Hearings: March | | 2026
You are here: Home » Jurisprudence - details

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
The Second Civil Chamber

Decizia nr. 1212/2025

Decizia nr. 1212

Şedinţa publică din data de 17 septembrie 2025

Asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale, la data de 24.05.2024, sub nr. x/2024, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul CLUB SPORTIV MUNICIPAL ALEXANDRIA, a solicitat: obligarea pârâtului la plata drepturilor salariale în cuantum de 170.760 RON conform contractului încheiat la data de 01.07.2021 între părţi; obligarea pârâtului la plata dobânzii legale penalizatoare pentru drepturile salariale neachitate de la data scadenţei fiecărui salariu în parte şi până la plata efectivă, cât şi actualizarea sumei de 170.760 RON cu indicele inflaţiei de la scadenţă şi până la plata efectivă; obligarea pârâtului la achitarea tuturor contribuţiilor (impozit pe venit, CAS, CASS) datorate şi neachitate către stat, potrivit cap. V, alin. (2) din contractul încheiat la data de 01.07.2021 între părţi; cu cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 3038 din 12 decembrie 2024, pronunţată de Tribunalul Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale, a fost admisă excepţia necompetenţei materiale şi teritoriale a instanţei, ambele invocate de pârât prin întâmpinare şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alexandria.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că între reclamantul A., jucător profesionist de handbal şi Clubul Sportiv Municipal Alexandria s-a încheiat la data de 01.07.2021 un contract sportiv.

În drept, instanţa a reţinut că potrivit art. 1.166 C. civ., contractul este acordul de voinţe dintre două sau mai multe persoane cu intenţia de a constitui, modifica sau stinge un raport juridic, iar potrivit art. 10 din Codul muncii, contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu.

Cu referire la temeiul de drept în virtutea căruia s-a încheiat contractul, a reţinut că potrivit art. 14 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului, sportivul profesionist are posibilitatea să încheie cu structura sportivă, în formă scrisă, un contract individual de muncă sau o convenţie civilă în condiţiile legii.

Verificând condiţiile prevăzute de art. 17 din Codul muncii, instanţa a constatat că, deşi între reclamant şi Clubul Sportiv Municipal Alexandria s-a încheiat un contract, prin acesta cel dintâi s-a obligat să participe la şedinţele de pregătire cu lotul de handbalişti ai clubului, să participe efectiv la partidele de handbal disputate de către echipele Clubului, refacere, odihnă şi timp liber, nu să presteze muncă în schimbul unei remuneraţii denumite salariu.

Astfel, instanţa a reţinut că reclamantul nu beneficiază de salariu în sensul reglement de Codul muncii, ci de contraprestaţia activităţii sportive.

În raport de dispoziţiile art. 129 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. şi de art. 94 pct. 1 lit. k) din acelaşi cod, tribunalul a arătat că judecătoria judecă orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, indiferent de calitatea părţilor, profesionişti sau neprofesionişti.

Instanţa, observând şi dispoziţiile art. 107 C. proc. civ. care reglementează competenţa teritorială de drept comun şi care dispun în sensul că cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel şi având în vedere că reclamantul a solicitat obligarea pârâtului la plata drepturilor în cuantum de 170.760 RON, obiectul cererii fiind sub 200.000 RON, a concluzionat că aparţine judecătoriei competenţa de soluţionare a cauzei.

Prin sentinţa civilă nr. 999 din 24 iunie 2025, pronunţată de Judecătoria Alexandria, s-a admis excepţia necompetenţei materiale şi teritoriale a instanţei invocate de reclamant şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale, s-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, s-a dispus suspendarea judecării cauzei şi s-a înaintat dosarul către Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, în vederea soluţionării acestuia.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că între reclamantul A., jucător profesionist de handbal şi pârâtul Clubul Sportiv Municipal Alexandria, la data de 01.07.2021, a fost încheiat contractul de activitate sportivă.

În drept, instanţa a reţinut că potrivit art. 1.166 C. civ., "contractul este acordul de voinţe dintre două sau mai multe persoane cu intenţia de a constitui, modifica sau stinge un raport juridic", iar potrivit art. 10 din Codul muncii, "contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu".

Instanţa a mai arătat că între reclamant şi pârât s-a încheiat contractul de activitate sportivă, în baza Legii nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului, care conţine elementele obligatorii ale unui contract individual de muncă.

Prin raportare la dispoziţiile art. 10, 16 şi 17 din Codul muncii, instanţa a apreciat că între reclamant şi pârât s-a încheiat un contract, având ca obiect practicarea unei activităţi sportive de către reclamant, în calitate de jucător de handbal, prin care s-au stabilit drepturile şi obligaţiile celor două părţi, durata contractului, precum şi celelalte elemente esenţiale ale contractului încheiat.

