Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
1.1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 16 mai 2025, pe rolul Curții de Apel București – Contestații Electorale, reclamanta A, în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central („BEC”, „Biroul”), a formulat contestație împotriva Deciziilor nr. xD/13.05.2025 și nr. yD/13.05.2025 emise de pârât, solicitând anularea actelor administrative atacate, precum și suspendarea executării deciziilor până la soluționarea definitivă a prezentei cauze, în conformitate cu dispozițiile art. 15 din Legea nr. 554/2004.
1.2. La data de 16.05.2025, reclamanta a depus cerere de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene în vederea pronunțării unei hotărâri preliminare cu următoarea întrebare referitoare la corecta interpretare a dreptului Uniunii Europene: „Trebuie art. 3 punctul 4 litera g) din Regulamentul nr. 2024/900 privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică care se referă la „orice persoană fizică sau juridică care reprezintă sau acționează în numele oricăreia dintre persoanele sau organizațiile menționate la literele (a)-(f) și care promovează obiectivele politice ale oricăreia dintre aceste persoane sau organizații” interpretat ca incluzând o persoană fizică ce postează materiale promovând obiectivele persoanelor și organizațiilor menționate la punctele a) la f) într-o manieră repetitivă, dar care nu are o relație de apartenență, control sau reprezentare cu o asemenea persoană sau organizație?”
2. Hotărârea instanței de fond
Prin sentința civilă nr. 180 din 16 mai 2025, Curtea de Apel București – Contestații Electorale a respins cererea de sesizare a C.J.U.E cu întrebare preliminară, formulată de contestatoare, ca neîntemeiată, a respins contestația formulată de reclamanta A, în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, ca neîntemeiată și a respins cererea de suspendare a efectelor Deciziilor nr. xD/13.05.2025 și nr. yD/13.05.2025 emise de pârât, ca neîntemeiată.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinței civile nr. 180 din 16 mai 2025 pronunțată de Curtea de Apel București – Contestații Electorale, a declarat recurs reclamanta A, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., solicitând, consecutiv admiterii recursului, casarea hotărârii atacate și, în rejudecare, admiterea cererii de chemare în judecată, precum și a cererii de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene.
În ceea ce privește motivele recursului declarat de reclamantă, Înalta Curte nu le va reda în cuprinsul prezentei decizii, având în vedere dispozițiile art. 499 teza a II-a C. proc. civ., potrivit cărora, în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare.
4. Apărările formulate în cauză
Intimatul-pârât Biroul Electoral Central nu a depus întâmpinare față de recursul declarat de reclamanta A.
II. Soluția instanței de recurs
Examinând cu prioritate, potrivit art. 248 C. proc. civ., excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului Biroul Electoral Central, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, urmând a fi admisă, pentru considerentele ce se succedă:
Potrivit art. 56 alin. (1) și (2) C. proc. civ.: „(1) Poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile. (2) Cu toate acestea, pot sta în judecată asociațiile, societățile sau alte entități fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii.”.
Totodată, dispozițiile art. 32 alin. (1) C. proc. civ. prevăd că orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia are capacitate procesuală, în condițiile legii, iar alin. (2) ale aceluiași art. statuează că dispozițiile alin. precedent se aplică, în mod corespunzător, și apărărilor. În completarea acestor texte de lege, prevederile art. 40 din același cod dispun că cererile făcute de o persoană care nu are capacitate procesuală sunt nule sau, după caz anulabile.
Din interpretarea acestor texte de lege rezultă că orice persoană care are folosința drepturilor civile poate să fie parte în judecată, în calitate de reclamant sau pârât, capacitatea procesuală de folosință reprezentând o transpunere pe plan procesual a capacității de folosință a drepturilor civile și constituie una din condițiile de exercitare cerute de lege pentru formularea de către titular a unei cereri sau a unei apărări, indiferent de stadiul procesual al cauzei.
Totodată, Înalta Curte reține că, pentru a deține capacitate procesuală de folosință, pârâtul care nu este persoană fizică, independent de deținerea sau nu a personalității juridice, trebuie să fie constituit potrivit legii.
Birourile electorale, inclusiv Biroul Electoral Central, sunt autorități publice ce se înființează potrivit legii, în vederea organizării alegerilor.
