celui învinuit de comiterea unei infracțiuni, cât și în favoarea persoanei vătămate și a părții civile, subiecți procesuali care sunt, în aceeași măsură, îndreptățiți la un proces cu o durată rezonabilă sau la soluționarea acțiunii civile într-un interval de timp determinat.
Ca atare, în îndeplinirea obligațiilor ce decurg în sarcina statului din prevederile art. 6 și art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectiv de a crea un sistem judiciar eficient, capabil să asigure rezolvarea cauzelor într-un termen rezonabil și să asigure, la nivelul legislației naționale, un remediu efectiv, care să permită valorificarea drepturilor și libertăților consacrate prin Constituție, legiuitorul român a reglementat, prin dispozițiile art. 4881 - art. 4886 C. proc. pen., instituția contestației privind durata procesului penal, care are ca obiect și finalitate atât constatarea unor eventuale încălcări ale dreptului la soluționarea procesului într-un termen rezonabil, astfel cum este consacrat acest principiu în cuprinsul art. 21 alin. (3) din legea fundamentală și în art. 8 C. proc. pen., cât și îndreptarea unor asemenea încălcări, prin accelerarea procedurii.
Astfel, potrivit art. 4881 C. proc. pen.:
(1) Dacă activitatea de urmărire penală sau de judecată nu se îndeplinește într-o durată rezonabilă, se poate face contestație, solicitându-se accelerarea procedurii.
(2) Contestația poate fi introdusă de către suspect, inculpat, persoana vătămată, partea civilă și partea responsabilă civilmente. În cursul judecății, contestația poate fi introdusă și de către procuror.
(3) Contestația poate fi formulată după cum urmează: a) după cel puțin un an de la începerea urmăririi penale, pentru cauzele aflate în cursul urmăririi penale.
Potrivit art. 4882 C. proc. pen.:
(1) Competența de soluționare a contestației aparține după cum urmează:
a) în cauzele penale aflate în cursul urmăririi penale, judecătorului de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în primă instanță;
Conform art. 4885 C. proc. pen.:
(1) Judecătorul de drepturi și libertăți sau instanța, soluționând contestația, verifică durata procedurilor pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei și a punctelor de vedere prezentate și se pronunță prin încheiere.
(2) Judecătorul de drepturi și libertăți sau instanța, în aprecierea caracterului rezonabil al duratei procedurii judiciare, va lua în considerare următoarele elemente: a) natura și obiectul cauzei; b) complexitatea cauzei, inclusiv prin luarea în considerare a numărului de participanți și a dificultăților de administrare a probelor; c) elementele de extraneitate ale cauzei; d) faza procesuală în care se află cauza și durata fazelor procesuale anterioare; e) comportamentul contestatorului în procedura judiciară analizată, inclusiv din perspectiva exercitării drepturilor sale procesuale și procedurale și din perspectiva îndeplinirii obligațiilor sale în cadrul procesului; f) comportamentul celorlalți participanți în cauză, inclusiv al autorităților implicate; g) intervenția unor modificări legislative aplicabile cauzei; h) alte elemente de natură să influențeze durata procedurii.
Art. 4886 C. proc. pen. stabilește:
(1) Când apreciază contestația ca fiind întemeiată, judecătorul de drepturi și libertăți sau instanța admite contestația și stabilește termenul în care procurorul să rezolve cauza potrivit art. 327 respectiv instanța de judecată să soluționeze cauza, precum și termenul în care o nouă contestație nu poate fi formulată.
(2) În toate cazurile, judecătorul de drepturi și libertăți sau instanța care soluționează contestația nu va putea da îndrumări și nici nu va putea oferi dezlegări asupra unor probleme de fapt sau de drept care să anticipeze modul de soluționare a procesului ori care să aducă atingere libertății judecătorului cauzei de a hotărî, conform legii, cu privire la soluția ce trebuie dată procesului, ori, după caz, libertății procurorului de a pronunța soluția pe care o consideră legală și temeinică.
(3) Dacă s-a constatat depășirea duratei rezonabile, o nouă contestație în aceeași cauză se va soluționa cu luarea în considerare exclusiv a motivelor ivite ulterior contestației anterioare.
