Şedinţa publică din data de 12 iunie 2025
Deliberând asupra recursului şi subliniind, în prealabil, că, potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare", constată că:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale la 25 iulie 2024, sub nr. x/2024, revizuentul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimata Direcţia Naţională de Probaţiune, revizuirea deciziei civile nr. 3/2025 din 14 ianuarie 2025, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în baza art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.
Ulterior, la 17 octombrie 2024, revizuentul şi-a modificat cererea de revizuire, în sensul că a solicitat hotărârea deciziei atacate şi în raport cu art. 509 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ.
Prin decizia civilă nr. 3/2025 din 14 ianuarie 2025, Curtea de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a respins excepţia nulităţii cererii de modificare a cererii de revizuire ca neîntemeiată, a admis în parte excepţia tardivităţii cererii modificatoare, a respins motivele de revizuire reglementate de art. 509 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ., în privinţa înscrisului reprezentat de decizia nr. 43 din 16 septembrie 2024 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, ca fiind tardiv formulate, şi a respins cererea de revizuire şi cererea de modificare a acesteia ca inadmisibile.
Împotriva acestei decizii, revizuentul a declarat recurs, solicitând casarea acesteia şi reţinerea cauzei pentru rejudecarea cererii de revizuire.
În susţinere, recurentul a arătat, în esenţă, sub un prim aspect, că motivarea curţii de apel cuprinde motive străine de natura cauzei şi că soluţia dată asupra revizuirii este rezultatul încălcării art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., deoarece condiţia admiterii pretenţiilor prin hotărârea supusă revizuirii nu este o condiţie reglementată de lege şi că în apel, deşi instanţa de prim control judiciar trebuia să rejudece cauza, aceasta nu a pus în discuţie aspectele că dreptul la salarizare prin aplicare VRS 605,225 RON este supus plafonării prevăzute de art. 38 alin. (6) din Legea nr. 153/2017.
Sub un alt aspect, a susţinut că cererea de modificare a revizuirii a fost formulată în termenul legal, publicarea minutei deciziei instanţei supreme realizându-se la 17 septembrie 2024, iar depunerea cererii s-a efectuat la 17 octombrie 2024; astfel a invocat nerespectarea art. 181 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ.
În continuare, recurentul a afirmat că referitor la sentinţa civilă nr. 671 din 19 decembrie 2023, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 476 din 28 mai 2024 pronunţată în dosarul nr. x/2024, a arătat că instanţa învestită cu judecata cererii de revizuire, în analiza admisibilităţii revizuirii în raport cu acest înscris, s-a raportat la prima ipoteză a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., deşi s-a invocat şi incidenţa celei de-a doua teze a textului de lege.
A apreciat că se impunea să se observe că prin acest înscris se dovedea legalitatea pretenţiilor sale şi cât timp instanţa de fond a invocat sentinţa civilă nr. 1668 din 12 noiembrie 2019 a Tribunalului Caraş-Severin prin care intimata a fost obligată să achite diferenţa dintre drepturile încasate şi cele cuvenite, recalculate prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 484,18 RON, la care se va adăuga majorarea de 25%, prevăzută de art. III din O.U.G. nr. 20/2016, începând cu 1 august 2016, acesta nu putea să respingă pretenţii similare formulate de revizuent, în calitate de titular al acţiunii şi în condiţiile în care obţinuse realizarea dreptului său în acest sens.
Recursul a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.
La 6 mai 2025, intimata a depus întâmpinare, solicitând respingerea acestuia ca nefondat.
Analizând cu prioritate excepţia nulităţii recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte reţine următoarele:
În prealabil, se cuvine notat că principiul legalităţii căilor de atac, consacrat la nivel constituţional prin art. 129 din Constituţia României, recunoaşte părţilor dreptul de a exercita numai acele căi de atac recunoscute lege, în termenii şi condiţiile prevăzute de aceasta.
Recursul are ca obiect decizia civilă nr. 3/2025 din 14 ianuarie 2025, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale în soluţionarea unei cereri de revizuire îndreptată împotriva unei hotărâri date în apel, într-o cauză în materia litigiilor de muncă, cerere ce a fost fundamentată pe motivele reglementate de art. 509 alin. (1) pct. 1, 5 şi 8 C. proc. civ.
