Deliberând asupra cererii de recurs în casație formulate de recurentul inculpat A, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 144 din 30.05.2024 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, în baza art. 5 C. pen. raportat la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (1) combinat cu art. 43 alin. (5) C. pen. și a art. 396 alin. (10) C. proc. pen., inculpatul A a fost condamnat la o pedeapsă de 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic național de droguri de mare risc,
În baza art. 67 C. pen., i s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a, b) și h) C. pen., respectiv exercițiul dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a purta, deține și folosi orice categorie de arme, pe o durată de 5 ani, ca pedeapsă complementară.
În baza art. 65 alin. (1) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a, b) și h) C. pen., i s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea acelorași drepturi, de la începerea executării pedepsei principale (după rămânerea definitivă a sentinței) și până la executarea sau considerarea ca executată a acesteia.
S-a dispus executarea pedepsei de 5 ani închisoare, în regim privativ de libertate.
În baza art. 404 alin. (4) lit. a C. proc. pen. raportat la art. 72 C. pen., s-a scăzut din pedeapsa aplicată, durata reținerii și a arestului preventiv de la data de 07.11.2023, la zi.
În baza art. 399 alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut măsura arestului preventiv, măsură dispusă prin încheierea penală nr. 57/JDL/08.11.2023 pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Satu Mare în dosarul nr. x/83/2023.
În baza art. art. 112 alin. (1) lit. b și f) C. pen., s-a dispus confiscarea specială în vederea distrugerii, cu păstrarea de contraprobe, a următoarelor bunuri: 10,0 grame fragmente vegetale care conțin MDMB-4en-PINACA (aflate la I.P.J. Cluj - S.C.J.S.E.O., conform dovezii seria/nr. CJ-DR-32474 – fila 12, dosar instanță) ; 7,6 grame fragmente vegetale pe care s-a pus în evidență MDMB-4en-PINACA (proba 1); 5,0 grame fragmente vegetale pe care s-a pus în evidență MDMB-4en-PINACA (contraproba probei 1); un cântar electronic de mare precizie de culoare gri, pe care s-a pus în evidență THC și CBN (aflate la I.P.J. Cluj - S.C.J.S.E.O., conform dovezii seria/nr. CJ-DR-(...) – fila 17, dosar instanță), toate rămase în urma analizelor de laborator.
În temeiul art. 112 lit. b C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpat a unui telefon mobil marca (...), de culoare verzuie, ce prezintă fisuri pe partea din spate, cu seria IMEI 1- CNP (...)7 și IMEI 2- CNP (...)51, având introdusă cartela SIM C cu seria CNP (...)A08, ridicat cu ocazia cercetărilor (sigilat cu sigiliul MAI 4207, după efectuarea percheziției informatice), folosit de către aceasta la comiterea infracțiunii.
În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea de la inculpatul A de probe biologice în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare (S.N.D.G.J.) iar în baza art. 5 alin. (5) din Legea nr. 76/2008, s-a dispus ca inculpatul să fie informat că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic.
În baza art. 274 C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 4.500 lei cheltuieli judiciare avansate de stat, atât pentru pentru faza de urmărire penală (2.500 lei) cât și pentru etapa judecății în primă instanță (incluzând și etapa de cameră preliminară).
Împotriva sentinței penale nr. 144 din 30 mai 2024 pronunțată de Tribunalul Satu Mare a declarat apel inculpatul A.
Prin decizia penală nr. 551/A din data de 17 octombrie 2024, Curtea de Apel Oradea – Secția penală și pentru cauze cu minori:
În baza art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b C. proc. pen., a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul A împotriva sentinței penale nr. 144 din 30 mai 2024 pronunțate de Tribunalul Satu Mare în dosarul nr. y/83/2023.
A dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive din 07.11.2023, la zi.
Împotriva deciziei penale nr. 551/A din data de 17 octombrie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Oradea – Secția penală și pentru cauze cu minori a formulat recurs în casație inculpatul A, în baza cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.