În acest context legislativ, procedând, prioritar, la evaluarea competenței de soluționare a contestației de față, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție constată că, în condițiile în care în dosarul nr. x/P/2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de urmărire penală se efectuează cercetări cu privire la săvârșirea unor presupuse infracțiuni de către un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism la data săvârșirii faptelor, potrivit art. 4882 alin. (1) lit. a coroborat cu art. 40 alin. (1) și art. 48 alin. (1) lit. a Cod de procedură penală, competența de soluționare a prezentei cauze revine judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În consecință, constatându-se legal învestit, procedând, în continuare, la evaluarea cererii de față prin prisma dispozițiilor legale incidente, judecătorul de drepturi și libertăți de la Înalta Curte de Casație și Justiție constată că prezenta contestație îndeplinește condițiile prevăzute de art. 4881 alin. (2) și (3) C. proc. pen., fiind formulată de contestatorul A, care justifică un interes legitim în finalizarea cercetărilor în cauza în care are calitatea de persoană vătămată, și cu respectarea termenului minim de 1 an de la începerea urmăririi penale, în condițiile în care urmărirea penală in rem a fost începută în cauză la data de 29 aprilie 2021, iar contestația a fost formulată la data de 9 decembrie 2024, la aproape 3 ani și 8 luni de la cel din urmă moment procesual.
Deopotrivă, contestația supusă analizei întrunește condițiile de conținut prev. de art. 4883 C. proc. pen., fiind motivată în fapt și în drept, cu indicarea numărului dosarului de urmărire penală (nr. x/P/2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de urmărire penală) în care cercetările nu au fost finalizate.
Constatând îndeplinite condițiile de formă ale cererii, judecătorul de drepturi și libertăți va proceda, în continuare, la examinarea temeiniciei acesteia, evaluând caracterul rezonabil al duratei urmăririi penale în dosarul nr. x/P/2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de urmărire penală, prin raportare la criteriile prevăzute de art. 4885 alin. (2) lit. a b), d), e), f), g) și h) C. proc. pen., care își găsesc aplicabilitate în cauză.
În acest sens, reține că analiza caracterului rezonabil al duratei procedurii se face in concreto, în raport de circumstanțele particulare ale cauzei și prin evaluarea duratei întregii urmăriri desfășurate de organele judiciare, a naturii și complexității acesteia, a dificultăților ce țin de administrarea probelor, a investigațiilor ce trebuie desfășurate, a comportamentului părților și al autorităților, sub acest aspect urmând a se verifica, în principiu, dacă pe parcursul urmăririi penale au existat perioade de inactivitate din partea organelor judiciare, dar și a existenței unor elemente de natură să influențeze durata procedurii.
În contextul acestor considerații teoretice, făcând trimitere la reținerile factuale privind obiectul și evoluția dosarului, detaliat prezentate în preambulul prezentelor considerente, judecătorul de drepturi și libertăți constată că, doar și raportat exclusiv la numărul potențialilor făptuitori și acuzații aduse acestora prin plângerea penală formulată de contestatorul A, prezenta cauză are un grad de complexitate care poate determina o anumită desfășurare în timp a actelor de cercetare ce se impun a fi efectuate în speță.
Cu atât mai mult, ca urmare a reunirii la dosar a altor trei dosare având ca obiect plângeri penale privind săvârșirea de infracțiuni de corupție de către un număr mare de persoane, complexitatea cauzei, în întregul său, a crescut exponențial.
Complexitatea sporită a cauzei reunite nu poate constitui însă un criteriu prevalent de apreciere a caracterului rezonabil al procedurilor, astfel cum a susținut reprezentantul Ministerului Public, întrucât, așa cum s-a arătat anterior, reunirea celor trei dosare indicate la pct. II din preambulul prezentelor considerente a avut loc în lunile aprilie și iunie 2023, adică în timpul și ulterior efectuării ultimelor acte de cercetare în cauză.
Ca urmare, raportându-și demersul analitic la complexitatea cauzei în structura sa inițială, judecătorul de drepturi și libertăți constată, însă, că, după ce, subsecvent începerii, la data de 29 aprilie 2021, a urmăririi penale in rem cu privire la infracțiunile de abuz în serviciu în modalitatea prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 C. pen., dare de mită, prev. de. art. 290 C. pen., luare de mită, prev. de art. 289 C. pen. și favorizarea făptuitorului, prev. de art. 269 C. pen., în lunile mai - iunie 2021 s-a procedat doar la audierea persoanei vătămate A și a martorilor E și F, ulterior înregistrării dosarului, la data de 11 mai 2022, la Secția de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, singurele acte de cercetare au fost efectuate în cauză abia în luna aprilie 2023 și au constat exclusiv în audierea persoanei vătămate și solicitarea de înscrisuri de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial Timișoara, B.E.J. G și A.N.C.P.I.