Din coroborarea art. 513 alin. (5) şi (6) C. proc. civ. - hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită, iar dacă revizuirea s-a cerut pentru hotărâri potrivnice (art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.), calea de atac este recursul, cu prevederile art. 483 alin. (2) din acelaşi Cod, care stabileşte că împotriva hotărârilor date în apel în materia conflictelor de muncă nu se poate declara calea de atac a recursului, raportat la temeiul de drept al revizuirii promovate de recurentul din cauză, rezultă că susceptibilă de exerciţiul căii extraordinare de atac a recursului, în speţă, este numai soluţia curţii de apel din dispozitivul deciziei atacate dată asupra revizuirii reglementate de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., soluţiile pronunţate cu privire la ipotezele prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 1 şi 5 din acelaşi act normativ fiind definitive de la pronunţare, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ.
Ca atare, în acest cadru procesual se impune a fi evaluată şi excepţia nulităţii recursului invocată de instanţă din oficiu, extinderea controlului la hotărârea curţii de apel ce priveşte celelalte motive de revizuire nefiind permisă.
Verificând în aceste coordonate cererea de recurs sub aspectul cerinţei motivării căii extraordinare de atac promovate, Înalta Curte reţine că potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, iar potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., recursul este nul dacă motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 din acelaşi Cod .
Aşadar, pentru a conduce la casarea hotărârii atacate, recursul nu se poate limita doar la indicarea uneia sau mai multor ipoteze dintre cele prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., condiţia legală fiind cea ca dezvoltarea motivelor să facă posibilă încadrarea lor în motivele de nelegalitate prevăzute de lege, chestiune îndeplinită numai în măsura formulării unor critici concrete de nelegalitate la adresa hotărârii recurate, cu arătarea modalităţii efective în care instanţa a încălcat dispoziţiile legale incidente.
Prin decizia atacată, curtea de apel, statuând asupra revizuirii întemeiate pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a respins-o ca tardivă, termenul legal de o lună pentru exercitarea căii de atac de retractare fiind depăşit.
Prin memoriul de recurs, recurentul afirmă nelegalitatea deciziei recurate sub aspectul dezlegărilor oferite de curtea de apel în soluţionarea excepţiei tardivităţii cererii de modificare a cererii iniţiale şi a revizuirii promovate în condiţiile art. 509 alin. (1) şi (5) C. proc. civ.
Criticile recurentului nu se circumscriu însă ipotezelor de la art. 488 alin. (1) C. proc. civ. şi nu reprezintă chestiuni de nelegalitate care să poată fi analizate de instanţa de recurs, întrucât, pe de o parte, în considerarea principiului legalităţii căilor de atac, recursul nu poate viza soluţiile din dispozitivul deciziei curţii de apel cu privire la cazurile de la art. 509 alin. (1) pct. 1 şi 5 C. proc. civ., deci, implicit, şi criticile îndreptate împotriva lor subsumate de recurent prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din acelaşi act normativ.
Iar, pe de altă parte, susţinerile autorului căii de atac privind încălcarea prevederilor art. 181 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., prin raportare la modalitatea de calcul a termenului reglementat de art. 511 alin. (1) pct. 8 din acelaşi Cod, din perspectiva faptului că decizia nr. 43/2024 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a fost publicată pe pagina de internet a instanţei supreme la 17 septembrie 2024, şi nu la data pronunţării, 16 septembrie 2024, reprezintă chestiuni de netemeinicie, ataşate probatoriului cauzei, care scapă, însă, controlului de legalitate în recurs, potrivit art. 483 alin. (3) C. proc. civ.
De aceea, examinarea memoriului de recurs conduce spre concluzia că recurentul nu a formulat nicio critică care să poată fi integrată motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.
Cum sancţiunea nulităţii recursului intervine nu numai atunci când motivele de recurs lipsesc cu desăvârşire, ci şi în cazul motivării necorespunzătoare, care de asemenea nu constituie o motivare în sensul procedurii recursului, ipoteză incidentă şi în cauză, pentru raţiunile înfăţişate mai sus, Înalta Curte, dând eficienţă prevederilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., în temeiul art. 496 alin. (1) din acelaşi act normativ, va admite excepţia nulităţii recursului şi va anula recursul declarat de recurentul-reclamant A..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia nulităţii recursului.
Anulează recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 3/2025 din 14 ianuarie 2025, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Direcţia Naţională de Probaţiune.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 12 iunie 2025.