Deliberând asupra recursului și subliniind, în prealabil, că, potrivit art. 499 C. proc. civ., „prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivelor de casare”, constată că:
Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani – Secția I Civilă la 21 decembrie 2022, sub nr. x/40/2022, A a solicitat, în contradictoriu cu CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII BOTOȘANI, să se dispună în sensul că drepturile stabilite prin decizia nr. (...) din 13 decembrie 2022, emisă de pârâtă să își producă efectele începând cu 1 octombrie 2018 și să i se recalculeze dreptul la pensie, sumele aferente urmând a fi actualizate cu rata inflației și dobânda legală.
Prin precizările depuse la 16 ianuarie 2023, reclamantul a arătat că decizia de respingere nr. 18524/2018, emisă de CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII BOTOȘANI, a fost abuzivă și a solicitat ca decizia nr. 207418 din 13 decembrie 2022, emisă de aceeași pârâtă, să fie pusă în aplicare începând cu 1 decembrie 2022. De asemenea, a solicitat obligarea pârâtei să pună în aplicare această din urmă decizie de la data de 11 septembrie 2018, sumele rezultate din recalculare urmând a fi actualizate actualizate cu dobânda și inflația la zi.
Prin sentința civilă nr. 355 din data de 25 aprilie 2023, Tribunalul Botoșani – Secția I Civilă a respins ca nefondată acțiunea.
Împotriva acestei hotărâri reclamantul A a declarat apel.
Prin decizia civilă nr. 93/2024 din 25 ianuarie 2024, Curtea de Apel Suceava – Secția I Civilă a admis apelul, a anulat în parte sentința civilă apelată, în sensul că a luat act de renunțarea reclamantului la pretențiile solicitate cu titlu de daune morale, dobânzi, rata inflației și penalizări, a menținut în rest dispozițiile care nu sunt contrare hotărârii.
Reclamantul A a recurat decizia instanței de apel, solicitând, în esență, obligarea intimatei la recalcularea dreptului de pensie și, în consecință, acordarea drepturilor bănești cuvenite.
La 13 mai 2024, recurentul a depus cerere de renunțare la judecata recursului. Ulterior, la 21 august 2024, aceasta a transmis la dosar note scrise cu privire la calculul punctajului mediu anual în ceea ce privește stabilirea dreptului său de pensie.
Prin concluziile scrise din 20 septembrie 2024, recurentul a solicitat obligarea intimatei la emiterea unei decizii de revizuire a dreptului de pensie la care este îndreptățit începând cu 11 septembrie 2018.
Prin încheierea din 17 octombrie 2024, judecata recursului a fost suspendată în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. Ca urmare a cererii formulate de recurent, judecata procesului a fost reluată la termenul de astăzi, 16 ianuarie 2025, când Înalta Curte a reținut că cererea recurentului de renunțare la judecată nu produce efecte în plan procesual, aceasta neîndeplinind cerințele impuse de art. 463 și art. 404 C. proc. civ.
Înalta Curte, analizând cu prioritate, legalitatea căii de atac exercitate de recurentul A, reține următoarele:
Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalității căilor de atac și el presupune că părțile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege și astfel nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.
Principiul enunțat este consacrat la nivel constituțional în art. 129 din Constituția României, iar în Codul de procedură civilă în art. 457.
Recursul are ca obiect decizia civilă nr. 93/2024 din 25 ianuarie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Suceava – Secția I Civilă, în apel, într-o cauză în materia asigurărilor sociale, având ca obiect stabilire drept de pensie.
Deopotrivă, analiza memoriului de recurs relevă faptul că exercitarea căii extraordinare de atac de față s-a realizat de către recurent numai împotriva soluției pronunțate de instanța de apel în evocarea fondului cauzei, nu și împotriva soluției instanței de prim control judiciar care privea renunțarea apelantului la judecata unui petit al cererii sale.
În acest context, având în vedere că obiectul recursului vizează hotărârea instanței de apel dată asupra dreptului său de pensie, Înalta Curte reține că potrivit art. 483 alin. (2) C. proc. civ., ,,Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate (…) în (...) conflictele de muncă și de asigurări sociale (...)”.
Totodată, conform art. 155 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, împotriva hotărârilor prin care au fost soluționate pe fond cererile îndreptate împotriva C.N.P.P. sau împotriva caselor teritoriale de pensii, având ca obiect drepturile de pensie, indemnizații și pensii de serviciu prevăzute prin legi cu caracter special, se poate face numai apel la curtea de apel competentă, iar conform alin. (2) al aceluiași articol, „hotărârile curților de apel, precum și hotărârile tribunalelor neatacate cu apel în termen sunt definitive”.
Interpretarea normelor legale evocate relevă că legiuitorul a suprimat calea de atac a recursului pentru hotărârile date în apel în litigiile din materia asigurărilor sociale, acesta recunoscând numai calea de atac a apelului împotriva hotărârilor primei instanțe.
Prin urmare, decizia civilă nr. 93/2024 din 25 ianuarie 2024 a Curții de Apel Suceava – Secția I Civilă, obiect al prezentei căi de atac, este o hotărâre definitivă de la pronunțare, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I raportat la art. 634 alin. (2) teza finală C. proc. civ., exclusă de la exercițiul căii de atac a recursului.
Cum recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală este de natură să încalce principiul legalității căilor de atac reglementat de art. 457 din același Cod, Înalta Curte, dând eficiență textelor de lege sus-menționate, urmează ca, în baza art. 496 alin. (1) din Cod de procedură civilă, să respingă recursul ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-reclamant A împotriva deciziei civile nr. 93/2024 din 25 ianuarie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Suceava – Secția I Civilă, în contradictoriu cu intimata-pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII BOTOȘANI.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 ianuarie 2025.