Şedinţa publică din data de 12 noiembrie 2024
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal,
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Caraş-Severin sub nr. x/2021 la data de 01.03.2021, reclamantul A. a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să dispună anularea Deciziei nr. 1123/25.01.2021, ca netemeinică şi nelegală şi obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii privind stabilirea calităţii de beneficiar şi a indemnizaţiei lunare, prevăzută de dispoziţiile art. 5 din Decretul-Lege nr. 118/1990.
Prin sentinţa civilă nr. 363 pronunţată în data de 06.07.2022 Tribunalul Caraş Severin a admis în parte acţiunea în contencios administrativ şi fiscal formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Caraş-Severin, pentru anulare decizie acordare drepturi persecutaţi politic.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 188 din 19 aprilie 2023 Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal a decis următoarele:
A admis excepţia tardivităţii modificării (completării) cererii de chemare în judecată.
A decăzut revizuentul din dreptul de a modifica cererea de revizuire.
A admis excepţia tardivităţii cererii de revizuire privind sentinţa civilă nr. 363/06.07.2022 pronunţată de Tribunalul Caraş-Severin în dosarul nr. x/2021.
A respins ca tardivă cererea de revizuire formulată de revizuentul reclamant A. în contradictoriu cu intimata pârâtă Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Caraş-Severin, privind sentinţa civilă nr. 363/06.07.2022 pronunţată de Tribunalul Caraş-Severin în dosarul nr. x/2021.
A respins cererea de revizuire formulată de revizuentul reclamant A., în contradictoriu cu intimata pârâtă Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Caraş-Severin, privind sentinţa civilă nr. 400/13.09.2022 pronunţată de Tribunalul Caraş-Severin în dosarul nr. x/2021.
3. Calea de atac exercitată
Împotriva sentinţei civile menţionate anterior a declarat recurs reclamantul A., întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 2, 5 şi 7 din C. proc. civ., solicitând casarea sentinţei recurate.
Recurentul a arătat că hotărârea a fost pronunţată de alt judecător decât cel care a fost repartizat aleatoriu şi a fost la dezbaterea în fond a litigiului, că instanţa a încălcat regulile de procedură, respectiv dispoziţiile art. 19 privind continuitatea judecătorului pentru un motiv netemeinic pe care nu l-a expus/supus discuţiei(excepţia tardivităţii) art. 14 alin. (5) C. proc. civ.. Mai arată recuretul că instanţa a încălcat principiul autorităţii de lucru judecat, respectiv sentinţa civilă nr. 1956/05.11.2008 a Tribunalului Carş-Severin din dodarul nr. 1597/115/2007.
4. Apărările formulate în cauză
Intimata pârâtă Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Caraş-Severin a formulat întâmpinare în cuprinsul căreia a invocat excepţia nulităţii recursului, iar, pe fond, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
II. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra cererii de recurs
Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Cu caracter prealabil, Înalta Curte constată că, deşi reclamantul şi-a întemeiat recursul pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 2, 5 şi7 C. proc. civ., criticile expuse nu se circumscriu decât cazurilor de casare reglementate de pct. 2 şi 5 al articolului menţionat, necuprinzând argumente de nelegalitate referitoare la încălcarea autorităţii de lucru judecat.
De asemenea, Înalta Curte respinge excepţia nulităţii recursului pentru neîncadrare în cazurile de casare prevăzute de dispoziţiile C. proc. civ. apreciind că, în mod formal, criticile recurentului se circumscriu cazului de casare reglementat de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 2 şi 5 C. proc. civ.
Motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 2) C. proc. civ. reglementează, ca şi motiv de casare, situaţia în care hotărârea a fost pronunţată de alt judecător decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului sau de un alt complet de judecată decât cel stabilit aleatoriu pentru soluţionarea cauzei ori a cărui compunere a fost schimbată, cu încălcarea legii, iar art. 488 pct. 5 din C. proc. civ. reglementează, ca şi motiv de casare, situaţia în care prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii. Acesta vizează neregularităţi de ordin procedural sancţionate cu nulitatea de art. 174 C. proc. civ., care defineşte nulitatea ca fiind sancţiunea care lipseşte total sau parţial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerinţelor legale, de fond sau de formă, fiind absolută, atunci când cerinţa nerespectată este instituită printr-o normă care ocroteşte un interes public, şi relativă, în cazul în care cerinţa nerespectată este instituită printr-o normă care ocroteşte un interes privat.
