Hearings: December | | 2025
You are here: Home » Jurisprudence - details

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
The Criminal Chamber

Decizia nr. 99/2024

Decizia nr. 99

Şedinţa publică din data de 06 februarie 2024

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 23 ianuarie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, Cooperare Judiciară Internaţională, în dosarul nr. x/2024, s-a admis propunerea de arestare provizorie în vederea predării formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi şi, în baza dispoziţiilor art. 102 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 302/2004, modificată, s-a dispus arestarea provizorie a persoanei solicitate A., cetăţean ceh, aflată în stare de reţinere în Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv din cadrul I.P.J. Iaşi, în vederea predării, în baza semnalării Schengen – Biroul SIRENE Naţional din Cehia din 17.01.2024, emisă în baza mandatului european de arestare emis la data de 15.01.2024 de Judecătoria Plzen-mesto, în dosarul cu nr. de referinţă x/2020, fundamentat pe un mandat naţional de arestare emis la data de 28.07.2021 în dosarul cu nr. de referinţă x/2020-106, în vederea cercetării penale pentru comiterea infracţiunii de "neglijenţă în sprijinul obligatoriu" prevăzut de art. 196 alin. (1) din C. pen. ceh, pe o durată de 15 zile, cu începere de la 23.01.2024 până la 06.02.2024, inclusiv.

S-a dispus emiterea de îndată a mandatului de arestare pe numele persoanei solicitate A..

Persoana arestată A. a fost depusă în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă din cadrul IPJ Iaşi.

Încheierea s-a comunicat autorităţilor prevăzute la art. 102 alin. (6) din Legea 302/2004, modificată.

S-a fixat termen la data de 30.01.2024, ora 13:00, pentru a se înainta mandatul european de arestare, tradus în limba română, de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi şi s-a citat persoana solicitată arestată la locul de deţinere.

Prima instanţă a constatat că în baza mandatului european de arestare emis la data de 15.01.2024 de Judecătoria din Plzen-mesto, emis în dosarul cu nr. de referinţă x/2020, fundamentat pe un mandat naţional de arestare emis la data de 28.07.2021 în dosarul cu nr. de referinţă x/2020-106, A. a fost dată în urmărire internaţională, din data de 17.01.2024.

S-a observat că în semnalarea SIS introdusă de autorităţile judiciare din Republica Cehă se arată că predarea numitei A. este solicitată în vederea cercetării penale pentru comiterea infracţiunii de "neglijenţă în sprijinul obligatoriu" prev. de art. 196 alin. (1) din C. pen. ceh, pentru care pedeapsa maximă este de un an închisoare. În formularul A al semnalării SIS s-a aratat, sub aspectul situaţiei de fapt, că persoana solicitată A. nu şi-a executat obligaţia de întreţinere a copiilor săi M.S. (născut în anul 2004) şi D.S. (născut în anul 2012), deşi printr-o hotărâre a Judecătoriei din Domazlice a fost obligată să plătească lunar sumele de 1500 CZK (61 euro) pentru M.S., respectiv de 1200 CZK (48 euro) pentru D.S., suma restantă fiind în valoare totală de 54.810 CZK (2.214 euro).

Faţă de situaţia de fapt prezentată de autorităţile cehe, s-a constatat că în legea penală română există o infracţiune corespondentă celei pentru care este cercetată persoana solicitată, respectiv infracţiunea de "abandon de familie" prevăzută de art. 378 alin. (1) lit. c) din C. pen.

Persoana solicitată a arătat că se opune predării, întrucât nu are cunoştinţă de hotărârea prin care a fost obligată la plata sumelor de bani pentru copiii săi din statul de origine, nu are venituri care să-i permită plata acelor sume şi, în plus, în prezent are un copil minor, în vârstă de 2 ani şi 2 luni, născut în România, din relaţia de convieţuire cu cetăţeanul român B., iar tatăl copilului este plecat la muncă în Belgia (în momentul de faţă copilul fiind lăsat cu bunica paternă).

Constatând că documentele transmise de autorităţile solicitante conţin informaţiile prevăzute la art. 87 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, că este îndeplinită condiţia dublei incriminări şi că nu se prefigurează existenţa unor motive de refuz al predării, prin Ordonanţa nr. 10/2024 emisă la data de 22.01.2024, ora 16:00, s-a dispus reţinerea persoanei solicitate A. pe o durată de 24 de ore, în vederea prezentării sale în faţa instanţei de judecată.

