Şedinţa publică din data de 13 februarie 2025
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 10.01.2022, sub dosar nr. x/2022, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sportului (MS), în calitate de succesor în drepturi şi obligaţii al Ministerului Tineretului şi Sportului (MTS), a solicitat, în temeiul art. 7, art. 8, art. 10 şi art. 11 alin. (1) lit. a) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, anularea actului administrativ reprezentat de Avizul Ministerului Tineretului şi Sportului nr. 10590/26.08.2021.
Pârâtul Ministerul Sportului, succesor în drepturi şi obligaţii al Ministerului Tineretului şi Sportului, a formulat întâmpinare, solicitând instanţei să dispună suspendarea judecăţii până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. x/2021 aflat pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, având ca obiect "anulare act administrativ, reprezentat de Hotărârea Adunării Generale Ordinare a Federaţiei Române de Tenis (FRT) din 26.07.2021".
Pe fondul cauzei, a invocat excepţia inadmisibilităţii cererii introductive de instanţă.
La data de 07.04.2022, reclamanta A. a formulat cerere de modificare (completare) a cererii de chemare în judecată, prin care a solicitat obligarea pârâtului Ministerul Sportului să efectueze următoarele operaţiuni administrative:
- eliberarea unui aviz negativ către FRT, cu privire la Hotărârea Adunării Generale Ordinare (AGO) a FRT din 26.07.2021 şi la actul adiţional la actul constitutiv al FRT din 26.07.2021;
- revocarea Avizului MTS nr. 10590 din 26.08.2021 şi comunicarea actului de Revocare către Federaţia Română de Tenis;
- eliberarea unei Adrese către reclamantă prin care pârâtul MS să precizeze care este actul administrativ emis în baza Avizului MTS nr. 10590 din 26.08.2021 şi/sau care este actul administrativ pentru care MTS a fost obligat să emită Avizul MTS în cauză, precum şi care sunt actele care produc efecte juridice în sensul modificării actului constitutiv al FRT;
- comunicarea către reclamantă a întregii documentaţii care a stat la baza emiterii Avizului MTS nr. 10590 din 26.08.2021, precum şi a întregii documentaţii care a stat la baza emiterii actelor administrative emise în legătură cu Avizul MTS contestat;
- comunicarea către reclamantă a Avizului MTS prin care a fost avizat Statutul şi actul constitutiv iniţial al FRT, a căror modificare a fost avizată prin Avizul MTS nr. 10590/26.08.2021, precum şi Statutul şi actul constitutiv iniţial al FRT exact aşa cum sunt ataşate la dosarul FRT din cadrul Registrului Sportiv aflat în grija pârâtului MS (fost MTS) şi care este public conform Legii nr. 69/2000 şi H.G. nr. 884/2001;
- comunicarea către reclamantă a tuturor Avizelor MTS prin care MTS a avizat orice modificare a Statutului şi mai ales a actului constitutiv al FRT, acte ce se află la dosarul FRT ţinut de Registrul Sportiv al MTS;
- comunicarea către reclamantă a documentelor doveditoare a voinţei de asociere a tuturor celor 421 de structuri sportive cuprinse în actul adiţional la actul constitutiv al FRT din 26.07.2021 - avizat prin Avizul MTS nr. 10590 din 26.08.2021, dar mai ales dovada verificării condiţiilor prevăzute de art. 6 din O.G. nr. 26/2000 şi a condiţiilor prevăzute de art. 25 din H.G. nr. 884/2000;
- eliberarea unei Adrese şi comunicarea tuturor documentelor prin care să facă dovada garantării dreptului la libera asociere al reclamantei şi al oricărei persoane fizice sau juridice, la Federaţia Română de Tenis, drept pe care statul prin MTS are obligaţia să-l garanteze conform art. 2 alin. (6) şi art. 21 alin. (2) din Legea nr. 69/2000, respectiv dovada faptului că Statutul FRT cuprinde: modalitatea de dobândire şi de pierdere a calităţii de asociat, precum şi drepturile şi obligaţiile membrilor asociaţi, aşa cum de altfel prevede art. 6 alin. (2) din O.G. nr. 26/2000.