Motivele de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 2) şi 5) C. proc. civ., invocate de recurentul reclamant, este nefondate.
Concret, s-a imputat primei instanţe faptul că hotărârea a fost pronunţată de un alt judecător decât cel care a fost repartizat aleatoriu şi a fost la dezbaterea în fond a litigiului şi că s-a încălcat principiului continuităţii completului de judecată.
Raportat la motivele invocate de recurent, Înalta Curte constată că nu există neregularităţi de ordin procedural care să fie sancţionate cu nulitatea.
De asemenea, Înalta Curte arată că prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 6 din 13.03.2023 a Curţii de Apel Timişoara şi prin Decizia Preşedintelui Curţii de Apel Timişoara nr. 37 din 13.03.2023, prin care completul de judecată - F13 a fost desfiinţat, potrivit art. 103 din Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti, toate cauzele repartizate acestui complet de judecată, cu termen de judecată stabilit la data de 19 aprilie 2023, au fost repartizate prin sistemul ciclic, celorlalte completuri ale secţiei competente să judeca în materia respectivă. - dosar fond.
În ceea ce priveşte critica potrivit căreia nu s-a respectat principiul continuităţii completului de judecată, Înalta Curte o va respinge ca nefondată.
Art. 214 C. proc. civ. dispune în sensul că membrii completului care judecă procesul trebuie să rămână aceiaşi în tot cursul judecăţii; (2) În cazurile în care, pentru motive temeinice, un judecător este împiedicat să participe la soluţionarea cauzei, acesta va fi înlocuit în condiţiile legii; (3) Dacă înlocuirea prevăzută la alin. (2) a avut loc după ce s-a dat cuvântul în fond părţilor, cauza se repune pe rol.
Aşadar, înlocuirea membrilor completului de judecată este permisă şi prevăzută de lege, astfel încât sub acest aspect criticile recurentului reclamant sunt neîntemeiate. Schimbarea judecatorului s-a realizat în conformitate cu prevederile legale, astfel că părţile au avut posibilitate să depună concluzii pe fondul cauzei în faţa judecatorului care a soluţionat fondul, până la începerea cercetării judecătoreşti desfăşurându-se etapa scrisă astfel cum reiese şi din încheierile de sedinţă.
Prin încheierea de şedinţă din 19.04.2023 s-a supus dezbaterii excepţia tardivităţii modificării (completării) cererii de chemare în judecată. Astfel, instanţa a stabilit decăderea rezivuentului din dreptul de a modifica cererea de revizuire, a admis excepţia tardivităţii cererii de revizuire privind sentinţa civilă nr. 363/06.07.2022 pronunţată de Tribunalul Caraş-Severin în dosarul nr. x/2021 şi a respins ca tardivă cererea de revizuire formulată de revizuentul A. în contradictoriu cu intimata pârâtă Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Caraş-Severin, privind sentinţa civilă nr. 363/06.07.2022 pronunţată de Tribunalul Craş-Severin în dosarul nr. x/2021. Totodată, instanţa a respins cererea de revizuire formulată de revizuentul A. în contradictoriu cu intimata pârâtă Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Caraş-Severin, privind sentinţa civilă nr. 400/13.09.2022 pronunţată de Tribunalul Craş-Severin în dosarul nr. x/2021.
Înalta Curte observă că prima instanţă a pronunţat o hotărâre motivată şi nu există niciun element care să indice caracterul arbitrar al modalităţii în care aceasta a aplicat legislaţia relevantă pentru faptele cauzei. De asemenea, constată că această motivare are o legătură logică cu argumentele dezvoltate de părţi, fiind respectate cerinţele unui proces echitabil, inclusiv prin raportare la prevederile art. 6 par. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului privind dreptul la un proces echitabil.
Potrivit considerentelor anterior expuse, instanţa de fond a pronunţat hotărârea atacată în urma unui examen laborios de legalitate, stabilind faptele şi aplicând dreptul incident, cu respectarea garanţiilor impuse de art. 6 CEDO privind dreptul părţilor la un proces echitabil, reuşind să surprindă toate împrejurările esenţiale pentru justa soluţionare a cauzei.
Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 188 din 19 aprilie 2023 a Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepţia nulităţii recursului invocată de intimata pârâtă Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi inspecţie Socială Caraş Severin.
Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 188 din 19 aprilie 2023 a Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 12 noiembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.