La identificarea de către procuror, persoana solicitată a fost asistată de către avocat C. din Baroul Iaşi, apărător desemnat din oficiu (delegaţie nr. 43121/22 01 2024). Persoana solicitată a arătat că înţelege şi vorbeşte limba română şi a înţeles care acuzaţiile ce-i sunt aduse de organele judiciare cehe şi în ce constă procedura de predare.

Din verificările efectuate în baza de date Ecris GPS a rezultat că pe numele persoanei solicitate A. nu sunt înregistrate dosare penale în curs de instrumentare.

În continuare, s-a luat act că urmează a fi efectuate demersuri pentru traducerea în limba română a mandatului european de arestare şi pentru obţinerea fişei de cazier judiciar a persoanei solicitate.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Iaşi, sub numărul de dosar x/2024, fiind stabilit termen de soluţionare în aceeaşi zi, respectiv 23.01.2024, la orele 13:00.

La termenul de judecată din data de 23.01.2024, după identificarea de către instanţă, persoana solicitată a fost informată despre motivul prezentării în faţa instanţei, context în care i-a fost adus la cunoştinţă conţinutul semnalării SIS. De asemenea, i s-au adus la cunoştinţă persoanei solicitate, succint, drepturile prevăzute de art. 104 şi art. 106 din Legea nr. 302/2004.

În conformitate cu dispoziţiile art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004 modificată, în prezenţa apărătorului ales (avocat D. – împuternicire avocaţială seria x nr. x/2024), persoana solicitată A. a fost ascultată cu privire la solicitarea parchetului privind arestarea provizorie, declaraţia fiind ataşată la dosarul cauzei, fila x. Cu această ocazie a arătat şi că nu are obiecţiuni cu privire la identitatea sa, aceasta fiind persoana vizată de solicitarea autorităţilor judiciare cehe. A mai precizat că doreşte să beneficieze de regula specialităţii, că nu este de acord să fie predată autorităţilor judiciare din Republica Cehă.

În analiza măsurii provizorii oportune în cauza de faţă, judecătorul Curţii de apel a avut în vedere coordonatele specifice procedurii de faţă şi natura faptelor înscrise în semnalarea SIS, modul de operare, activitatea infracţională descrisă de autorităţile emitente şi imputată persoanei solicitate.

S-a menţionat că mandatul european de arestare emis pe numele persoanei solicitate de către Judecătoria Plzen-mesto, în data de 15.01.2024, se fundamentează pe un mandat de arestare intern, emis de aceeaşi instanţă, la data de 28.07.2021, în dosarul cu nr. de referinţă x/2020-106.

Au fost examinate de către organele de urmărire penală existenţa condiţiei dublei incriminări, a lipsei oricăror cazuri obligatorii sau opţionale de refuz al executării mandatului european de arestare în forma sesizării din sistemul informatic Schengen conform art. 99 alin. (1) şi alin. (2) din Legea 302/2004, iar persoanei cercetate i-au fost comunicate copii a sesizării din sistemul Schengen.

S-a reţinut că nu au fost invocate sau dovedite cauze de nulitate relativă sau absolută ale procedurii desfăşurate în faţa organelor de urmărire penală cu privire la procedura de aducere la cunoştinţă a acuzaţiilor pentru care s-a pus în executare semnalarea din Sistemul Schengen, persoana solicitată a fost asistată de apărător desemnat din oficiu.

De asemenea, s-a constatat că au fost depuse relaţii relevante privind semnalarea introdusă în Sistemul de Informaţii Schengen de către un stat membru al Uniunii Europene, cu indicarea datelor complete de identificare ale persoanei vizate, organului judiciar emitent şi a infracţiunii pentru care este cercetată, cu descrierea situaţiei de fapt care i se impută.

Curtea de apel a constatat că aceasta corespunde exigenţelor legislaţiei naţionale şi europene incidentă în materie, pentru arestarea provizorie a persoanei solicitate în baza semnalării S.I.S.

