Asupra recursului de față:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1510 din 24 iunie 2004 a Judecătoriei Pitești a fost respinsă plângerea formulată de petiționarii I.G. și I.E. împotriva rezoluției din 11 iulie 2003 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești în dosarul nr. 634/P/2003.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că intimatul N.G., în calitate de expert, a efectuat în dosarul civil nr. 5528/2002 al Tribunalului Argeș o expertiză tehnică pe baza actelor și datelor puse la dispoziție de petiționari, că astfel expertul nu a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă prevăzută de art. 260 alin. (4) C. pen. și că în mod corect s-a dispus de către procuror neînceperea urmăririi penale.
Tribunalul Argeș, secția penală, prin decizia nr. 847 din 1 noiembrie 2004, a respins, ca nefondate, recursurile declarate de petiționari împotriva sentinței primei instanțe, cu motivarea că soluția de respingere a plângerii împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale este corectă și că intimatul N.G. prin expertiza efectuată în cauză civilă nu a săvârșit infracțiunea reclamată.
Curtea de Apel Pitești, secția penală, prin decizia penală nr. 623 din 9 decembrie 2004, a respins, ca inadmisibile, recursurile declarate de petiționari împotriva deciziei Tribunalului Argeș cu motivarea că aceștia, nu au deschisă calea unui nou recurs.
Împotriva acestei decizii petiționarii au declarat recurs susținând nelegalitatea hotărârii pronunțate.
Recursul declarat nu este admisibil.
În conformitate cu dispozițiile art. 2781 alin. (10) C. proc. pen., hotărârea instanței de respingere a plângerii împotriva rezoluției procurorului de neîncepere a urmăririi penale poate fi atacată cu recurs de persoana care a făcut plângerea, soluția pronunțată fiind, potrivit alin. (11) al aceluiași text definitivă.
Or, în cauză petiționarii au exercitat calea de atac a recursului soluționat prin decizia arătată mai sus a Tribunalului Argeș astfel că noile recursuri declarate sunt inadmisibile potrivit dispozițiilor legale evocate.
În consecință, Curtea, în baza art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., urmează a respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de părțile vătămate I.G. și I.E., cu obligarea acestora, potrivit art. 192 alin. (2) din același cod, la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de părțile vătămate I.G. și I.I. împotriva deciziei penale nr. 623 din 9 decembrie 2004 a Curții de Apel Pitești.
Obligă recurenții la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de câte 600.000 lei.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 10 februarie 2005.