La data de 20.05.2022, terţul - intervenient Federaţia Română de Tenis (FRT sau Federaţia) a formulat întâmpinare, solicitând instanţei să dispună: în principal, respingerea cererii de chemare în judecată ca inadmisibilă; în subsidiar, respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
La termenul de judecată din data de 23.05.2022, reclamanta A. a formulat cerere de suspendare, solicitând:
- suspendarea actului administrativ - avizul Ministerului Tineretului şi Sportului nr. 10590/26.08.2021,
- suspendarea efectelor produse de refuzul MS de a efectua operaţiunile administrative solicitate de reclamanta în prezenta cauză pentru protejarea dreptului la libera asociere,
- suspendarea efectelor produse de efectuarea operaţiunilor administrative ale MS (fost MTS) de validare a modificărilor actelor constitutive ale FRT,
- suspendarea efectelor de validare a asocierii celor 421 de structuri sportive cuprinse în actul adiţional la actul constitutiv al FRT din 26.07.2021 - avizat prin avizul MTS.
Terţul - intervenient Federaţia Română de Tenis a formulat întâmpinare la a doua cerere completatoare depusă de reclamantă la termenul de judecată din 23 mai 2022, intitulată "cererea de suspendare", solicitând: în principal, respingerea acesteia ca tardivă; în subsidiar, respingerea cererii ca inadmisibilă; în subsidiar, respingerea cererii completatoare ca neîntemeiată.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 160 din 14 iulie 2022, ale Curţii de Apel Alba Iulia – secţia de contencios administrativ şi fiscal, s-a admis excepţia inadmisibilităţii, invocată prin întâmpinări; s-a respins acţiunea formulată şi completată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sportului şi cu terţul intervenient Federaţia Română de Tenis, ca inadmisibilă; s-a respins cererea de suspendare formulată de reclamantă şi întemeiată pe dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 554/2004, ca inadmisibilă; s-a respins cererea terţului-intervenient de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
Prin încheierea din data de 11 iulie 2022 a fost amânată pronunţarea în cauză.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva încheierii din data de 11 iulie 2022 şi a sentinţei nr. 160 din 14 iulie 2022, ale Curţii de Apel Alba Iulia – secţia de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 4, 5, 6, 7, 8 C. proc. civ.
În contextul unei succinte prezentări a situaţiei de fapt, recurenta-reclamantă a susţinut că sentinţa a fost dată cu încălcarea regulilor de procedură, cu motivări contradictorii şi/sau străine de natura cauzei, cu încălcarea autorităţii de lucru judecat şi cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material.
Cu privire la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., recurenta a solicitat admiterea recursului cu trimiterea cauzei spre rejudecare la curtea de apel.
A susţinut că instanţa a refuzat să pună in discuţia părţilor excepţia necompetenţei materiale (în fapt constatată parţial), cu privire la natura juridică a actului supus judecăţii, sau să insiste asupra recalificării excepţiei inadmisibilităţii cererii de anulare (invocată de pârâţii MTS şi FRT), care, în fapt, este o veritabilă excepţie de necompetenţă materială, cu încălcarea a art. 22 C. proc. civ. (mai ales alin. (4), pe de o parte declarându-se doar parţial competentă de a judeca cauza din perspectiva emitentului actului supus judecăţii, dar necompetentă material din perspectiva naturii juridice a actului supus judecăţii, fără să precizeze sub nicio formă instanţa competentă material.
Referitor la motivul de casare privind pronunţarea hotărârii cu depăşirea atribuţiilor puterii judecătoreşti, recurenta a susţinut că, prin Sentinţa 160/14.07.2022 în dosarul x/2022, curtea de apel a stabilit că Avizul MTS nr. 10590/28.08.2021 (Avizul MTS) nu ar fi un act administrativ, atribuindu-şi pur şi simplu puteri executive şi legislative care aparţin Guvernului României şi Parlamentului României.