S-a apreciat de către prima instanţă că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 102 alin. (5) din Legea nr. 302/2004, republicată: semnalarea Schengen echivalează cu mandatul european de arestare şi în scopul executării mandatului european de arestare emis, a bunei desfăşurări a procedurii de executare a mandatului european de arestare şi evitarea riscului sustragerii persoanei solicitate, care are exclusiv cetăţenia Republicii Cehia, de la procedura executării mandatului european de arestare, instanţa a admis propunerea de arestare provizorie în vederea predării formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi, iar în baza dispoziţiilor art. 102 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 302/2004, forma republicată, va dispune arestarea provizorie a persoanei solicitate. Pentru a preîntâmpina riscul de fugă, s-a apreciat că singura măsura eficientă este aceea a arestului provizoriu, măsură ce presupune plasarea persoanei solicitate în mediul carceral, sub paza permanentă a agenţilor statului român. Migrarea persoanei solicitate în state membre ale Uniunii Europene sau terţe, îndreptăţesc a aprecia că persoana solicitată prezintă un risc crescut de a încerca să se sustragă de la procedura de faţă de executare a mandatului european de arestare emis pe numele său. În opinia primei instanţe, orice altă măsură preventivă, în raport de aspectele prezentate, nu este oportună pentru asigurarea prezenţei persoanei solicitate în prezenta procedură de executare a mandatului european de arestare şi aducerea persoanei solicitate în faţa justiţiei europene.

De asemenea, s-a apreciat că, deşi, aparent, raportat reglementării naţionale, infracţiunea cercetată este una de o gravitate redusă, acesta nu constituie un motiv pentru luarea unei alte măsuri. Totodată, instanţa din statul de executare nu are posibilitatea de a evalua existenţa unei suspiciuni rezonabile a săvârşirii infracţiunii, acesta fiind atributul autorităţii emitente a mandatului european de arestare.

În ceea ce priveşte pe minorul E., persoana solicitată a indicat că la acest moment, este încă căsătorită pe teritoriul Cehiei, nefiind stabilită filiaţia minorului faţă de cetăţeanul român B.. Pe cale de consecinţă, a respins, ca nefondată, cererea formulată de persoana solicitată, de luare a măsurii preventive a arestului la domiciliu.

Văzând că semnalarea transmisă pe canale specifice de către autorităţile judiciare din Republica Cehă, echivalentă cu mandatul european de arestare emis, în vederea asigurării prezentării persoanei solicitate reţinând că s-a urmat procedura prevăzută de art. 102 din Legea nr. 302/2004, că aceasta corespunde exigenţelor legislaţiei naţionale şi europene incidentă în materie, pentru arestarea provizorie a persoanei solicitate în baza semnalării SIS, că o altă măsură restrictivă de libertate nu este posibil a fi luată, instanţa a dispus arestarea provizorie a persoanei solicitate pentru o perioadă de 15 zile cu începere de la 23.01.2024 până la 06.02.2024, inclusiv.

Împotriva acestei încheieri a formulat contestaţie solicitată A., cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie data de 29 ianuarie 2024, acordându-se termen aleatoriu la data de 24 octombrie 2023, Complet 7.

În dezbateri, contestatorul - persoana solicitată, beneficiind de asistenţa juridică a unui apărător din oficiu, a solicitat admiterea contestaţiei şi respingerea propunerii Parchetului de luare a măsurii arestării provizorii în vederea predării, criticând hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Iaşi cu privire la proporţionalitatea măsurii dispuse. S-a solicitat a se avea în vedere circumstanţele personale ale persoanei solicitate, precum şi necesitatea de a fi alături de copilul minor, neexistând indicii cu privire la sustragerea acesteia de la procedura prevăzută de Legea nr. 302/2004. Aşadar, s-a solicitat a se dispune o măsură mai blândă, respectiv control judiciar sau arest la domiciliu, pentru a-i da acesteia posibilitatea să urmeze procedura sub imperiul altei măsuri însoţite de o serie de garanţii şi obligaţii care ar preveni sustragerea sau săvârşirea altor infracţiuni.

Examinând contestaţia formulată de persoana solicitată A., Înalta Curte constată că este nefondată pentru considerentele care se vor arăta în cele ce urmează:

Conform dispoziţiilor art. 102 alin. (5) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, în cadrul procedurii de executare a mandatului european de arestare, judecătorul:

a) admite, prin încheiere motivată, propunerea procurorului şi dispune arestarea provizorie în vederea predării, pe o durată de cel mult 15 zile; sau

b) respinge, prin încheiere motivată, propunerea procurorului şi, dacă este cazul, dispune punerea în libertate a persoanei reţinute. În scopul asigurării bunei desfăşurări a procedurii de executare a mandatului european de arestare sau al împiedicării sustragerii persoanei solicitate de la procedura de executare a mandatului european de arestare, instanţa dispune, prin încheiere motivată, aplicarea, pe o durată de cel mult 30 de zile, a uneia din măsurile preventive neprivative de libertate prevăzute de C. proc. pen.

