Apel.  Infracțiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri. Tipicitate

               

             Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea specială. Judecata. Apelul

                                      Drept penal. Partea specială. Infracțiuni contra autorităţii

   Indice alfabetic: - drept procesual penal

                             - apel

                            - drept penal

                            -  sustragere sau distrugere de înscrisuri

 

C. pen., art. 259 alin. (1) și (2)

 

Împrejurarea că inculpatul, executor judecătoresc, nu a atașat dosarului de executare cererea debitorului de a nu mai continua executarea silită și declarația autentificată în original, ridicate personal de la oficiul poștal, însă a anexat aceeași cerere primită pe mail, pe care de altfel a și soluționat-o în sensul solicitat, nu poate fi asimilată noțiunii de „sustragere”, ca modalitate alternativă a elementului material al infracțiunii de sustragere și distrugere de înscrisuri prevăzută de art. 259 alin. (1) și (2) din Codul penal.        

Sustragerea unui înscris trebuie să fie de natură a produce efecte juridice specifice, or, în speță, în raport de existența cererii la dosarul cauzei și de soluționarea acesteia, nu s-a produs niciunul dintre efectele juridice incriminate de legea penală.

 

I. C. C. J., Secția penală, decizia nr. 65/A din 18 martie 2025

 

I. Sentința

Prin sentința penală nr. 186 din data de 11 octombrie 2024, Curtea de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori a dispus, printre altele, următoarele:

 În baza art. 259 alin. (1) și (2) C. pen., a stabilit inculpatului BV pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii de sustragere sau distrugere de înscrisuri.

Referitor la acuzația privind infracțiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri prevăzută de art. 259 alin. (1) și (2) C. pen., instanța de fond a constatat că la data de 24.08.2021, debitorul BW a solicitat Biroului Executorului Judecătoresc - BV să dispună încetarea executării silite în dosarul nr. X/E/2016 ca urmare a declarației creditorului BY de renunțare la executare silită în urma primirii unei sume de bani de la debitor, declarație autentificată prin încheierea nr. 1548/23.08.2021 de către notarul public BZ. În acest sens, la data de 24.08.2022 BW a trimis către BEJ - BV cererea de încetare a executării silite și declarația de renunțare a creditorului BY, atât la adresa de e-mail a biroului, cât și la adresa sediului BEJ - BV din orașul Târgu Cărbunești prin scrisoarea recomandată nr. AR(...)78.

Potrivit adeverinței nr. 60/31.03.2022 și din adresa nr. 121/30.03.2023 emise de către  Oficiul Poștal 1, recomandata nr. AR(...)78 depusă la oficiul poștal de către BW la data de 24.08.2021, având ca destinatar BEJ - BV, a fost predată destinatarului BV la data de 25.08.2021, BEJ - BV având închiriată căsuța poștală nr. 103 la oficiul poștal respectiv.

 În cursul executării silite continuată de executorul judecătoresc, debitorul BW a mai formulat o contestație la executare silită împotriva actelor de executare din dosarul nr. X/E/2016 ce a fost înregistrată tot pe rolul Judecătoriei Târgu-Cărbunești sub nr. X/317/2021, iar la solicitarea instanței, inculpatul BV a înaintat instanței, prin adresa din data de 16.12.2021, dosarul de executare nr. X/E/2016 în copie certificată pentru conformitate cu originalul.

Mai mult, în dosarul înaintat instanței de judecată, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, nu se regăsește cererea de încetare a executării silite formulată de către debitorul BW și nici declarația autentificată prin încheierea nr. 1548/23.08.2021 de către notarul public BZ, care de altfel nu au figurat în dosarul nr. X/E/2016 care a fost ridicat de la BEJ-BV, în original, la data de 20.07.2022, ci doar copiile acestora care au fost comunicate BEJ - BV de către Judecătoria Târgu-Cărbunești în dosarul nr. X/317/2021.

Astfel, la solicitarea instanței care soluționa cauza înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu-Cărbunești sub nr. X/317/2021, inculpatul BV a tehnoredactat o adresă prin care comunica judecătoriei, faptul că toate actele au fost depuse la data de 16.12.2021 și nu au fost formulate cereri de încetare a executării silite de către debitorul BW, deși o asemenea cerere fusese ridicată chiar de către inculpat de la oficiu poştal Târgu-Cărbunești 1 la data de 25.08.2021.

Prima instanță a apreciat că fapta inculpatului BV care, în intervalul 25.08.2021-16.12.2021, a sustras cererea de încetare a executării silite în dosarul nr. X/E/2016 formulată de către debitorul BW, cerere ce a fost ridicată de către BV, în calitate de reprezentant al Biroului Executorului Judecătoresc BV, de la Oficiul Poștal 1, la data de 25.08.2021, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, prevăzută de art. 259 alin. 1 și 2 C. pen..

