Recurs în casaţie. Cazul prevăzut în art. 438 alin. (1) pct. 12 din Codul de procedură penală. Admitere în principiu[1].

 

Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea specială. Judecata. Căile extraordinare de atac. Recursul în casație

 

 Indice alfabetic: - drept procesual penal

               - recurs în casație

 

C. proc. pen., art. 438 alin. (1) pct. 12

 

Încălcarea exigenţelor normative relative la individualizarea executării pedepselor, sub aspectul obligaţiei de a dispune o anumită modalitate de executare a sancţiunii sau al regimului juridic aplicabil acelei forme de executare, când aceasta este prevăzută de lege, constituie un aspect de nelegalitate cenzurabil prin prisma cazului de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.

 

I.C.C.J., Secția penală, încheierea nr. 610/RC din 16 octombrie 2024

 

I. Sentința

Prin sentința penală nr. 577 din data de 28.11.2023 pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr. x/63/2022,  în baza art. 396 alin. (1), alin. (2) și alin. (10) Cod de procedură penală, a fost condamnat inculpatul A la pedeapsa de 1 (unu) an și 4 (patru) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000  cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (17 acte materiale) și  art. 5 C. pen..

În baza art. 67 alin. (2) C. pen. rap. la art. 66 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei închisorii.

În temeiul art. 65 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C.pen, pe durata executării pedepsei.

În temeiul art. 88 alin. (3) C. pen., s-a revocat amânarea aplicării pedepsei de 1 (unu) an închisoare stabilită față de inculpat prin sentința penală nr.772/30.03.2022 a Judecătoriei Craiova, în dosarul nr. y/215/2021, rămasă definitivă prin neapelare la data de 19.04.2022 pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului, prevăzută de art. 336 alin. (1) C. pen. (faptă săvârșită la data 09.07.2017).

În temeiul art. 336 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 396 alin. (1), (2) și (10) C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul A la pedeapsa de 1 (unu) an închisoare pentru infracțiunea reţinută prin sentința penală nr. 772/30.03.2022 a Judecătoriei Craiova.

În temeiul art. 38 alin. (1) C. pen. și art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. rap. la art. 88 alin. (3) teza finală C. pen., a fost contopită pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare aplicată prin prezenta sentință cu pedeapsa de 1 an închisoare stabilită prin sentința penală nr.772/30.03.2022 a Judecătoriei Craiova, în pedeapsa cea mai grea de 1 an și 4 luni închisoare la care s-a adăugat un spor de 1/3 din pedeapsa de 1 an, inculpatul A executând pedeapsa rezultantă de 1 (unu)  an și 8 (opt) luni  închisoare în regim de detenție.

În temeiul art. 38 alin. (1) C. pen. și art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., rap. la art. 88 alin. (3) teza finală C. pen., a fost contopită pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare, aplicată prin prezenta sentință, cu pedeapsa de 1 an închisoare, stabilită prin sentința penală nr. 772/30.03.2022 a Judecătoriei Craiova, în pedeapsa cea mai grea de 1 an și 4 luni închisoare la care s-a adăugat un spor de 1/3 din pedeapsa de 1 an, inculpatul A. executând pedeapsa rezultantă de 1 (unu) an și 8 (opt) luni închisoare în regim de detenție.

II. Judecata în apel

Împotriva acestei hotărâri au formulat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Craiova și inculpatul A.

Prin decizia penală nr. 679 din data de 24 mai 2024, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, Secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/63/2022, au fost admise apelurile declarate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Craiova şi de inculpatul A., împotriva sentinței penale nr. 577 din 28.11.2023, pronunţate de Tribunalul Dolj, în dosarul nr. x/63/2022.

A fost desfiinţată, în parte, sentinţa penală apelată cu privire la inculpatul A. şi a fost rejudecată cauza după cum urmează:

Au fost repuse în individualitatea lor pedepsele care alcătuiesc pedeapsa rezultantă de 1 an și 8 luni închisoare aplicată față de inculpatul A.

A fost înlăturată dispoziţia prin care în baza art. 396 alin. (1), alin. (2) şi alin. (10) C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 (unu) an şi 4 (patru) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (17 acte materiale) şi art. 5 C. pen.