Ca atare, a concluzionat că între părţi au existat raporturi de muncă, astfel cum atestă contractul individual de muncă, intitulat contract de activitate sportivă, încheiat la data de 01.07.2021, prin care au fost reglementate drepturile şi obligaţiile specifice raporturilor de muncă, competenţa soluţionării litigiului aparţinând tribunalului în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul sau locul de muncă reclamantul, astfel cum prevăd art. 208 şi 210 din Legea nr. 367/2022 privind dialogul social.

Prin urmare, în raport de dispoziţiile invocate şi de domiciliul reclamantului - localitatea Floreşti, judeţul Cluj, instanţa a arătat că Tribunalul Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale este instanţa competentă material şi teritorial să soluţioneze cauza.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la data de 2 iulie 2025.

În soluţionarea conflictului de competenţă, Înalta Curte reţine că pretenţiile reclamantului A. faţă de pârâtul CLUB SPORTIV MUNICIPAL ALEXANDRIA derivă dintr-un contract de activitate sportivă.

Înalta Curte reţine că, potrivit art. 671 alin. (1)1 din Legea nr. 69/2000, alineat în vigoare începând cu data de 29.05.2017 când a fost introdus prin O.U.G. nr. 38/2017, "Participanţii la activitatea sportivă enumeraţi la alin. (1) lit. a)-c) pot încheia cu structurile sportive, după caz, un contract individual de muncă sau un contract de activitate sportivă, în condiţiile legii", în acelaşi sens fiind şi dispoziţiile art. 14 alin. (1)1 din acelaşi act normativ.

De asemenea, potrivit lit. f) din Anexa la Legea nr. 69/2000, contractul de activitate sportivă este definit ca fiind "convenţia încheiată pentru o durată determinată între structurile sportive şi participanţii la activitatea sportivă prevăzuţi la art. 671 alin. (1), care are ca obiect desfăşurarea unei activităţi cu caracter sportiv. Modelul-cadru al contractului de activitate sportivă se stabileşte prin ordin comun al ministrului tineretului şi sportului şi al ministrului muncii şi justiţiei sociale. Veniturile realizate din contractul de activitate sportivă se încadrează în categoria veniturilor din activităţi independente prevăzute de Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare".

Înalta Curte mai arată că prin Ordinul Ministerului Tineretului şi Sportului nr. 631/19.06.2017 a fost aprobat modelul cadru al contractului de activitate sportivă.

Rezultă, aşadar, că în urma modificării Legii nr. 69/2000 prin O.U.G. nr. 38/2017, părţile aveau posibilitatea de a alege fie încheierea unui contract de muncă, fie a unui contract de activitate sportivă, distincţia între cele două tipuri de contracte fiind foarte clară şi rezultând inclusiv din reglementarea modelului cadru pentru contractul de activitate sportivă prin Ordinul Ministerului Tineretului şi Sportului nr. 631/19.06.2017 precum şi din regimul fiscal clar stabilit pentru contractul de activitate sportivă prin art. 142 din Legea nr. 69/2000 potrivit căruia "(1) Prin derogare de la prevederile art. 7 pct. 3 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, activitatea desfăşurată în baza contractului de activitate sportivă este activitate independentă, indiferent de modul de organizare şi desfăşurare a acesteia, fără obligativitatea îndeplinirii criteriilor prevăzute la art. 7 pct. 3.1-3.7 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, iar veniturile realizate în baza contractului de activitate sportivă sunt venituri din activităţi independente. (2) Aceste activităţi nu pot fi reconsiderate ca activităţi dependente potrivit prevederilor art. 7 pct. 1 raportat la art. 11 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare".

De altfel, analiza contractului nu relevă existenţa unor clauze specifice contractului individual de muncă, ce se caracterizează prin prestarea unei munci de către salariat, pentru şi sub autoritatea angajatorului, în schimbul unui salariu, cum ar fi: durata concediului de odihnă la care salariatul are dreptul, condiţiile de acordare a preavizului de către părţile contractante şi durata acestuia, durata muncii, etc., în raport de art. 10 şi 17 din Codul muncii.

Sub un ultim considerent, se impune a se arăta că, în cauză, contractul invocat de reclamant respectă modelul cadru aprobat prin Ordinul Ministerului Tineretului şi Sportului nr. 631/19.06.2017 pentru contractul de activitate sportivă, rezultând că intenţia părţilor nu a fost să încheie un contract de muncă, ci un contract de activitate sportivă astfel cum acesta este şi denumit, de altfel, de către părţi.

Cum natura juridică a contractului este una civilă, în raport de valoarea obiectului cererii de chemare în judecată care se situează sub pragul valoric de 200.000 RON, prevăzut de art. 94 pct. 1 lit. k) din C. proc. civ. şi faţă de sediul pârâtei, care se află în oraşul Alexandria, compentenţa de soluţionare a cauzei aparţine Judecătoriei Alexandria.

Faţă de cele anterior expuse, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alexandria, căreia i se va trimite dosarul spre soluţionare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alexandria.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 septembrie 2025.