II. Judecata în apel – Decizia Înaltei Curţi de Casație și Justiție

Împotriva acestei sentințe, a declarat apel, printre alții, inculpatul BV.

Cu privire la infracțiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri, inculpatul a criticat sentința penală, în sensul că nu poate fi reținută întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii de sustragere sau distrugere de înscrisuri, din perspectiva laturii obiective și subiective, apreciind că nu este îndeplinită cerința esențială a infracțiunii, respectiv acțiunea de sustragere a cererii de încetare a executării silite formulată de BW. Din perspectiva laturii subiective, a precizat că fapta nu a fost săvârșită cu forma de vinovăție cerută de lege, respectiv intenția directă sau indirectă.

Instanța de control judiciar notează că infracțiunea de sustragere sau distrugere a unui înscris, prevăzută de art. 259 alin. (1) C. pen., se grefează pe o situație premisă, care constă în existența unui înscris în locul în care era destinat și sustragerea/luarea/deplasarea acestuia spre a fi scos din sfera de dispoziție a persoanei prevăzute în art. 176 sau art. 175 alin. (2) C. pen. și a fi luat de făptuitor.

Evaluând infracțiunea dedusă judecății, Înalta Curte apreciază că aceasta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de sustragere sau distrugere de înscrisuri, prevăzută de art. 259 C. pen., din perspectiva elementului material al laturii obiective.

Situația de fapt valorificată de instanța de fond constă, în esență, în aceea că în intervalul 25.08.2021-16.12.2021, inculpatul BV a sustras cererea de încetare a executării silite în dosarul nr. X/E/2016 formulată de către debitorul BW, precum și declarația autentificată prin încheierea nr. 1548/23.08.2021 de către notarul public BZ, înscrisuri pe care, în calitate de reprezentant al Biroului Executorului Judecătoresc BV, le ridicase de la oficiul poştal, la data de 25.08.2021.

Ceea ce a omis a reține, însă, instanța de fond este împrejurarea că debitorul BW a trimis aceeași cerere de încetare a executării silite și pe mailul biroului executorului judecătoresc, cerere ce a fost atașată și se regăsește la fila 37 din dosarul de executare.

De altfel, existența cererii de renunțare, în copie, este evidențiată și în cuprinsul procesului-verbal de ridicare a dosarului de executare nr.X/E/2016 încheiat în data de 20.07.2022 de Poliția Orașului Tg. Cărbunești, în cuprinsul căruia a fost consemnată ridicarea din dosar a cererii numitului BW „cerere BW pe mail 2 pagini.”

Împrejurarea că inculpatul nu a atașat dosarului de executare cererea de renunțare și declarația autentificată în original, ridicate personal de la oficiul poștal, însă a anexat aceeași cerere primită pe mail, pe care de altfel a și soluționat-o în sensul solicitat de debitor prin încheierea din 08.03.2022, nu poate fi nicidecum asimilată noțiunii de „sustragere”, ca modalitate alternativă a elementului material al infracțiunii de sustragere și distrugere de înscrisuri.

 Sustragerea presupune o acțiune de luare, de scoatere a unui înscris din locul în care era destinat, ori în cauză acest înscris se regăsește la dosarul de executare, fără a avea relevanță penală că este doar o copie, printată de pe mailul biroului executorului judecătoresc, și nu originalul ridicat de la poștă, atât timp cât scopul pentru care a fost formulată cererea de renunțare a executării silite a fost atins. Practic, existența la dosarul de executare a cererii de renunțare, în copie, lipsește infracțiunea de cerința esențială subsumată elementului material în modalitatea alternativă a sustragerii.

Sustragerea unui înscris trebuie să fie de natură a produce efecte juridice specifice, or, în speță, în raport de existența cererii la dosarul cauzei și de soluționarea acesteia, nu s-a produs niciunul dintre efectele juridice incriminate de legea penală.

Deopotrivă, reține Înalta Curte, în ceea ce privește latura subiectivă a infracțiunii, că aceasta se caracterizează prin săvârșirea faptei cu intenție, directă sau indirectă, or, având în vedere situația factuală concretă reținută în sarcina inculpatului, este evident că inculpatul nu a urmărit rezultatul prevăzut de textul incriminator și nici nu a acceptat, prin săvârșirea faptei, riscul producerii lui, fapta nefiind săvârșită cu forma de vinovăție cerută de lege.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte a dispus, în temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., achitarea inculpatului BV sub aspectul săvârșirii infracțiunii de sustragere sau distrugere de înscrisuri prevăzută de art. 259 alin. (1) și (2) din Codul penal.