A fost înlăturată dispoziţia prin care, în temeiul art. 88 alin. (3) C. pen., a fost revocată amânarea aplicării pedepsei de 1 (unu) an închisoare stabilită faţă de inculpat prin sentinţa penală nr. 772/30.03.2022 a Judecătoriei Craiova, în dosarul nr. y/215/2021, rămasă definitivă prin neapelare la data de 19.04.2022, pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului, prevăzută de art. 336 alin. (1) C. pen. (faptă săvârşită la data 09.07.2017).

A fost înlăturată dispoziţia prin care, în temeiul art. 336 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 396 alin. (1), (2) şi (10) C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 (unu) an închisoare (pentru infracţiunea retinută prin s.p. nr. 772/30.03.2022 a Judecătoriei Craiova).

A fost înlăturată dispoziţia prin care, în temeiul art. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., rap. la art. 88 alin. (3) teza finală C. pen., a fost contopită pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare aplicată prin prezenta sentinţă cu pedeapsa de 1 an închisoare, stabilită prin sentinţa penală nr. 772/30.03.2022 a Judecătoriei Craiova, în pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 4 luni închisoare şi prin care a fost adăugat un spor de 1/3 din pedeapsa de 1 an şi prin care s-a stabilit ca inculpatul A. să execute pedeapsa rezultantă de 1 (unu) an şi 8 (opt) luni închisoare în regim de detenţie.

În baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 (forma în vigoare anterior modificării aduse prin Legea nr. 45/2023), cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen. şi art. 396 alin. (1), alin. (2) şi alin. (10) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc, în formă continuată (16 acte materiale).

A fost menţinută dispoziţia prin care în baza art. 67 alin.2 Cod penal rap. la art.66 Cod penal i-a fost aplicată inculpatului A pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit. a), b) Cod penal, pe o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei închisorii.

A fost menţinută dispoziţia prin care în temeiul art. 65 C.pen. i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit. a), b) C.pen, pe durata executării pedepsei.

În baza art. 89 alin. 1 C.p., s-a dispus anularea amânării aplicării pedepsei de 1 an închisoare stabilită faţă de inculpat prin sentinţa penală nr. 772/30.03.2022 a Judecătoriei Craiova, în dosarul nr. y/215/2021, rămasă definitivă prin neapelare la data de 19.04.2022 pentru săvârşirea infractiunii de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului, prevăzută de art. 336 alin. 1 C.p. cu aplicarea art. 396 alin. 10 C.p.p. (faptă săvârşită la data 09.07.2017).

S-a dispus aplicarea pedepsei de 1 an închisoare stabilite iniţial faţă de inculpat prin sentinţa penală nr. 772/30.03.2022 a Judecătoriei Craiova, în dosarul nr. y/215/2021, rămasă definitivă prin neapelare la data de 19.04.2022.

În baza art. 38 alin. (1) C. pen. – art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., cu referire la art. 89 alin. (1) C. pen., a fost contopită pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată pentru infracţiunea dedusă judecăţii cu pedeapsa de 1 an închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 336 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., aplicată prin sentinţa penală nr. 772/30.03.2022 a Judecătoriei Craiova, rămasă definitivă prin neapelare la data de 19.04.2022, şi s-a dispus ca inculpatul A. să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de o treime din totalul celeilalte pedepse, respectiv un spor de 4 luni închisoare şi s-a dispus ca, în final, inculpatul A. să execute o pedeapsă de 2 ani şi 4 luni închisoare, în regim de detenţie.

III. Încheierea Înaltei Curți de Casație și Justiție

Împotriva hotărârii pronunţate în apel a declarat recurs în casaţie inculpatul A.

Prin cererea formulată, inculpatul A. a invocat cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen. (s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege), solicitând admiterea recursului în casaţie, casarea deciziei penale recurate şi, prin înlăturarea greşitei aplicări a legii, condamnarea inculpatului la o pedeapsă cu suspendarea executării sub supraveghere, potrivit art. 91 C. pen.

În dezvoltarea acestor solicitări, inculpatul, în esenţă, a invocat faptul că instanţa de fond l-a condamnat la o pedeapsă rezultantă de 1 an şi 8 luni închisoare cu executare, în regim de detenţie, ca urmare a revocării amânării aplicării pedepsei de 1 an, stabilită prin sentinţa penală nr. 772/30.03.2022 a Judecătoriei Craiova, rămasă definitivă prin neapelare la data de 19.04.2022.