În susținerea cererii de recurs în casație, a invocat faptul că nu sunt realizate condițiile laturii subiective a infracțiunii de trafic național de droguri de mare risc, întrucât inculpatul nu a cunoscut natura substanțelor, drogurile de mare risc fiind în general sub forma cristalelor, prafurilor, iar materia vegetală, destinată în general fumatului, nu este un drog de mare risc, fiind încadrată în rândul „etnobotanicelor". A apreciat că atâta vreme cât natura materiei vegetale nu a fost efectiv stabilită, nu se poate dispune nicio condamnare. A susținut că, în realitate, materia vegetală nici nu este încadrată ca drog de risc și, cu atât mai puțin, ca drog de mare risc.
Inculpatul a mai susținut faptul că la examenul de laborator al materiei vegetale s-a constat ca "pe" (adică "peste") aceasta cantitate de materie vegetală s-a evidențiat o altă substanța, invizibilă cu ochiul liber, respectiv MDMB -4en - PINACA ce face parte din anexa nr. 1 din Legea 143/2000 ca drog de mare risc.
A mai arătat că substanța vegetală, în sine, nu constituie drog de mare risc și nici de risc; substanța MDMB - 4en - PINACA nu este însăși materia vegetală, ci o substanță eminamente chimică, care a fost evidențiată pe materia vegetală, doar în laborator și de care inculpatul nu avea cunoștința atâta vreme cât nu era vizibilă cu ochiul liber. Mai exact, din probele câștigate dosarului cauzei nu rezultă ca ar fi știut că materia vegetală conținea un drog sintetic, respectiv MDMB - 4en - PINACA.
Astfel, a precizat că pentru a fi în prezența elementelor de tipicitate ale infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, din punct de vedere subiectiv ar fi trebuit să cunoască că peste materia vegetală ce o deținea, este adăugat un alt compus chimic, pentru ca altfel lipsește cel mai important element al laturii subiective, intenția.
Verificând îndeplinirea condițiilor de admisibilitate în principiu a cererii de recurs în casație, conform dispozițiilor art. 440 C. proc. pen., Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 434 C. proc. pen., pot fi atacate cu recurs în casație deciziile pronunțate de curțile de apel, ca instanțe de apel, cu excepția deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor.
Nu pot fi atacate cu recurs în casație:
a) hotărârile de respingere ca inadmisibilă a cererii de revizuire;
b) hotărârile de respingere a cererii de redeschidere a procesului penal în cazul judecării în lipsă;
c) hotărârile pronunțate în materia executării pedepselor;
d) hotărârile pronunțate în materia reabilitării;
Art. 435. Termenul de declarare a recursului în casație. - Recursul în casație poate fi introdus de către părți sau procuror în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei instanței de apel.
Art. 437. Motivarea recursului în casație. - (1) Cererea de recurs în casație se formulează în scris și va cuprinde:
a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința părții, numele, prenumele și domiciliul profesional al avocatului sau, după caz, numele și prenumele procurorului care exercită recursul în casație, precum și organul judiciar din care acesta face parte;
b) indicarea hotărârii care se atacă;
c) indicarea cazurilor de recurs în casație pe care se întemeiază cererea și motivarea acestora;
d) semnătura persoanei care exercită recursul în casație și/sau semnătura avocatului.
(2) La cerere se anexează toate înscrisurile invocate în motivarea acesteia.
Art. 438. Cazurile în care se poate face recurs în casație. - (1) Hotărârile sunt supuse casării în următoarele cazuri:
1. în cursul judecății nu au fost respectate dispozițiile privind competența după materie sau după calitatea persoanei, atunci când judecata a fost efectuată de o instanță inferioară celei legal competente;
2. – 6 abrogate;
7. inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală;
8. în mod greșit s-a dispus încetarea procesului penal;
9. – 10 abrogate;
11. nu s-a constatat grațierea sau în mod greșit s-a constatat că pedeapsa aplicată inculpatului a fost grațiată;
12. s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege;
13. - 14 abrogate.
(2) Cazurile prevăzute la alin. (1) pot constitui temei al casării hotărârii doar dacă nu au fost invocate pe calea apelului sau în cursul judecării apelului ori dacă, deși au fost invocate, au fost respinse sau instanța a omis să se pronunțe asupra lor.
