Asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția penală, la data de 13 februarie 2025, petentul A a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/32/2024/a1 al Curții de Apel Bacău – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, învederând, în esență, că, imparțialitatea judecătorilor din cadrul Curții de Apel Bacău este afectată de împrejurările cauzei și de calitatea părților.
În acest sens, petentul a arătat că încă de la debutul cercetărilor în cauză, a existat o relație între organele de urmărire penală și presa locală, astfel că detalii din dosarul de urmărire penală, precum pasaje din rechizitoriu, imagini de la fața locului, declarații ale avocatului său și trimiterea sa în judecată au fost mediatizate în presă, fiind în opinia sa apte să influențeze, cel puțin la nivel de aparență, magistrații învestiți cu soluționarea dosarului și să dăuneze actului de justiție, iar singurul remediu eficient pentru a înlătura această presiune exterioară constă în strămutarea cauzei.
De asemenea, petentul a apreciat că imparțialitatea magistraților Curții de Apel Bacău învestiți cu soluționarea procesului penal ar putea fi afectată prin prisma calității de persoane vătămate pe care le au nume sonore din sfera politică locală și națională, față de care pot exista antipatii sau simpatii, care se presupune că ar fi participat la mitingul pe care petentul a încercat să-l oprească, acesta fiind și candidat la alegerile locale din anul 2024, pe lângă calitatea de om de afaceri deținută.
Un alt argument invocat de petent în susținerea cererii de strămutare s-a referit la calitatea de judecător și președinte al Judecătoriei Onești, pe care o are sora sa, B, apreciind astfel că imparțialitatea judecătorilor din cadrul Curții de Apel Bacău ar puțea fi influențată prin prisma acestei calități.
În concluzie, a apreciat petentul că toate aceste elemente impun strămutarea cauzei în vederea garantării efective a dreptului la un proces echitabil.
Potrivit art. 72 alin. (6) C. proc. pen. au fost solicitate informații de la Curtea de Apel Bacău.
În informarea transmisă, Curtea de Apel Bacău, după ce a prezentat parcursul dosarului aflat pe rolul său, având ca obiect verificarea, după trimiterea în judecată, a competenței și a legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, a arătat că motivele invocate de petent în susținerea cererii de strămutare nu pot fi reținute ca elemente de natură să conducă la existența vreunei urme de îndoială asupra imparțialității și obiectivității judecătorului învestit cu soluționarea cauzei sau la concluzia că, pe rolul instanței, nu ar exista condiții pentru desfășurarea unui proces echitabil, astfel că s-a apreciat că nu există motive legale și temeinice care să justifice admiterea cererii de strămutare.
Examinând cererea de strămutare, prin prisma motivelor invocate, Înalta Curte constată următoarele:
Cauza a cărei strămutare se solicită are ca obiect verificarea, după trimiterea în judecată, a competenței și a legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.
Potrivit art. 71 C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la o curte de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.
Remediul procesual al strămutării se impune atunci când, în desfășurarea normală a unui proces penal, există anumite împrejurări care generează o îndoială asupra obiectivității și imparțialității tuturor judecătorilor unei instanțe.
Referindu-se la conceptul de imparțialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se definește prin „absența prejudecăților sau a părerilor preconcepute”. În acest context, s-a decis că imparțialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât și potrivit unui test obiectiv, care stabilește dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (cauza Piersack contra Belgiei, hotărârea din 1 octombrie 1982).
În cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea instanței trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparțial, dar mai ales din perspectiva celui interesat. La acest control, instanța învestită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorilor, unele împrejurări sau fapte pot pune în discuție imparțialitatea acestora și justifică temerea celui interesat.
Curtea Europeană a hotărât că, în privința imparțialității obiective a judecătorului, aparențele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudența instanței europene, în raport de împrejurările concrete ale cauzelor.