Verificând îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a cererii de recurs în casaţie formulate de inculpatul A., conform dispoziţiilor art. 440 C. proc. pen., Înalta Curte constată că nu este îndeplinită condiţia prevăzută de art. 437 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

Se constată că legiuitorul a instituit în sarcina titularului cererii de recurs în casaţie obligaţia de a indica cazul de casare pe care se întemeiază cererea şi motivele de recurs în casaţie (motivarea în fapt şi în drept), prin însăşi cererea de recurs în casaţie, sub sancţiunea respingerii cererii, ca inadmisibilă, în baza art. 440 alin. (2) C. proc. pen.

Astfel, în cauză se constată că, deşi inculpatul a motivat în fapt cererea formulată, acesta a indicat în mod formal cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen. (s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege).

În esenţă, principala nemulţumire a inculpatului vizează o presupusă nelegalitate a pedepsei aplicate recurentului-inculpat, respectiv a pedepsei de 2 ani şi 4 luni închisoare cu executare, în regim de detenţie, în condiţiile în care, raportat la cuantumul acesteia, erau îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 91 C. pen. pentru a se dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Or, procesul privind alegerea modalităţii de executare (pedeapsă privativă de libertate cu executare în regim de detenţie/efectivă sau pedeapsă ce urmează a fi executată în stare de libertate), când aceasta este permisă de lege, este în competenţa exclusivă a instanţei de judecată, acesta fiind cea care, pe baza criteriilor de individualizare, în raport cu gravitatea infracţiunii şi cu periculozitatea infractorului, stabileşte pedeapsa ce urmează a fi aplicată şi, ulterior, modalitatea de executare.

Înalta Curte examinează cauză numai în limitele motivelor de casare prevăzute în art. 438 C. proc. pen. şi verifică exclusiv legalitatea hotărârii atacate, astfel că aspectele vizând alegerea modalităţii de executare a pedepsei (renunţarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, suspendarea pedepsei sub supraveghere ori executarea în regim de detenţie), când aceasta este la latitudinea judecătorului cauzei, fiind îngăduită de normele penale, excedează analizei instanţei de casare, neputând fi examinate în această cale de atac, implicând în cazul de faţă reaprecierea criteriilor de individualizare a pedepsei.

Înalta Curte observă că, în realitate, inculpatul solicită pe calea recursului în casaţie reevaluarea criteriilor prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv persoana sa, conduita după săvârşirea faptei de trafic de droguri de risc, nivelul de educaţie, situaţia socială, precum şi împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) C. pen., ce a format obiectul sentinţei penale nr. 772/30.03.2022 a Judecătoriei Craiova.

Cu toate acestea, cazul de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen. trebuie recunoscut şi în ceea ce priveşte individualizarea modalităţii de executare a pedepsei, din perspectiva legalităţii, în situaţia în care instanţele au procedat la stabilirea unei pedepse fără privare de libertate, în condiţiile în care legea obliga la executarea efectivă a pedepsei, în regim de detenţie.

Spre exemplu, în cazul infracţiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art. 192 alin. (2) şi (3) C. pen., săvârşită în condiţiile art. 335 sau ale art. 336 C. pen., dacă instanţa de judecată ar stabili ca pedeapsa aplicată infractorului să fie executată în condiţiile art. 91 C. pen., respectiv prin suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, şi nu prin executare efectivă în regim de detenţie, ipotetic se poate vorbi de cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.

Aceasta, deoarece, într-o asemenea situaţie alegerea modalităţii de executare a pedepsei închisorii este impusă de norma penală, nefiind lăsată la latitudinea instanţei de judecată. Or, stabilirea altui regim de executare decât cel în mediu carceral are semnificaţia juridică a aplicării pedepsei în afara limitelor prevăzute de lege, reprezentând o chestiune de legalitate, situaţie circumscrisă acestui caz de casare.

În consecinţă, încălcarea exigenţelor normative relative la individualizarea executării pedepselor, sub aspectul obligaţiei de a dispune o anumită modalitate de executare a sancţiunii sau al regimului juridic aplicabil acelei forme de executare, când aceasta este prevăzută de lege, constituie un aspect de nelegalitate cenzurabil prin prisma cazului de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.

Pentru considerentele expuse anterior, Înalta Curte constată că cererea de recurs în casaţie nu îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 434-438 C. proc. pen.