Deliberând asupra cererii de strămutare, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția penală, la data de 01 noiembrie 2024, sub nr. x/1/2024, și susținută de la termenul de dezbateri din 14 noiembrie 2024, petentul A, personal și prin apărător desemnat din oficiu, a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/110/2024 al Curții de Apel Bacău - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, întrucât, în opinia sa, există suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei.
În argumentare, petentul a arătat faptul că procurorul care a participat la ședința de judecată este soția președintelui Secției penale a Curții de Apel Bacău, această situație constituind, în opinia sa, o împrejurare de natură să ridice suspiciuni cu privire la imparțialitatea judecătorilor, astfel încât, pentru a putea beneficia de un proces echitabil, a solicitat strămutarea judecării cauzei la o altă curte de apel din țară.
La data de 11 noiembrie 2024, prin e-mail, petentul a transmis la dosar un document denumit „note de ședință”, în cuprinsul căruia a făcut trimitere la un alt dosar aflat pe rolul Curții de Apel Bacău, respectiv la dosarul nr. x/32/2024, având ca obiect contestație în anulare, și a apreciat că în mod nelegal curtea de apel a reținut că decizia nr. 104/17.09.2024 este definitivă. Sub acest aspect, a mai arătat că pe rolul instanței supreme a fost înregistrată calea de atac a apelului, fiind stabilit prim termen de judecată la data de 28.11.2024.
Totodată, a mai arătat petentul că a formulat și plângere penală cu privire la modalitatea de soluționare a cauzei nr. x/32/2024 aflată pe rolul Curții de Apel Bacău, precum și faptul că a fost sesizată și Inspecţia Judiciară.
A criticat, deopotrivă, și împrejurarea că i-a fost restituită o cerere de recurs în casație de către Curtea de Apel Bacău, precum și faptul că instanța nu a dat curs solicitării sale de obținere a unor probe de la Direcția Națională Anticorupție Bacău și declarații de martor din dosarele de urmărire penală nr. x/P/2019 și nr. x/P/2020 pentru a le depune în cauza a cărei strămutare o solicită.
Prin informațiile transmise la dosarul cauzei s-a învederat că, prin sentința penală nr.146/D din 02.07.2024 pronunțată în dosarul nr.x/110/2024, Tribunalul Bacău, în baza art. 459 alin. (5) C. proc. pen., a respins, ca inadmisibilă (în principiu), cererea de revizuire formulată de revizuentul-condamnat A împotriva sentinței penale nr. 171 din data de 29.06.2022 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. x/110/2020, definitivă prin decizia penală nr. 140/A din 16.02.2023 a Curții de Apel Bacău și a obligat pe revizuentul-condamnat la plata sumei de 100 lei către stat cu titlu de cheltuieli judiciare, conform art. 275 alin. (2) C. proc. pen.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel revizuentul A, cauza fiind înregistrată la Curtea de Apel Bacău la data de 06.08.2024 și repartizată aleatoriu completului de judecată A x, cu termen de judecată la data de 19.09.2024.
La termenul din 19.09.2024 s-a dispus amânarea judecării cauzei la data de 12.11.2024 față de cererea formulată în acest sens de revizuent, în vederea angajării unui avocat.
Verificând motivele invocate, Curtea de Apel Bacău a apreciat că, în cauză, nu se pot reține elemente de natură să conducă la existența vreunei urme de îndoială asupra imparțialității și obiectivității judecătorilor învestiți cu soluționarea cauzei sau la concluzia că, pe rolul acestei instanțe, nu ar exista condiții pentru desfășurarea unui proces echitabil, astfel încât, în opinia acestei instanțe, nu există motive legale și temeinice care să justifice admiterea cererii de strămutare.
Analizând cererea formulată de petentul A, Înalta Curte constată următoarele:
Prioritar, se remarcă faptul că cererea formulată de petentul A privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/110/2024 al Curții de Apel Bacău - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie este nesemnată de către acesta.
