Asupra recursurilor de față:
Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea din 31 ianuarie 2005, pronunțată în dosarul nr. 852/2005 Curtea de Apel Iași a respins cererea formulată de inculpații M.C., B.V. și B.I. privind recuzarea judecătorilor C.I.E., D.D., S.G., G.A., S.C. și G.C.
În motivarea cererii de recuzare petenții au susținut că respectivii judecători sunt incompatibili, în soluționarea recursului ce se va judeca la 31 ianuarie 2005, întrucât se află în situația de incompatibilitate prevăzută de art. 47 alin. (2) C. proc. pen.
Primii trei magistrați și-au exprimat punctul de vedere cu privire la legalitatea prelungirii arestării preventive prin încheierea nr. 2 din 14 ianuarie 2005, iar ceilalți trei judecători au pronunțat încheierea nr. 11 din 24 ianuarie 2005, soluționând recursul promovat de Parchetul Tribunalului Iași.
Pronunțând soluția de mai sus, instanța a reținut că, în interpretarea dispozițiilor alin. (2) al art. 47 C. proc. pen., exprimarea părerii anticipate poate interveni în cursul desfășurării procesului penal, fie înafara lui; s-a mai susținut, în același sens că părerea trebuie să se refere la soluția care ar putea fi dată în cauză, respectiv, condamnare, achitarea sau încetarea procesului penal pentru prima instanță și admiterea sau respingerea căilor de atac pentru instanțele superioare.
Împotriva acestei soluții au declarat recurs cei trei petenți care au criticat-o pentru greșita interpretare a dispozițiilor art. 47 alin. (2) C. proc. pen., în raport de împrejurarea că, cei șase judecători nominalizați și-au spus părerea în hotărârile prin care au soluționat cererile de revocare a măsurii arestării preventive.
Recursul este inadmisibil pentru considerentele ce urmează:
Conform art. 3851 alin. (2) C. proc. pen., încheierile pot fi atacate cu recurs odată cu sentința sau decizia recurată, cu excepția cazurilor când potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs.
Revenind la dispozițiile art. 52 C. proc. pen., care reglementează procedura de soluționare a recuzării, în cursul judecății, se constată că, încheierea prin care s-a respins o cerere de recuzare nu se atacă separat cu recurs.
În aceste condiții, petenții au folosit o cale de atac care nu este prevăzută de lege ceea ce atrage inadmisibilitatea recursului declarat și în consecință, respingerea lui potrivit art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenții vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibile, recursurile declarate de petiționarii M.C., B.V. și B.I. împotriva încheierii din 31 ianuarie 2005 a Curții de Apel Iași, pronunțată în dosarul nr. 852/2005.
Obligă pe recurentul petiționar M.C. să plătească statului suma de 800.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Obligă pe recurenții petiționari B.V. și B.I. să plătească statului câte 600.000 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 9 februarie 2005.