Potrivit art. 97 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, fapte care dau loc la predare, anumite infracţiuni, indiferent de denumirea pe care o au în legislaţia statului emitent, dacă sunt sancţionate de legea statului emitent cu o pedeapsă sau cu o măsură de siguranţă privativă de libertate a cărei durată maximă este de cel puţin 3 ani, nu vor fi supuse verificării îndeplinirii condiţiei dublei incriminări. Infracţiunea descrisă în sesizarea SIS nu este dintre cele menţionate de art. 97 din Legea nr. 302/2004.

Pentru infracţinile care nu fac parte din lista celor enumerate de Legea nr. 302/2004, pentru executarea mandatului european de arestare este necesară îndeplinirea condiţiei dublei incriminări, potrivit legii predarea fiind subordonată condiţiei ca faptele care motivează emiterea mandatului european de arestare să constituie infracţiune potrivit legii române [art. 97 alin. (2) din Legea nr. 302/2004]. În absenţa îndeplinirii condiţiei dublei incriminări, nu poate fi dispusă o măsură preventivă, indiferent de natura acesteia.

Din semnalarea SIS introdusă de autorităţile judiciare din Republica Cehă rezultă că predarea numitei A. este solicitată în vederea cercetării penale pentru comiterea infracţiunii de "neglijenţă în sprijinul obligatoriu" prevăzută de art. 196 alin. (1) din C. pen. ceh, pentru care pedeapsa maximă este de un an închisoare, întrucât nu şi-a executat obligaţia de întreţinere a copiilor săi M.S. (născut în anul 2004) şi D.S. (născut în anul 2012), deşi printr-o hotărâre a Judecătoriei din Domazlice a fost obligată să plătească lunar sumele de 1500 CZK (61 euro) pentru M.S., respectiv de 1200 CZK (48 euro) pentru D.S., suma restantă fiind în valoare totală de 54.810 CZK (2.214 euro).

Astfel, persoana solicitată A. a fost prezentată Curţii de apel Iaşi cu propunerea de arestare în vederea predării autorităţilor judiciare din Cehia, întrucât la data de 15.01.2024 Judecătoria Plzen-mesto a emis un mandat european de arestare, în dosarul cu nr. de referinţă x/2020, fundamentat pe un mandat naţional de arestare emis la data de 28.07.2021 în dosarul cu nr. de referinţă x/2020-106, în vederea cercetării penale pentru comiterea infracţiunii de "neglijenţă în sprijinul obligatoriu" prevăzută de art. 196 alin. (1) din C. pen. ceh. Se observă că persoana solicitată a arătat că se opune predării, întrucât nu are cunoştinţă de hotărârea prin care a fost obligată la plata sumelor de bani pentru copiii săi din statul de origine, nu are venituri care să-i permită plata acelor sume şi, în plus, în prezent are un copil minor, în vârstă de 2 ani şi 2 luni, născut în România, din relaţia de convieţuire cu cetăţeanul român B., iar momentan copilul este lăsat cu bunica paternă, tatăl fiind plecat la muncă în Belgia.

Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, cu denumirea marginală "Dubla incriminare", extrădarea poate fi admisă numai dacă fapta pentru care este învinuită sau a fost condamnată persoana a cărei extrădare se solicită este prevăzută ca infracţiune atât de legea statului solicitant, cât şi de legea română.

Descrierea situaţiei de fapt care i se impută persoanei solicitate de către organul judiciar emitent şi încadrarea în infracţiunea de neglijenţă în sprijinul obligatoriu, prevăzută de art. 196 alin. (1) din C. pen. ceh care nu are corespondent în C. pen. român, nu pot fundamenta arestarea provizorie în vederea predării nefiind întrunite exigenţele legislaţiei naţionale şi europene în acest sens (dubla incriminare).

Astfel, în semnalare se reţine următoarea situaţie de fapt: în perioada 01.02.2019 - 09.10.2020, persoana solicitată A. nu şi-a executat obligaţia de întreţinere a copiilor săi M.S. (născut în anul 2004) şi D.S. (născut în anul 2012), deşi acest lucru i-a fost ordonat prin decizia Judecătoriei din Domazlice, când nu a plătit o taxă lunară de 1500 CZK (61 euro) pentru M.S., respectiv de 1200 CZK (48 euro) pentru D.S.. În acea perioadă, ea nu a făcut niciun efort pentru a-şi îndeplini obligaţia anterioară faţă de copiii săi. Prin acest act ea cauzând o datorie în valoare totală de 54.810 CZK (2.214 euro).