Trecând peste această constatare, instanța supremă reține că potrivit art. 71 C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.
Astfel, strămutarea este măsura dispusă pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal și respectarea dreptului la un proces echitabil, constând în trecerea unei cauze penale de la instanța de judecată sesizată cu aceasta la o altă instanță egală în grad, în situația în care nu există garanții de imparțialitate, cu referire la judecarea cauzei, în privința niciunuia dintre judecătorii instanței sesizate.
Referindu-se la conceptul de imparțialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se definește prin „absența prejudecăților sau a părerilor preconcepute”. În acest context, s-a decis că imparțialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât și potrivit unui test obiectiv, care stabilește dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersack contra Belgiei, hotărârea din 1 octombrie 1982).
Demersul obiectiv a fost explicat de CEDO în sensul că ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanțele trebuie să o inspire publicului (Fey contra Austria). În aplicarea acestui text, opinia părții în cauză cu privire la imparțialitatea instanței este importantă, dar nu decisivă. Imparțialitatea obiectivă constă „în a pune problema dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparțialității acestuia din urmă.” (Cazul Hauschildt contra Danemarcei).
Motivele temeinice care pot fundamenta strămutarea sunt altele decât cele care constituie motiv de abținere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini, comportamente, calități ale părților care nu pot fi încadrate strict în niciunul din cazurile de recuzare, dar care vădesc existența unei lipse de nepărtinire, reflex al influenței exercitată de climatul în care se desfășoară procesul penal.
În cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea judecătorilor care compun instanța trebuie analizată din perspectiva împrejurărilor cauzei, a calității părților și a pericolului de tulburare a ordinii publice.
Verificând, în acest context, actele și lucrările dosarului, se reține că temeiurile de fapt invocate în cuprinsul cererii de strămutare nu sunt de natură să demonstreze că imparțialitatea judecătorilor de la instanța pe rolul căreia se află dosarul nr. x/110/2024 ar fi afectată datorită împrejurărilor cauzei, nefiind invocate și nici identificate date ori informații apte să pună sub semnul îndoielii asigurarea de către toți magistrații Curții de Apel Bacău a dreptului petentului de a i se analiza solicitările de o instanță independentă și imparțială.
Faptul că procurorul de ședință are calitatea de soție a președintelui Secției penale a Curții de Apel Bacău nu este de natură a naște suspiciuni cu privire la imparțialitatea judecătorilor acestei instanțe în lipsa oricărui indiciu privind existența unor relații de prietenie apropiată cu întregul corp al magistraților Curții de Apel Bacău și cu atât mai mult cu cât președintele curții de apel exercită prerogative manageriale în scopul organizării eficiente a activității curții, precum și atribuții de coordonare și control privind administrarea curții de apel și a instanțelor din circumscripție, conform Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești din 22.12.2022, parte integrantă din Hotărâre nr. 3243/2022, în vigoare de la 27 decembrie 2022, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1254bis din 27 decembrie 2022.
Totodată, este necesar de precizat faptul că atribuțiile administrative ale președintelui unei curți de apel nu implică o ingerință în activitatea completelor de judecată, iar prezența acestuia în structura de conducere nu echivalează cu exercitarea unui control asupra actului de judecată în cauze individuale.
Se mai reține că respectarea principiului imparțialității nu presupune o excludere absolută a oricărei forme de relație personală între membrii sistemului judiciar, ci doar înlăturarea acelora care, prin natura și intensitatea lor, pot crea aparența unei influențe nelegitime asupra actului de justiție.
Așadar, simpla invocare a unor relații personale între un magistrat al Ministerului Public și un magistrat judecător cu funcție de conducere, fără indicarea unor circumstanțe concrete care să releve o influență efectivă sau o stare de pericol asupra desfășurării judecății în cauză, calitatea de soție a președintelui curții de apel deținută de procurorul de ședință nu poate fundamenta nici măcar în aparență o cerere de strămutare.