Verificând, în acest context, actele și lucrările dosarului, se constată că aspectele menționate în cuprinsul cererii formulate, susținută cu prilejul dezbaterilor, nu sunt de natură să demonstreze că imparțialitatea judecătorilor de la instanța pe rolul căreia se află dosarul nr. x/32/2024/a1 ar fi afectată datorită împrejurărilor cauzei ori calității părților, nefiind invocate și nici identificate date ori informații apte să pună sub semnul îndoielii asigurarea de către toți magistrații Curții de Apel Bacău a dreptului petentului de a i se analiza solicitările de o instanță independentă și imparțială.
În primul rând, se constată că susținerile petentului cu privire la faptul că sora sa are calitatea de judecător și președinte al Judecătoriei Onești nu are nicio influență asupra soluționării echitabile a dosarului a cărui strămutare se solicită, întrucât suspiciunea de parțialitate ar trebui să vizeze magistrații Curții de Apel Bacău, pe rolul căreia se află cauza a cărei strămutare se solicită și asupra cărora ar trebui să planeze vreo suspiciune de parțialitate.
Așa cum s-a arătat chiar din informațiile transmise la dosar nu rezultă existența unor situații din care să se poată concluziona că imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Bacău ar putea fi afectată.
Totodată, prin celelalte aspecte invocate de către petent în susținerea cererii formulate, referitoare la mediatizarea prin articole de presă depuse la dosar și despre care petentul a afirmat că ar fi apte să influențeze, cel puțin la nivel de aparență, magistrații învestiți cu soluționarea dosarului a cărui strămutare se solicită, se fac doar referiri cu caracter general referitoare la modalitatea în care s-ar fi petrecut presupusa faptă, din care nu rezultă, însă, exercitarea unor presiuni asupra judecătorilor instanței cu privire la soluționarea dosarului. Așadar, Înalta Curte constată că mediatizarea la nivel local reflectă doar interesul normal al opiniei publice asupra unor persoane care au candidat la alegerile locale din anul 2024 și despre care se presupune că s-ar fi încercat oprirea unui miting al unui partid concurent și nu este aptă să conducă, în mod singular și în absența altor date și informații extrinseci, la afectarea obiectivității tuturor magistraților din cadrul Curții de Apel Bacău.
Toate aceste împrejurări nu fac decât să demonstreze că la Curtea de Apel Bacău au fost și sunt asigurate toate condițiile prevăzute de legislația internă și europeană în materia drepturilor omului pentru soluționarea cu nepărtinire a dosarului a cărei strămutare se solicită.
Așa fiind, în contextul informațiilor transmise conform art. 72 alin. (6) C. proc. pen., atâta timp cât nu au fost invocate și nici identificate elemente obiective care să genereze suspiciuni în lipsa unor elemente concrete care să confirme suspiciunile petentului, împrejurările invocate de acesta rămân simple afirmații, care nu pot conduce la admiterea cererii de strămutare.
Înalta Curte subliniază, în acest context, că, odată învestită cu soluționarea unei cauze, instanța este îndrituită să ia toate măsurile procesuale pe care le consideră necesare pentru buna administrare a actului de justiție, pentru aflarea adevărului și pentru soluționarea cu celeritate a cauzei, iar judecătorii au obligația de a decide în mod obiectiv și liberi de orice influențe asupra cauzelor repartizate.
Ca atare, Înalta Curte, în raport cu prevederile art. 71 C. proc. pen., analizând împrejurările, calitatea părților și obiectul cauzei a cărei strămutare se cere, constată că nu rezultă suspiciuni care ar putea pune sub semnul îndoielii imparțialitatea și obiectivitatea judecătorilor Curții de Apel Bacău, care să conducă la încălcarea dreptului la un proces echitabil, în sensul dispozițiilor art. 6 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, cererea petentului nefiind justificată.
Drept urmare, conform art. 74 C. proc. pen., va respinge, ca nefondată, cererea de strămutare formulată de petentul A privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr.x/32/2024/a1 al Curții de Apel Bacău – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Conform art. 275 alin. (2) C. proc. pen., față de culpa sa procesuală, petentul va fi obligat la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr.x/32/2024/a1 al Curții de Apel Bacău – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Obligă petentul la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 februarie 2025.