A mai arătat că H.G. nr. 884/2001 - Regulamentul de punere în aplicare al Legii sportului nr. 69/2000, ca act normativ emis de Guvernul României în vederea punerii în aplicare a Legii sportului emisă de Parlamentul României, precizează foarte clar la art. 1 lit. b) din H.G. nr. 884/2001 că: "Avizul MTS este un act administrativ prin care MTS avizează constituirea şi funcţionarea unei structuri sportive".
Astfel, o instanţă judecătorească din România nu poate stabili prin sentinţă judecătorească o altă natură a Avizului MTS în contra prevederilor clare ale Guvernului României, transpuse prin lege (O.G. sau H.G.) cu atribuţii legislative în acest caz.
În ceea ce priveşte motivul de casare potrivit căruia, în opinia recurentei, instanţa a cuprins în sentinţă motive contradictorii şi străine de natura cauzei, aceasta a susţinut că momentul emiterii Avizului MTS în cauză, caracterul prealabil sau posterior al Avizului MTS faţă de momentul emiterii Hotărârii AGO a FRT prin care ar fi fost adoptată modificarea actului constitutiv al FRT, nu are nicio legătură cu stabilirea naturii juridice de act administrativ al Avizului MTS.
Or, instanţa a cuprins în sentinţă ca motiv principal pentru admiterea excepţiei inadmisibilităţii cererii de anulare a Avizului MTS, caracterul posterior al Avizului MTS faţă de momentul emiterii Hotărârii Adunării Generale Ordinare a FRT din 26.07.2021, motiv care este total străin de natura deciziei de a declara Avizul MTS ca fiind o operaţiune administrativă şi nu un act administrativ. Motivarea faptului că Avizul MTS nu ar fi un act administrativ prin stabilirea naturii actului ca fiind o operaţiune administrativă, este o motivare străină de natura cauzei.
Referitor la faptul că instanţa a încălcat autoritatea de lucru judecat, recurenta a apreciat că, prin stabilirea caracterului posterior faţă de emiterea Hotărârii AGO a FRT din 26.07.2021, prin sentinţa nr 10/14.07.2022, instanţa a încălcat autoritatea de lucru judecat aşa cum este prevăzută de art. 430 C. proc. civ., faţă de mai multe hotărâri judecătoreşti definitive pronunţate de mai multe instanţe judecătoreşti din România care au statuat atât asupra excepţiei inadmisibilităţii cererii de suspendare a Avizului MTS emis pentru avizarea modificării aceluiaşi act constitutiv al pârâtei FRT, cât mai ales asupra caracterului anterior al Avizului MTS faţă de momentul emiterii Hotărârii AG a FRT prin care este modificat actul constitutiv al aceleaşi pârâte MTS.
Următoarele hotărâri judecătoreşti definitive (sau date în primă instanţă cu autoritate de lucru judecat provizorie) au stabilit faptul că Avizul MTS emis în exact aceeaşi situaţie, de modificare a aceluiaţi act constitutiv al aceleaşi pârâte FRT, trebuie emis înainte de Hotărârea AG a FRT prin care se modifică actul constitutiv al FRT: sentinţa nr. 47 din 22.04.2020 rămasă definitivă odată cu respingerea recursurilor formulate de reclamantă şi pârâta FRT prin Decizia definitivă a Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 6862 din 16.12.2020 în dosarul x; Sentinţa definitivă a Curţii de Apel Bucureşti nr. 924 din 08.11.2017 în dosarul x/2016; Sentinţa definitivă a Tribunalului Bucureşti nr. 1620 din 06.07.2018 în dosarul x/2016; Sentinţa definitivă a Curţii de Apel Bucureşti nr. 1408A din 17.12.2018 în dosarul x/2017; Sentinţa definitivă a Judecătoriei Sector 2 Bucureşti nr. 9572 din 13.10.2010 în dosarul x/2009; sentinţa nr. 209 din 16.12.2020 în dosarul x/2020
Cu privire la motivul de casare circumscris căruia recurenta a susţinut că instanţa a pronunţat sentinţa nr. 160/14.07.2022 cu încălcarea şi cu aplicarea greşită a normelor de drept material, aceasta a arătat că instanţa a aplicat greşit prevederile art. 36 din Legea 69/2000 pentru motivele dezvoltate pe larg prin cererea de chemare în judecată, răspunsul la întâmpinare şi concluziile scrise.
