Deliberând asupra recursului de față, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:
I. Procedura în fața primei instanțe
1.Cadrul procesual
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Curtea de Apel Ploiești la data de 5 februarie 2024, sub dosar nr. x/42/2024, reclamanții A și B în contradictoriu cu pârâții Ministerul Apărări Naționale, prin Direcția Generala Juridică, pentru Unitatea Militară C București și Direcția pentru Agricultură Județeană Prahova, au solicitat:
obligarea pârâtului Ministerul Apărări Naționale, prin Direcția Generală Juridică, pentru Unitatea Militară C București, să elibereze avizul specific al Ministerului Apărării Naționale în conformitate cu art. 3 alin. (1) din Legea nr. 17/2014 și a Ordinului nr. 26/278/M.7/2.717/2023, pentru modificarea anexei nr. 2 la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, al ministrului apărării naționale și al viceprim-ministrului, ministrul culturii, nr. 719/740/M.57/2.333/2014. cu respectarea modelului prevăzut în Anexa 2 din Normele metodologice de aplicare al Legii nr.17/2014;
obligarea pârâtei Direcția pentru Agricultură Județeană Prahova să elibereze avizul final potrivit art. 9 din Legea nr. 17/2014 modificată prin Legea nr. 175/2020, în vederea încheierii contractului de vânzare în formă autentică de către notarul public, pentru terenul proprietate în suprafață de 4629 mp situat în extravilanul localității Ariceștii Rahtivani, județul Prahova, identificat cu număr cadastral (...), înscris în cartea funciară nr. (…) a localității Ariceștii Rahtivani, județul Prahova, tarlaua (…), parcela (...) și a terenului în suprafață de 1/2 din 0.25 ha (1/2 din 2500 mp) situat în extravilanul localității Ariceștii Rahtivani, județul Prahova, identificat cu număr cadastral (...), înscris în cartea funciară nr. (…) a localității Ariceștii Rahtivani, județul Prahova, tarlaua (…), parcela (...);
obligarea pârâților Ministerul Apărări Naționale, prin Direcția Generală Juridică, pentru Unitatea Militară C București și Direcția pentru Agricultură Județeană Prahova la plata cheltuielilor de judecată în temeiul art. 451 și următoarele C. pr. civ.
2. Soluția instanței de fond
Prin Sentința nr. 246 din 15 mai 2024, Curtea de Apel Ploiești – Secția contencios administrativ și fiscal a respins, ca neîntemeiată, acțiunea având ca obiect ”obligația de a face” formulată de către reclamanții A și B, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Apărării Naționale prin Direcția Generală Juridică, Ministerul Apărării Naționale prin Direcția Generală Juridică pentru Unitatea Militară C București și Direcția pentru Agricultură Județeană Prahova.
3. Calea de atac exercitată
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții A și B pentru motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. pr. civ., solicitând în principal, casarea sentinței recurate, modificarea în tot a acesteia, iar, pe fond, în rejudecare, admiterea cererii de chemare în judecată așa cum a fost formulată; în subsidiar, casarea sentinței recurate, cu trimitere la instanța de fond pentru o nouă judecată.
În motivarea recursului, în ceea ce privește incidența art. 488 alin. (1) pct. 6 C. pr. civ., au învederat recurenții că hotărârea recurată nu respectă exigențele impuse de art. 425 alin. (1) lit. b C. pr. civ., nefiind prezentate de instanța de judecată motivele de fapt și de drept care i-au format convingerea, nefiind indicate cu claritate argumentele pentru care au fost respinse susținerile lor și de ce au fost admise criticile pârâților.
Precizează aceștia că, în considerentele sentinței, instanța de fond reține în mod enunțiativ petitul cererii de judecată, înscrisurile depuse de reclamanți, finalizarea proceduri de vânzare la Primăria Ariceștii Rahtivani, precum și solicitarea administrativă efectuată de reclamanți către D.A.J. Prahova, lipsind cu desăvârșire orice analiză în ceea ce privea răspunsul acestei autorități, după cum nu se face nicio analiză a demersurilor administrative efectuate către M.A.N. pentru eliberarea avizului specific.
Au mai invocat recurenții-reclamanți motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. pr. civ., respectiv hotărârea a fost data cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, apreciind ca fiind eronată argumentația instanței de fond potrivit căreia eliberarea avizului final al D.A.J. Prahova este necesara doar în situația în care există preemptor sau potențial cumpărător în cadrul procedurii de derulare privind vânzarea-cumpărarea terenurilor agricole situate în extravilan, ceea ce contravine dispozițiilor Legii nr. 17/2014, precum prevederilor art. 1730 - art. 1734 cod civil.
4. Apărări formulate în cauză.
Ministerul Apărării Naționale, în nume propriu și pentru Unitatea Militară C București, prin Direcția generală juridică, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului declarat, ca nefondat.