Nici împrejurarea că alte cereri formulate de petent au fost respinse nu poate conduce la concluzia că există o suspiciune rezonabilă că obiectivitatea judecătorilor instanței este afectată, întrucât simpla afirmație a petentului în sensul că judecătorii ar fi respins neîntemeiat cererile respective nu poate constitui nici măcar în mod aparent un temei pentru susținerea unei încălcări a atributului imparțialității.
Totodată, nici simplul fapt că petentul a formulat plângeri penale împotriva unor magistrați din raza teritorială a Curții de Apel Bacău nu este de natură să afecteze nici măcar la nivel de aparență imparțialitatea întregului corp al magistraților din cadrul acestei instanțe, în condițiile în care, în virtutea specificului funcției deținute, magistrații au obligația de a-și îndeplini atribuțiile fără părtinire și cu respectarea dispozițiilor legale, indiferent de calitatea părților și împrejurările cauzei.
De altfel, se constată că aceste aspecte invocate de petent, atât prin cererea de strămutare, cât și prin notele scrise depuse ulterior, au un caracter general, argumentele fiind expuse într-o manieră abstractă, respectiv prezentate exclusiv sub forma unor simple afirmații care nu pot fi verificate și care nu tind la configurarea vreunui temei concret de strămutare.
Așadar, este nevoie de alte elemente particulare suplimentare, care să configureze circumstanțele concrete ale cauzei într-o asemenea măsură încât să dea naștere la o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Bacău este afectată.
În consecință, aspectele invocate de petent nu sunt susceptibile a da naștere, prin ele însele, unei temeri justificate obiectiv cu privire la o pretinsă părtinire a întregului corp al judecătorilor instanței pe rolul căreia se află cauza cu privire la care a fost formulată prezenta cerere.
Înalta Curte reține că strămutarea constituie un remediu pentru situațiile în care împrejurări concrete, strict prevăzute de lege, impun derogări de la normele generale de competență teritorială, faptele și împrejurările asupra cărora este chemată să se pronunțe instanța sesizată cu cererea de strămutare a judecării cauzei ținând de asigurarea condițiilor privind desfășurarea normală a procesului penal, condiție ce vizează și interesează toate părțile din proces, independent de calitatea lor procesuală.
Se reține că imparțialitatea magistratului se prezumă până la proba contrară, iar punctul de vedere al persoanei interesate nu joacă un rol determinant, ci trebuie să fie justificat în mod obiectiv. (cauza Aleksandr Nikolayevich Ovcharenko v. Ucraina)
Cu alte cuvinte, pentru a determina existența, într-un anumit caz, a unui motiv întemeiat cu privire la lipsa de nepărtinire a unei instanțe, punctul de vedere al celui care se îndoiește de imparțialitate trebuie luat în considerare, dar acesta nu joacă un rol decisiv, factorul determinant constând în a ști dacă putem considera această teamă ca fiind justificată în mod obiectiv (cauza Ferrantelli si Santangelo contra Italiei).
Ca urmare, în lipsa unor informații verificabile vizând pretinsa afectare a nepărtinirii tuturor judecătorilor Curții de Apel Bacău, aspectele punctuale invocate de petent nu susțin în mod rezonabil o suspiciune cu privire la imparțialitatea acestora.
Pe cale de consecință, în contextul informațiilor transmise conform art. 73 alin. (3) C. proc. pen. și în lipsa altor împrejurări de fapt verificabile, care să coroboreze afirmațiile petentului, simpla susținere că instanța anterior menționată nu ar putea da dovadă de obiectivitate și imparțialitate nu poate constitui un motiv temeinic de strămutare.
Față de considerentele expuse anterior, în baza art. 74 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/110/2024 al Curții de Apel Bacău - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Având în vedere soluția pronunțată în cauză, în baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga pe petent la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar în raport de alin. (6) al aceluiași art., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 360 lei, se va suporta din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/110/2024 al Curții de Apel Bacău - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Obligă pe petent la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 360 lei, se suportă din fondul Ministerului Justiției.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 noiembrie 2024.