Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București - Contestații Electorale la data de 12.05.2025, sub nr. x/2/2025, reclamantul A, în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, a formulat contestație împotriva Deciziei nr. xC/P.R.2025 din data de 10.05.2025, susținând, în esență, că actul atacat nu are legătură cu cele invocate de acesta în adresa transmisă sau cu publicitatea electorală online.
2. Soluția instanței de fond
Prin sentința civilă nr. 158 din data de 14 mai 2025 pronunțată de Curtea de Apel București – Contestații Electorale a fost respinsă cererea formulată de reclamantul A, în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, ca nefondată.
3. Cererea de recurs
Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a formulat recurs reclamantul, solicitând admiterea acestuia.
4. Apărările intimatului
Intimatul-pârât Biroul Electoral Central nu a formulat întâmpinare.
II. Soluția instanței de recurs
Învestită cu soluționarea cererii de recurs, Înalta Curte constată că se impune a analiza, cu prioritate, chestiunea vizând excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatului Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2025, având în vedere că aceasta este o excepție de fond (ce vizează încălcarea unei condiții de exercițiu a acțiunii civile), absolută (se încalcă norme de ordine publică) și peremptorie (admiterea sa conduce la împiedicarea soluționării fondului cererii), care poate fi ridicată de oricare dintre părți, de procuror sau de instanță din oficiu, în tot cursul procesului.
Capacitatea procesuală de folosință reprezintă aptitudinea persoanei de a avea drepturi și de a-și asuma obligații pe plan procesual.
Potrivit art. 56 alin. (1) C. proc. civ., text legal referitor la capacitatea procesuală de folosință, poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile.
Per a contrario, persoana care nu are sau care pierde folosința drepturilor civile pe parcursul judecății, pierzând capacitatea procesuală de folosință, nu poate sta în judecată.
În mod corelativ, Înalta Curte reține și norme legale cu caracter general, respectiv, art. 32 alin. (1) lit. a C. proc. civ., potrivit cărora: „Orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia: a) are capacitate procesuală, în condițiile legii”, dar și art. 40 alin. (1) C. proc. civ., în conformitate cu care „Cererile făcute de o persoană care nu are capacitate procesuală sunt nule sau, după caz, anulabile. De asemenea, în cazul lipsei calității procesuale sau a interesului, instanța va respinge cererea ori apărarea formulată ca fiind făcută de o persoană sau împotriva unei persoane fără calitate ori ca lipsită de interes, după caz”. Așadar, capacitatea procesuală de folosință este acea condiție de exercițiu a acțiunii civile constând în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații procesuale civile, astfel cum prevede art. 34 C. civ.
Analizând, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatului Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2025, invocată din oficiu în cauză, Înalta Curte apreciază că aceasta este întemeiată, raportat la prevederile art. 23 alin. (1) și alin. (4) din Regulamentul de organizare și funcționare a birourilor electorale constituite pentru alegerea Președintelui României din anul 2025, aprobat prin Hotărârea BEC nr. 1/H/22.02.2025 și publicat în Monitorul Oficial nr. 164/24.02.2025, în conformitate cu care:
(1) Biroul Electoral Central își încetează activitatea în termen de cel mult trei zile de la data publicării în Monitorul Oficial, Partea I, a hotărârii Curții Constituționale a României privind validarea rezultatului alegerilor pentru președintele ales. Data încetării activității este stabilită prin decizie a Biroului Electoral Central.
(...)
(4) Biroul Electoral Central, birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului București și biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate asigură relația cu publicul și înregistrează actele recepționate cel mai târziu până la momentul anunțului public făcut de Curtea Constituțională a României privind validarea rezultatului alegerilor pentru președintele ales, pe care le soluționează până la momentul încetării activității.
Totodată, Înalta Curte are în vedere și Decizia nr. 6043 D emisă de Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2025 în 22 mai 2025, respectiv dispozițiile art. 1 din cuprinsul acesteia, ce prevăd următoarele: „Art. 1. - Biroul Electoral Central își încetează activitatea la data de 24.05.2025, ora 23,59.”
Din ansamblul acestor dispoziții, Înalta Curte reține că Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2025 a fost un organism electoral ce a funcționat în mod temporar și s-a format exclusiv pentru organizarea respectivelor alegeri.
Înalta Curte constată că cererea de chemare în judecată a fost introdusă la 12.05.2025. Cu toate că, la data introducerii cererii de chemare în judecată, pârâtul era legal constituit potrivit legii, instanța de control judiciar reamintește că prin Decizia nr. 6043D/22.05.2025 s-a dispus încetarea activității Biroului Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2025 la data de 24 mai 2025, ora 23,59.
Astfel, instanța de control judiciar are în vedere că activitatea Biroului Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2025 a încetat ulterior inițierii prezentului demers judiciar și, ca atare, constată lipsa capacității procesuale de folosință a pârâtului Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2025 în ceea ce privește calea de atac formulată în cauză.
Pentru considerentele expuse, având în vedere că una dintre condițiile de exercitare ale acțiunii, prevăzute de art. 32 alin. (1) C. proc. civ., nu este îndeplinită, Înalta Curte constată că se impune admiterea excepției lipsei capacității procesuale de folosință a intimatului-pârât Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2025 și respingerea recursului declarat de recurentul-reclamant A împotriva sentinței civile nr. 158 din data de 14 mai 2025 pronunțate de Curtea de Apel București – Contestații Electorale, ca fiind formulat în contradictoriu cu o persoană rămasă fără capacitate procesuală de folosință.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatului-pârât Biroul Electoral Central pentru alegerea Preșdintelui României din anul 2025 invocată de instanță din oficiu.
Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A împotriva sentinței civile nr. 158 din data de 14 mai 2025 pronunțate de Curtea de Apel București – Contestații Electorale, ca fiind formulat în contradictoriu cu o persoană rămasă fără capacitate procesuală de folosință.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 26 mai 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.