Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
1. Obiectul cauzei
Prin cererea înregistrată la data de 22.05.2024 pe rolul Curții de Apel București – Secția a IX-a Contencios administrativ și fiscal sub dosar nr. x/2/2024, reclamantul A în contradictoriu cu pârâții U.N.B.R., BAROUL B a solicitat instanței de contencios administrativ să dispună anularea Deciziei Consiliului UNBR nr. 36/2024 conținută în art. 1 alin. (3), respectiv numai în ceea ce privește respingerea capătului de cerere din contestația reclamantului vizând înlăturarea sintagmei „...cu vot valabil exprimat...” din cap. VI pct.6 alin. (3) din Regulamentul privind organizarea alegerilor organelor de conducere ale Baroului B și Filialei C a Casei de Asigurări a Avocaților, analizat la pct.2 fila 2 din decizia atacată, precum și anularea Hotărârii Consiliului Baroului B din 18.09.2023 în ceea ce privește înlăturarea aceleiași sintagme.
În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr. 554/2004, art. 57 alin. (1) lit. d din Legea nr. 51/1995, art. 68 alin. (7) din Statutul profesiei de avocat.
La data de 03.10.2024, reclamantul a depus la dosar cerere de modificare a cererii de chemare în judecată, prin care a înțeles să lărgească cadrul procesual, în sensul de a formula acțiunea în contradictoriu și cu pârâtul Baroul B.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
2.1. Hotărârea Curții de Apel București
Prin sentința civilă nr. 1787 din 5 noiembrie 2024, Curtea de Apel București a admis excepția necompetenței teritoriale a acesteia, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a acțiunii în favoarea Curții de Apel Craiova, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că, pentru determinarea instanței competente din punct de vedere teritorial să soluționeze un astfel de litigiu, devin aplicabile dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora, reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său.
2.2. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Craiova – Secția Contencios Administrativ și Fiscal la data de 04.09.2024, sub numărul x/2/2024
Prin sentința civilă nr. 33/2025 din data de 11.02.2025, pronunțată de Curtea de Apel Craiova s-a admis excepția necompetenței materiale a acestei instanțe.
A fost declinat competența de soluționare a cauzei formulată de reclamantul A în contradictoriu cu pârâții Baroul B și Uniunea Națională a Barourilor din România, în favoarea Tribunalului Olt - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
În argumentele expuse în susținerea soluției, Curtea de Apel Craiova a reținut că Decizia Consiliului Baroului B din data de 18.09.2023 este actul administrativ vătămător pentru reclamant, acesta fiind actul care dispune cu privire la chestiunea în discuție (modificarea regulamentului).
Cât privește Decizia nr. 36/04.03.2024 a Consiliului U.N.B.R., aceasta reprezintă actul emis în soluționarea contestației administrative obligatorii, fiind subsecvent în raport de actul primar care produce efecte, respectiv decizia Consiliului Baroului B, cu atât mai mult cu cât hotărârea autorității centrale este una negativă, care nu adaugă niciun efect celor generate de actul inițial.
Având în vedere obiectul acțiunii, care privește un act administrativ emis de o instituție asimilată unei autorități publice județene, respectiv Decizia emisă de Baroul B și prevederile legale incidente, competența de soluționare a cauzei este stabilită în raport de rangul autorității emitente a actului atacat.
2.3. Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Olt - Secția a-II-a, de Contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2/2024 și s-a dispus citarea părților.
Prin sentința nr. 129 din 2 aprilie 2025, Tribunalul Olt a admis excepția necompetenței materiale invocată de către pârâtul Baroul B și, pe cale de consecință, a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A, în contradictoriu cu pârâții Baroul B și Uniunea Națională a Barourilor din România (U.N.B.R.), în favoarea Curții de Apel Craiova – Secția de Contencios Administrativ și Fiscal.
Totodată, a constatat ivit conflictul negativ de competență si a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului de competență.