Fapta la care face referire instanţa de fond atunci când examinează condiţia dublei incriminări, art. 378 alin. (1) lit. c) C. pen., are următorul conţinut: (1) Săvârşirea de către persoana care are obligaţia legală de întreţinere, faţă de cel îndreptăţit la întreţinere, a uneia dintre următoarele fapte(...)c) neplata, cu rea-credinţă, timp de 3 luni, a pensiei de întreţinere stabilite pe cale judecătorească sau notarială,(...)

Comparând incriminarea din legea română, faţă de care instanţa de fond reţine a fi îndeplinită condiţia dublei incriminări, cu descrierea infracţiunii din semnalarea SIS, rezultă că nu există identitate între forma de vinovăţie cu care este comisă infracţiunea în statul solicitant şi forma de vinovăţie cu care este comisă infracţiunea în statul solicitat. Infracţiunea pentru care este solicitată A. de către autorităţile judiciare din Cehia are ca denumire marginală potrivit actelor trimise de autorităţile străine, neglijenţă în acordarea ajutorului material, pentru întreţinerea copiilor săi. Conform art. 16 alin. (6) C. pen., Fapta constând într-o acţiune sau inacţiune constituie infracţiune când este săvârşită cu intenţie. Fapta comisă din culpă constituie infracţiune numai când legea o prevede în mod expres. Potrivit legii române, neglijenţa este asimilată culpei.

Instanţa de fond a apreciat că infracţiunea care ar putea avea corespondent în legea naţională este cea incriminată de art. 378 alin. (1) lit. c) din C. pen., respectiv "abandon de familie". Infracţiunea de abandon de familie, la care face referire instanţa de fond, este, potrivit legii române, o infracţiune intenţionată, elementul subiectiv fiind caracterizat prin rea credinţă, astfel că este exclusă posibilitatea asimilării unei infracţiuni comise de culpă (neglijenţă), astfel cum pare a fi incriminată fapta în statul solicitant, cu o infracţiune intenţionată (rea credinţă), astfel cum este incriminată fapta în statul solicitat.

Din examinarea infracţiunilor incriminate de legea română, o altă infracţiune al cărei conţinut ar putea să reprezinte tipicitatea faptelor astfel cum sunt descrise în semnalare, ar fi, potrivit legii române, "nerespectarea hotărârilor judecătoreşti" incriminată prin art. 271 alin. (1) lit. c) C. pen., (1) Nerespectarea unei hotărâri judecătoreşti săvârşită prin: (...)c) refuzul de a sprijini organul de executare în punerea în aplicare a hotărârii, de către persoanele care au această obligaţie conform legii; (...). Faţă de art. 16 alin. (6) C. pen., citat mai sus, forma de vinovăţie a infracţiunii de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti, este, de asemenea, intenţia, astfel că, faţă de diferenţele dintre formele de vinovăţie ale infracţiunii incriminate de legea statului solicitant şi cea din statul solicitat, nici în acest caz nu este îndeplinită condiţia dublei incriminări.

În absenţa altor elemente de fapt care să permită stabilirea, în legea penală română, a unui corespondent al faptei pentru care s-a solicitat cooperarea internaţională în materie penală de către autorităţile din Cehia, având în vedere că, potrivit datelor comunicate până în prezent, fapta nu poate fi încadrată în niciuna dintre infracţiunile pentru care nu este necesară îndeplinirea condiţiei dublei incriminări, potrivit art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, va respingerea propunerea de arestare provizorie în vederea predării formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi, neexistând o bază legală care să fundamenteze, în România, o măsură privativă sau restrictivă de liberate.

Pentru aceste considerente, va admite contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva încheierii din 23 ianuarie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, Cooperare Judiciară Internaţională, în dosarul nr. x/2024.

Va respinge propunerea de arestare provizorie în vederea predării formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi a persoanei solicitate.

Va dispune punerea de îndată în liberate a persoanei solicitate A., dacă nu este arestată în altă cauză.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatoarea persoană solicitată, în cuantum de 340 RON, va rămâne în sarcina statului şi se va plăti din fondurile Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva încheierii din 23 ianuarie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, Cooperare Judiciară Internaţională, în dosarul nr. x/2024.

Respinge propunerea de arestare provizorie în vederea predării formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi a persoanei solicitate.

Dispune punerea de îndată în liberate a persoanei solicitate A., dacă nu este arestată în altă cauză.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatoarea persoană solicitată, în cuantum de 340 RON, rămâne în sarcina statului şi se plăteşte din fondurile Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 06 februarie 2024.