(3) În cazul în care cererea de recurs în casație a fost respinsă, partea sau procurorul care a declarat recursul în casație nu mai poate formula o nouă cerere împotriva aceleiași hotărâri, indiferent de motivul invocat.
Art. 440 C. proc. pen. prevede că instanța dispune, prin încheiere, admiterea în principiu a cererii de recurs în casație dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 434 – 438 C. proc. pen. care se referă la hotărârile ce sunt supuse recursului în casație, termenul de declarare, părțile ce pot formula calea de atac, motivarea recursului în casație, precum și cazurile în care se poate formula.
Potrivit art. 440 alin. (2) C. proc. pen., dacă cererea de recurs în casație nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau dacă nu s-au respectat dispozițiile art. 434 art. 436 alin. (1), (2) și (6), art. 437 și 438, instanța respinge, prin încheiere definitivă, cererea de recurs în casație.
Din examinarea cererii de recurs în casație formulate de recurentul A, se constată că aceasta este inadmisibilă.
În cadrul procesual al recursului în casație, instanța verifică exclusiv legalitatea hotărârii atacate, iar orice chestiune de fapt, analizată de instanțele de fond și apel sau chiar chestiuni de drept, dar ce nu se circumscriu cazurilor expres reglementate, sunt considerate intrate în puterea lucrului judecat și excedează cenzurii.
Recursul în casație nu permite reevaluarea unor elemente sau împrejurări de fapt intrate în autoritatea de lucru judecat, nici reevaluarea materialului probator pentru modificarea bazei factuale ori a caracterizării în drept. În privința evaluărilor în drept ce pot fi devoluate și acestea sunt limitate, prin voința legiuitorului, la ipotezele (cazurile) enumerate.
Recursul în casație este conceput ca fiind o cale extraordinară de atac, într-un sistem guvernat de dublu grad de jurisdicție, în care părțile pot solicita verificarea conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, însă doar în limitele expres și limitativ prevăzute în art. 438 C. proc. pen.
Evoluția reglementării în sensul restrângerii devoluțiunii admisibile și analiza jurisprudenței aferente, demonstrează că interpretarea extensivă a cazurilor constituie o adăugare nepermisă sau o ignorare a voinței legiuitorului și aduce în sfera cenzurii instanței elemente extrinseci, generând caracterul de soluție nelegală deciziei pronunțate în recursul în casație.
În realitate, criticile inculpatului nu vizează lipsa elementelor de tipicitate infracțională, ci pe calea recursului în casație, întemeiat pe dispozițiile art. 438 pct. 7 C. proc. pen., inculpatul A solicită reevaluarea laturii subiective a infracțiunii de trafic de droguri, pentru ca excluzând acest elementul de tipicitate (vinovăția sub forma intenției), să se pronunțe soluția achitării.
În cadrul recursului în casație, Înalta Curte de Casație și Justiție nu poate proceda la o analiză a laturii subiective care ar presupune în mod necesar analiza probatoriului administrat cu privire la circumstanțele concrete de comitere ale infracțiunii. Astfel, evaluarea laturii subiective a infracțiunii pentru care s-a dispus condamnarea, excedează centurii în procedura pendinte.
Cazul de recurs în casație, prevăzut în art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., permite Înaltei Curți de Casație și Justiție să verifice existența corespondenței între fapta concretă stabilită prin hotărârea definitivă de condamnare, numai sub aspectul laturii obiective (în acest sens ICCJ, SP, decizia nr. 672/RC din 25 octombrie 2023, ds. x/296/2020; ICCJ, SP, încheierea din 27 martie 2024, ds. x/1/2024).
Față de aceste aspecte, se constată că motivele invocate se circumscriu doar formal cazului invocat, drept pentru care instanța urmează ca, în temeiul art. 440 alin. (2) C. proc. pen., să respingă, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de recurentul inculpat A împotriva deciziei penale nr.551/A din data de 17 octombrie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Oradea – Secția penală și pentru cauze cu minori.
În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurentul la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de recurentul inculpat A împotriva deciziei penale nr.551/A din data de 17 octombrie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Oradea – Secția penală și pentru cauze cu minori.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 ianuarie 2025.