Pentru a hotărî astfel, instanța a constatat că, potrivit art. 59 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 „U.N.B.R. este persoană juridică de interes public, are patrimoniu și buget proprii”. De asemenea, potrivit art. 65 lit. q, Consiliul U.N.B.R., „anulează, pentru cauze de nelegalitate, hotărârile și deciziile adoptate de organele de conducere ale barourilor”.
Raportat la aceste texte legale, tribunalul a constatat că U.N.B.R. este asimilată unei autorități publice centrale, iar potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în ceea ce privește litigiile nefiscale, cum este și cazul de față, competența materială se stabilește în funcție de rangul autorității. Revenind la atribuțiile consiliului UNBR de anulare a hotărârilor și deciziilor adoptate de organele de conducere ale barourilor, instanța a constatat faptul că actul administrativ apt să dea naștere să stingă sau să modifice raporturi juridice este decizia consiliului UNBR, acesta fiind asimilat unei autorități centrale.
II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență.
Examinând conflictul negativ de competență cu a cărui soluționare a fost legal sesizată, în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:
Din cererea de chemare în judecată ce a generat dezînvestirile reciproce reiese că reclamantul a învestit instanța de contencios administrativ solicitând anularea deciziei Consiliului UNBR nr. 36/04.03.2024, numai în ceea ce privește respingerea capătului de cerere din contestație vizând înlăturarea sintagmei „cu vot valabil exprimat”, precum și a deciziei Consiliului Baroului B din data de 18.09.2023, în ceea ce privește înlăturarea aceleiași sintagme.
Așa cum a menționat reclamantul, în ședința Consiliului Baroului B din 18.09.2023, conform punctului 1 din ordinea de zi, s-a supus la vot aprobarea Proiectului de modificare a Regulamentului privind desfășurarea alegerilor în Baroul B, fiind adoptată propunerea Comisiei cu amendamentul înlăturării sintagmei „la demnitatea de decan”.
Împotriva acestei hotărâri, reclamantul, avocat A, în calitate de decan al Baroului B, în temeiul prevederilor art. 57 alin. (1) din Legea 51/1995 și art. 76 alin. (1) din Statutul profesiei de avocat a formulat contestație, ce a fost respinsă prin Decizia Consiliului UNBR 36/04.03.2024.
În acest context, reiese cu claritate că Decizia Consiliului Baroului B din data de 18.09.2023 este actul administrativ vătămător pentru reclamant, acesta fiind actul care dispune cu privire la chestiunea în discuție (modificarea regulamentului).
Cât privește Decizia nr. 36/04.03.2024 a Consiliului U.N.B.R., aceasta reprezintă actul emis în soluționarea contestației administrative obligatorii, fiind subsecvent în raport de actul primar care produce efecte, respectiv decizia Consiliului Baroului B, cu atât mai mult cu cât hotărârea autorității centrale este una negativă, care nu adaugă niciun efect celor generate de actul inițial.
Având în vedere obiectul acțiunii, care privește un act administrativ emis de o instituție asimilată unei autorități publice județene, respectiv Decizia emisă de Baroul B și prevederile legale incidente, competența de soluționare a cauzei este stabilită în raport de rangul autorității emitente a actului atacat.
Potrivit dispozițiilor art. 10 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, în cazul actului administrativ nefiscal, competența materială se stabilește în raport cu rangul local sau central al autorității emitente, litigiul urmând să fie soluționat de tribunal, când actul atacat este emis de o autoritate publică locală, respectiv, de Curtea de apel, când actul atacat este emis de o autoritate publică centrală.
În speță, Înalta Curte a reținut că obiectul cauzei privește un act emis de o autoritate publică de nivel local - Decizia Consiliului Baroului B din data de 18.09.2023, încât competența din punct de vedere de material și teritorial revine Tribunalului Olt, instanță de contencios administrativ, potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în funcție de rangul autorității publice emitente a actului contestat și domiciliul reclamantului.
În acest context al analizei și în raport de dispozițiile legale anterior menționate, Înalta Curte, în temeiul art. 135 C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a prezentei cauze în favoarea Tribunalului OLT, Secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A în contradictoriu cu pârâții Baroul B și U.N.B.R. în favoarea Tribunalului Olt – Secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 7 mai 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.