Potrivit art. 23 alin. (1) din Regulamentul de organizare și funcționare a birourilor electorale constituite pentru alegerea Președintelui României din anul 2025, aprobat prin Hotărârea BEC nr. 1/H/22.02.2025 și publicat în Monitorul Oficial nr. 164 din 24 februarie 2025: ,,(1) Biroul Electoral Central își încetează activitatea în termen de cel mult trei zile de la data publicării în Monitorul Oficial, Partea I, a hotărârii Curții Constituționale a României privind validarea rezultatului alegerilor pentru președintele ales. Data încetării activității este stabilită prin decizie a Biroului Electoral Central.”
Înalta Curte reține că în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 477/22.05.2025, au fost publicate Hotărârea Curții Constituționale a României nr. 43/2025 privind rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al României în cadrul celui de-al doilea tur de scrutin din 18 mai 2025 și Hotărârea Curții Constituționale a României nr. 44/2025 privind validarea alegerii Președintelui României, prin care au fost validate rezultatul alegerilor și alegerea domnului B în funcția de Președinte al României.
Prin art. 1 alin. (1) din Decizia nr. 6043D/22.05.2025, Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2025 a dispus următoarele: „(1) Biroul Electoral Central constituit la alegerile pentru Președintele României din anul 2025 își încetează activitatea la data de 24.05.2025, ora 23,59.”
Înalta Curte mai reține că recursul formulat de reclamantă împotriva sentinței civile nr. 180/16.05.2025 a Curții de Apel București – Contestații Electorale a fost declarat la data de 19 mai 2025, moment la care Biroul intimat era constituit potrivit legii și nu își încetase activitatea. Ulterior, prin Decizia nr. 6043D/22.05.2025 s-a dispus încetarea activității Biroului Electoral Central constituit la alegerile pentru Președintele României din anul 2025 la data de 24.05.2025, ora 23,59.
Având în vedere că activitatea Biroului Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2025 a încetat ulterior formulării și înregistrării cererii de recurs, dar anterior luării cauzei în examinare de către instanța de recurs, Înalta Curte constată că nu poate statua asupra criticilor de nelegalitate expuse în calea de atac în lipsa unui intimat-pârât în contradictoriu cu care să fie analizată legalitatea sentinței civile recurate.
Chiar dacă, la data declarării recursului de către reclamantă, autoritatea pârâtă era legal constituită, la data judecării recursului Biroul Electoral Central și-a încetat activitatea și nu mai deține capacitate procesuală de folosință, lipsindu-i aptitudinea de a avea drepturi și obligații, inclusiv dreptul de a sta în judecată și de a formula apărări cu privire la calea de atac, astfel cum prevăd dispozițiile art. 32 alin. (2) și art. 40 alin. (1) C. proc. civ.
Nu poate fi valorificat argumentul recurentei-reclamante, expus oral la termenul de judecată din 05.06.2025, în sensul necesității soluționării căii de atac pentru a se asigura un remediu efectiv pentru pretinsa nelegalitate a sentinței recurate, câtă vreme încetarea activității/existenței autorității publice pârâte (dublată de inexistența unui succesor în drepturile și obligațiile acesteia) împiedică derularea în continuare a procesului, normele de procedură nereglementând posibilitatea judecării unei căi de atac supuse procedurii contencioase în lipsa unui pârât în contradictoriu cu care să fie recunoscute drepturile de care se prevalează recurenta-reclamantă.
Pentru toate aceste considerente, întrucât intimatul-pârât Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2025 nu mai deține capacitate procesuală de folosință la momentul soluționării recursului, prin raportare la prevederile art. 32 alin. (1) lit. a și alin. (2), art. 40 alin. (1) teza I și art. 56 alin. (1) și (2) C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului, invocată din oficiu și va respinge recursul declarat de reclamantă ca fiind formulat în contradictoriu cu o persoană rămasă fără capacitate procesuală de folosință.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2025, invocată de reprezentantul Ministerului Public.
Respinge recursul formulat de recurenta-reclamantă A împotriva sentinței civile nr. 180 din 16 mai 2025 a Curții de Apel București – Contestații Electorale, ca fiind formulat în contradictoriu cu o persoană rămasă fără capacitate procesuală de folosință.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 5 iunie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, potrivit art. 402 C. proc. civ.