În apărare, a arătat că recurenții-reclamanți sunt nemulțumiți de soluția pronunțată în cauză, dar aceasta nu determină incidența niciuneia dintre tezele reglementate de art. 488 pct. 6 C. pr. civ., ce vizează absența motivării, contradicția argumentelor sau invocarea unor motive străine de natura pricinii.
De asemenea, consideră că, din analiza criticilor pe care recurenții-reclamanți și-au sprijinit motivul prevăzut de art. 488 pct. 8 C. pr. civ., se poate constata că au fost aduse spre o nouă examinare chestiunile de fapt și de drept ce au făcut obiectul acțiunii introductive, fără o critică întemeiată pe interpretarea greșită a normelor de drept material, susținută de o justificare pertinentă.
Direcția pentru Agricultura Județeană Prahova a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, apreciind că toate criticile formulate nu au suport, recurenții-reclamanți manifestând nemulțumirea fata de soluția instanței de fond, fără a aduce o critica întemeiată a soluției și a normelor de drept.
II. Soluția și considerentele instanței de recurs
1. Chestiuni de fapt și de drept relevante
Reclamanții sunt proprietarii terenului în suprafață de 4629 mp situat în extravilanul localității Aricestii Rahtivani, județul Prahova, identificat cu număr cadastral (...), înscris în cartea funciară nr. (…) a localității Aricestii Rahtivani, județul Prahova, tarlaua (…), parcela (...) și a terenului în suprafață de 1/2 din 0.25 ha (1/2 din 2500 mp) situat în extravilanul localității Aricestii Rahtivani, județul Prahova, identificat cu număr cadastral (...), înscris în cartea funciară nr. (…) a localității Aricestii Rahtivani, județul Prahova, tarlaua (…), parcela (...), conform contractului de vânzare - cumpărare, autentificat sub nr. 411 din 30.05.2023, la SCPN „D”, București.
Conform extrasului de carte funciară pentru informare, cartea funciară nr. (…) a localității Aricestii Rahtivani, județul Prahova, imobilele respective se află sub incidența art. 3 alin. (1) din Legea nr. 17/2014 și pentru vânzarea acestor terenuri, au urmat procedura prevăzută de Legea nr. 17/2014 modificată prin Legea nr. 175/2020.
La data de 10.07.2023, reclamanții au depus la Primăria Aricestii Rahtivani, județul Prahova, oferta de vânzare înregistrată la nr. x/10.07.2023 pentru terenul în suprafață de 4629 m.p. și oferta de vânzare înregistrată la nr. y/10.07.2023 pentru terenul în suprafața de 1250 mp, (cota de 1/2 din 2500 m p.).
La data de 16.10.2023 s-a finalizat procedura privind vânzarea terenurilor agricole pentru care au depus oferta de vânzare, în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (5) din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan, modificările ulterioare, sens în care le-au fost predate în original procesul-verbal de finalizare a procedurii pentru fiecare suprafața de teren din oferta de vânzare, înregistrat cu nr. lucrare 15/16.10.2023/nr. act (RI19)992 din 16.10.2023, respectiv, cu nr. lucrare 15/38946 din 18.10.2023/nr. act (RI19)991 din 16.10.2023, din care rezultă că nu s-a înregistrat nici-o ofertă de cumpărare.
Reclamanții au formulat cerere la Direcția pentru Agricultură Județeană Prahova, înregistrată la nr.13351/ 21.11.2023 prin care au solicitat aviz final, potrivit art. 9 din Legea nr. 17/2014 modificată prin Legea nr. 175/2020, în vederea încheierii contractului de vânzare în formă autentică de către notarul public. Prin adresa nr. 14110/13.12.2023, autoritatea le-a răspuns acestora „(...) așadar, în concluzie, în cazul dumneavoastră avizul solicitat se eliberează de către structura teritorială, în speță, D.A.J. Prahova, doar în situația în care exista preemptor sau potențial cumpărător în cadrul procedurii de derulare privind vânzarea cumpărarea terenurilor agricole în extravilan (…)”.
De asemenea, au formulat cerere la Ministerul Apărării Naționale, prin U.M. C București, pentru eliberarea avizului specific în conformitate cu art. 3 alin. (1) din Legea nr. 17/2014 pentru încheierea contractului de vânzare în formă autentică de către notarul public. Prin adresa nr. P1-1988/04.01.2024 și nr. P1-83/23.01.2024 acesta le răspunde fără a le emite un aviz favorabil ori nefavorabil.
Apreciind nelegale răspunsurile comunicate, reclamanții au învestit Curtea de apel cu o acțiune în cenzurarea refuzului acestor autorități și îndeplinirea formalităților în vederea obținerii avizelor prevăzute la art. 3 și art. 9 din Legea nr. 17/2014, cu modificările și completările ulterioare, apreciind a fi incidentă și decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție dată în dezlegarea unei chestiuni de drept nr. 24/2016.