4. Apărările formulate în recurs
4.1 Intimata-pârâtă Agenţia Naţională pentru Sport a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind că sentinţa recurată este legală, fiind dată cu aplicarea corectă a normelor de drept material incidente situaţiei de fapt reţinute, nefiind susceptibilă de criticile formulate.
4.2 Intimata-intervenientă Federaţia Română de Tenis a formulat întâmpinare, prin care a invocate excepţia tardivităţii recursului.
Pe fond, a solicitat, de asemenea, respingerea recursului ca nefondat, apreciind că sentinţa recurată este legală, nefiind susceptibilă de criticile formulate, şi obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
5. Procedura de soluţionare a recursului
În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.
În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia completului învestit cu soluţionarea cauzei, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea dosarului de recurs la data de 13 februarie 2025, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.
II. Soluţia şi considerentele instanţei de recurs
Analizând cu prioritate regularitatea învestirii sale cu recursul de faţă, Înalta Curte constată neîndeplinirea condiţiilor de formă prevăzute de art. 486 alin. (2) C. proc. civ., sub sancţiunea nulităţii dispusă la alin. (3) al aceluiaşi articol, cererea de recurs nefiind legal timbrată.
1. Argumente de drept şi de fapt relevante
Potrivit prevederilor art. 25 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru: " (…) (2) Se taxează cu 50 RON cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, recursului împotriva următoarelor hotărâri judecătoreşti: a) hotărârile prin care s-a respins cererea ca prematură, inadmisibilă, prescrisă sau pentru autoritate de lucru judecat; (…)"
Dispoziţiile art. 33 alin. (1) şi alin. (2) teza I din O.U.G. nr. 80/2013 prevăd că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege, iar, în cazul în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, titularului acesteia i se pune în vedere obligaţia de timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite la dosarul cauzei dovada achitării taxei judiciare de timbru.
Înalta Curte reţine că recurenta-reclamantă nu şi-a îndeplinit obligaţia de achitare a taxei judiciare de timbru în cuantum de 50 RON, aferentă recursului formulat, deşi i-a fost adusă la cunoştinţă la data de 03.09.2024, conform procesului-verbal de înmânare a adresei emisă de instanţă, aflat la dosar.
De asemenea, se constată că recurenta-reclamantă nu a formulat cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, astfel cum permit dispoziţiile art. 39 din acelaşi act normativ.
Aşa fiind, văzând şi dispoziţiile art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., în conformitate cu care la cererea de recurs se vor ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, Înalta Curte va face aplicarea dispoziţiilor art. 486 alin. (3) care dispun că menţiunile prevăzute la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii.
În temeiul art. 453 C. proc. civ., care prevede că "partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată", Înalta Curte urmează să oblige recurenta-reclamantă A., la plata către intimata-intervenientă Federaţia Română de Tenis a sumei de 12186,16 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, conform dovezilor aflate la dosar, având în vedere că recurenta a formulat critici în recurs privind modul de soluţionare a fondului litigiului de către prima instanţă, ceea ce a necesitat din partea intimatei-interveniente avansarea unor cheltuieli pentru asistenţă juridică calificată.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) teza finală coroborat cu art. 486 alin. (2) şi (3) şi art. 453 din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va anula recursul ca netimbrat şi va obliga recurenta-reclamantă A. la plata către intimata-intervenientă Federaţia Română de Tenis a sumei de 12186,16 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul formulat de reclamanta A. împotriva încheierii din 11 iulie 2022 şi a sentinţei nr. 160 din 14 iulie 2022 a Curţii de Apel Alba Iulia – secţia de contencios administrativ şi fiscal, pronunţate în dosarul nr. x/2022, ca netimbrat.
Obligă recurenta-reclamantă A. la plata către intimata-intervenientă Federaţia Română de Tenis a sumei de 12186,16 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 13 februarie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.