Or, nici dificultățile inerente relocării dosarelor Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, ca urmare a desființării acestei unități de parchet, începând cu data de 14 martie 2022, ca efect al Legii nr. 49/2022, și nici aspectele de notorietate vizând resursele umane insuficiente de la nivelul Parchetului de pe lână Înalta Curte de Casație și Justiție, nu pot justifica, doar prin ele însele, sincopele evidente în activitatea de cercetare a cauzei de către Secția de urmărire penală, în special, starea de evidentă nelucrare a dosarului începând cu luna mai 2023, neexistând argumente temeinice care să justifice conduita nediligentă a organelor de anchetă.
Practic, deși vechimea dosarului și, în special, a faptelor cercetate, impuneau o anumită ritmicitate în efectuarea activităților de investigare, în perioadele mai 2022 – martie 2023, respectiv, ulterior datei de 25 aprilie 2023, când s-a procedat la audierea persoanei vătămate A, în dosarul nr. x/P/2022 al Parchetului de pe lână Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală nu au fost efectuate acte de cercetare.
Or, această pasivitate a organelor de anchetă nu este justificată nici de conduita contestatorului ori a celorlalți participanți procesuali și nici de particularitățile obiective ale dosarului.
În acest sens, se impune a se constata interesul evident pentru parcursul procedurilor manifestat în mod activ de către contestatorul A prin numeroasele cereri adresate, prin apărător ales, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, în final, chiar Inspecției Judiciare, prin care a solicitat comunicarea informațiilor privind numărul dosarului, unitatea de parchet și procurorul care îl investighează, pentru a putea formula cereri de probatorii în susținerea acuzațiilor ce fac obiectul plângerii penale.
Deopotrivă, se impune a se constata și disponibilitatea acestuia de a participa la efectuarea oricărui act de urmărire penală, sens în care a depus, prin apărător ales, o solicitare expresă în vederea garantării drepturilor prevăzute de art. 92 alin. (2) C. proc. pen..
În fine, nu poate fi trecută cu vederea nici conduita pro-activă a acestuia, decurgând din faptul că, în afara mijlocelor de probă indicate în plângerea penală, a solicitat Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție administrarea probei cu înscrisurile evidențiate în cererile depuse la datele de 3 iunie 2021 și, respectiv, 19 august 2021.
În plus, actele dosarului nu relevă că ceilalți participanți în cauză ar fi împiedicat sau îngreunat în vreun fel desfășurarea urmăririi penale.
În final, constatând că nici parcursul profesional al procurorului care a fost desemnat în cauză să efectueze urmărirea penală nu poate constitui o justificare pentru sincopele înregistrate în activitatea de investigare a faptelor reclamate de contestatorul A în anul 2021, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție concluzionează că lăsarea în nelucrare a dosarului nr. x/P/2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală, ulterior datei de 25 aprilie 2023, a fost consecința exclusivă a inactivității organelor de urmărire penală, cu efectul inevitabil al nesocotirii cerinței de rezonabilitate a duratei procedurii.
Pentru considerentele prezentate, constatând întemeiate susținerile contestatorului A, în temeiul art. 4886 alin. (1) C. proc. pen., judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție va admite contestația privind durata procesului penal formulată de acesta în dosarul nr. x/P/2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală și va stabili termen la data de 30 mai 2025, până la care procurorul urmează să rezolve cauza potrivit art. 327 C. proc. pen., apreciind că, raportat la particularitățile speței, un termen de 4 luni constituie un interval suficient și util pentru finalizarea dosarului în condițiile dispozițiilor legale precitate.
Deopotrivă, va stabili că până la data de 30 iulie 2025, în cauză nu se va putea formula o nouă contestație cu privire la durata procesului în dosarul anterior menționat.
Urmare soluției dispuse, în temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea contestației vor fi lăsate în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E:
Admite contestația formulată de contestatorul A privind durata procesului penal ce face obiectul dosarului nr. x/P/2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală.
Stabilește termen la data de 30 mai 2025, până la care procurorul urmează să rezolve cauza potrivit art. 327 C. proc. pen., precum și data de 30 iulie 2025, până la care nu se va putea formula o nouă contestație cu privire la durata procesului în prezenta cauză.
Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea contestației rămân în sarcina statului.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 30 ianuarie 2025.