Şedinţa publică din data de 12 iunie 2025
Asupra recursului de faţă, subliniind, în prealabil, că, potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare", constată că:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă la 7 aprilie 2023, sub nr. x/2023, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta B. S.R.L., solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să constate intervenţia rezoluţiunii promisiunilor de vânzare nr. 153 şi 154 din 24 februarie 2021, autentificate de către notarul public C. şi a promisiunilor de vânzare nr. 1463 şi nr. 1464 din 27 septembrie 2019, precum şi nr. 1461 şi nr. 1462 din 27 noiembrie 2019, toate autentificate de către notarul public D., astfel cum au fost modificate şi, ca efect al rezoluţiunii şi repunerii părţilor în situaţia anterioară, obligarea pârâtei la plata sumei de 2.464.671,95 RON, achitată în avans de reclamant cu titlu de preţ al promisiunilor de vânzare, reprezentând prejudiciul efectiv, a sumei de 2.765.806,14 RON, reprezentând beneficul nerealizat de reclamant ca urmare a nerespectării obligaţiilor contractuale asumate de către pârâtă şi a dobânzii legale penalizatoare aferente prejudiciului datorat, estimată provizoriu la suma de 10.000 RON, începând cu 1313.02.2023, data comunicării notificărilor către pârâtă, şi până la achitarea integrală a acestora, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentinţa civilă nr. 2474 din 24 octombrie 2023, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă, s-a admis, în parte, cererea de chemare în judecată, s-a dispus rezoluţiunea promisiunilor de vânzare sus-menţionate şi a fost obligată pârâta la restituirea către reclamant a sumei de 2.464.671,95 RON, cu titlu de preţ achitat în temeiul promisiunilor bilaterale, reprezentând debit principal şi a dobânzii legale aferente acestuia, de la data rămânerii definitive a hotărârii şi până la data plăţii lui, precum şi a sumei de 28.252 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru aferentă capătului de cerere admis şi a fost respinsă în rest cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri, reclamantul A. şi pârâta B. S.R.L. au declarat apel.
Prin decizia nr. 1012/2024 din 25 iunie 2024, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă a respins ambele apeluri ca nefondate, precum şi cererile de acordare a cheltuielilor de judecată.
Reclamantul A. a recurat hotărârea instanţei de apel, solicitând, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., casarea acesteia şi trimiterea cauzei spre rejudecare.
Intimata-pârâtă nu a formulat întâmpinare.
La termenul de astăzi, Înalta Curte a luat în analiză cu prioritate incidenţa dispoziţiilor art. 75 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014, referitoare la încetarea judecăţii, reţinând următoarele:
În speţă, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă a fost învestit cu o acţiune având ca obiect rezoluţiunea promisiunilor de vânzare indicate de reclamantul A. şi repunerea părţilor în situaţia anterioară prin obligarea pârâtei B. S.R.L. la restituirea sumelor achitate de reclamant în temeiul actelor juridice suspuse rezoluţiunii şi a beneficului nerealizat de reclamant ca urmare a nerespectării obligaţiilor contractuale asumate de către pârâtă, la care se va adăuga dobânda legală penalizatoare.
Prin sentinţa civilă nr. 4602 din 6 octombrie 2024, Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenţei împotriva B. S.R.L., intimată-pârâtă în prezenta cauză; sentinţa a rămas definitivă prin decizia civilă nr. 123 din 4 februarie 2025, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.
Potrivit art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, "De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acţiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra averii debitorului. (…) La data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii, atât acţiunea judiciară sau extrajudiciară, cât şi executările silite suspendate încetează".
Din interpretarea dispoziţiilor legale citate mai sus rezultă că în măsura în care deschiderea procedurii de insolvenţă împotriva unei societăţi care are calitatea de pârâtă într-o acţiune prin care un creditor urmăreşte să îşi realizeze o creanţă asupra sa intervine pe parcursul soluţionării procesului, judecata cauzei se suspendă de drept, iar la data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii, acţiunea judiciară încetează.
În ipoteza reglementată, încetarea judecăţii litigiului nu este subsecventă şi condiţionată măsurii suspendării, singura condiţie pentru intervenirea ei fiind rămânerea definitivă a hotărârii prin care s-a dispus intrarea în procedura insolvenţei sau a falimentului, după caz, aceasta producându-se de drept, independent de voinţa părţilor.
Intrarea B. S.R.L. în procedura insolvenţei, confirmată definitiv de Curtea de Apel Bucureşti, a avut loc pe parcursul judecării recursului declarat de reclamantul ce afirmă un drept de creanţă împotriva intimatei-pârâte, împrejurare ce atrage incidenţa prevederilor art. 75 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014.
De aceea, având în vedere calitatea intimatei, de debitoare în procedura generală a insolvenţei, Înalta Curte va da eficienţă prevederilor art. 75 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014 şi va înceta judecata recursului, ca formă de manifestare a acţiunii judiciare promovate pentru realizarea unei creanţe asupra intimatei-pârâte.
Deopotrivă, va respinge cererea recurentului de restituire a taxei judiciare de timbru, în măsura în care o asemenea măsură poate fi dispusă numai pentru situaţiile limitativ prevăzute prin normele imperative instituite de art. 45 din O.U.G. nr. 80/2013, iar ipoteza sesizată de recurent - încetarea judecăţii procesului art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 nu se circumscrie niciunui caz reglementat de textul de lege enunţat. Ca atare, în lipsa cadrului legislativ care să recunoască recurentului dreptul la restituirea taxei judicire de timbru şi pentru cazul încetării procesului în condiţiile textului de lege anterior enunţat, cererea recurentului apare ca fiind nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Încetează judecata recursului declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 1012/2024 din 25 iunie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, în contradictoriu cu intimata-pârâtă B. S.R.L., prin administrator judiciar E..
Respinge cererea recurentului-reclamant de restituire a taxei judiciare de timbru.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 12 iunie 2025.