2. Analiza motivelor de casare
Cât privește motivul de casare de la art. 488 alin. (1) pct. 6 C. pr. civ., Înalta Curte reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 425 alin. (1) lit. b C. pr. civ., hotărârea judecătorească va cuprinde, printre altele, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților. În mod necesar, o hotărâre judecătorească trebuie să cuprindă în motivarea sa argumentele pro și contra care au format, în fapt și în drept, convingerea instanței cu privire la soluția pronunțată, argumente care trebuie să se raporteze, pe de o parte, la susținerile și apărările părților și la probatoriul administrat în litigiu, iar, pe de altă parte, la dispozițiile legale aplicabile raportului juridic dedus judecății, în caz contrar fiind lipsită de suport probator și legal și pronunțată cu nerespectarea prevederilor art. 425 alin. (1) lit. b C. pr. civ.
Motivarea reprezintă un element esențial al unei hotărâri judecătorești, o puternică garanție a imparțialității judecătorului și a calității actului de justiție, precum și o premisă a exercitării corespunzătoare de către instanța superioară a atribuțiilor de control judiciar, în speță, de legalitate a hotărârii. De altfel, obligativitatea motivării hotărârilor judecătorești constituie o condiție a procesului echitabil, exigență a art. 21 alin. (3) din Constituția României și a art. 6 alin. (1) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
În cadrul unei proceduri orice parte are dreptul să prezinte judecătorului observațiile și argumentele sale și să pretindă organului judiciar să le examineze în mod efectiv. Dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decât dacă observațiile părților sunt corect examinate de instanță, care are, în mod necesar, obligația de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor de probă și al argumentelor invocate de părți, cel puțin pentru a le aprecia pertinența, astfel că nemotivarea unei hotărâri judecătorești, total sau parțial, echivalează cu soluționarea procesului fără a intra în fondul acțiunii, de natură să justifice casarea cu trimitere spre rejudecare.
În cauza dedusă judecății, Înalta Curte constată că acțiunea formulată cuprindea două petite, reclamanții făcând referire atât la refuzul Direcției pentru Agricultură Județeană Prahova exprimat prin adresa nr. 14110/13.12.2023, cât și la refuzul Ministerului Apărării Naționale.
Instanța nu îl „analizează” decât pe cel al Direcției pentru Agricultură Județeană Prahova, pe care îl consideră întemeiat, însușindu-și ca atare poziția exprimată de instituție, fără nicio referire la apărările reclamanților și interpretarea pe care aceștia o dau textelor legale incidente și oricum rămânând necercetat deloc refuzul exprimat de Ministerului Apărării Naționale.
În aceste condiții, se poate conchide că, în cauză, motivarea hotărârii atacate nu este de natură să furnizeze reclamanților dovada că susținerile și mijloacele de apărare pe care le-au formulat prin cererea dedusă judecății au fost serios și complet examinate, ceea ce a condus la încălcarea dreptului lor la un proces echitabil.
Împrejurarea denotă, în fapt, chiar necercetarea fondului cauzei și determină imposibilitatea instanței de recurs de a exercita un controlul judiciar eficient.
Și cum principiul dublului grad de jurisdicție împiedică instanța de control judiciar să analizeze direct în recurs argumentele și mijloacele de probă ce nu au făcut obiectul analizei instanței de fond, Înalta Curte va admite recursul, va casa sentința recurată și va trimite cauza spre o nouă judecată aceleiași instanțe pentru ca aceasta să analizeze efectiv susținerile reclamanților și apărările expuse de ambii pârâți, urmând a fi analizată inclusiv incidența deciziei nr. 24 din 26 septembrie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, astfel cum recurenții au solicitat.
În raport de soluția pronunțată, nu se vor mai analiza criticile ce se circumscriu motivului de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. pr. civ., invocat, de asemenea, de recurenții-reclamanți, aceste susțineri urmând a fi avute în vedere de prima instanță cu ocazia rejudecării cauzei.
3. Temeiul de drept al soluției pronunțate
Pentru considerentele expuse, constatând că sentința primei instanțe este nelegală, fiind pronunțată cu nerespectarea dispozițiilor art. 425 alin. (1) lit. b C. proc. civ., de natură a atrage incidența motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din același act normativ, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (2) C. pr. civ., raportat la art. 20 alin. (3) din Legea nr. 544/2004, va admite recursul declarat, va casa sentința recurată și va trimite cauza spre o nouă judecată la aceeași instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurenții-reclamanți A și B împotriva Sentinței nr. 246 din 15 mai 2024 a Curții de Apel Ploiești – Secția contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința recurată și trimite cauza pentru o nouă judecată la aceeași instanță.
Definitivă.
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, astăzi, 26 martie 2025.