Asupra recursurilor de față,
În baza actelor și lucrărilor dosarului se rețin următoarele:
Prin sentința penală nr. 287 din 1 martie 2007 a Tribunalului București, secția I penală, au fost condamnați:
1. Inculpatul N.O., în baza art. 2 alin .(1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74-76 C. pen., la pedeapsa de 8 (opt) ani închisoare, cu aplicarea art. 71-64 C. pen. și art. 65 C. pen. raportat la art. 64 lit. „a" și „b" pe o durată de 5 ani, în baza art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin .(2) C. pen. și art. 74-76 C. pen., la pedeapsa de 13 ani închisoare, cu aplicarea art. 71-64 C. pen. și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 65 C. pen. raportat la art. 64 lit. a) și b) C. pen., în baza art. 293 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74-76 C. pen., la pedeapsa de 2 luni închisoare, cu aplicarea art. 71-64 C. pen. și în baza art. 70 din Legea nr. 243/2002, la pedeapsa de 2 luni închisoare, cu aplicarea art. 71-64 C. pen. și art. 74-76 C. pen., urmând ca, în baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen. să execute pedeapsa cea mai grea - 13 ani închisoare, cu aplicarea art. 71-64 C. pen. și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b C. pen.
A fost menținută starea de arest a inculpatului și a fost computată prevenția de la 28 aprilie 2006 la zi.
În baza art. 170 C. pen. s-a dispus anularea pașapoartelor eliberate de autoritățile turce și a permisului de ședere în România, eliberat pe numele D.M.S.
În baza art. 17 din Legea nr. 143/2000 s-a confiscat de la inculpat cantitatea de 2841,40 gr. opiu în vederea distrugerii, reținută la organele de cercetare penală cu dovezile nr. AT 0029186 și AT 0029075.
S-a respins cererea de expulzare .
În baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a confiscat de la inculpat un cântar, Excel C 68, aflat în custodia I.G.P. A fost obligat inculpatul la plata sumei de 1500 lei cheltuieli judiciare către stat.
2. Inculpata D.M., în baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 C. pen. și art. 76 C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b C. pen., pe durata de 3 ani și în baza art. 26 C. pen. raportat la art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 la pedeapsa de 3 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b C. pen., urmând să execute, conform art. 33 lit. a) – 34 lit. b) C. pen., pedeapsa de 3 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b C. pen.
În baza art. 86/1 pct. 2 C. pen. și art. 86/2 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de încercare de 7 ani.
S-a pus în vedere inculpatei să se prezinte la 3 luni, în ultima zi de vineri la judecătorul delegat cu executarea și să anunțe schimbarea domiciliului sau deplasarea mai mare de 8 zile.
S-au pus în vedere inculpatei dispozițiile art. 86/4 C. pen. cu referire la art. 83 și 84 C. pen. și dispozițiile art. 86/5 C. pen.
A fost obligată inculpata la 1300 lei noi cheltuieli judiciare de stat, incluzând 300 lei onorariul avocat din oficiu, avansat din fondul Ministerului Justiției.
3. În baza art. 11 punctul 2 lit. a) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul E.N. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen.
S-a dispus punerea de îndată în libertate a acestui inculpat, dacă nu este arestat în altă cauză.
S-a constatat că acest inculpat a fost arestat de la 07 august 2006 la data punerii efective în libertate (01 martie 2007).
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut, pe baza probelor administrate, că inculpatul N.O., la 01 aprilie 2006, a trimis din Turcia, soției sale, inculpatei D.M., prin șoferul unui autocar, cetățean turc, un colet cu 2,752 kg opiu, alături de produse alimentare.
Inculpata D.M. a declarat și inculpatul N.O. a recunoscut că acesta din urmă anterior a mai adus în România droguri, printre care și 180 gr. heroină, pe care le-a comercializat.
Inculpatul N.O. a declarat că ar fi vândut droguri și inculpaților E.N. și că ar fi consumat droguri împreună cu E., la domiciliul acestuia.
S-a reținut de tribunal că faptele inculpaților D.M. și N.O. sunt probate cu documentele încheiate de poliția judiciară și controlul vamal la 01 aprilie 2006, cu ocazia depistării la frontieră a coletului cu 2,752 kg opiu, cu expertiza criminalistică care a atestat că pe coletul respectiv au fost depistate urme papilare create de inculpatul N.O.,cu relațiile de la Ambasada Turciei din care rezultă că inculpatul era urmărit pentru implicarea în trafic internațional de droguri și că a intrat în România cu documente de identitate false.
În ceea ce-l privește pe inculpatul E.N., tribunalul a reținut că activitățile inculpatului N.O. din care rezultă că i-ar fi vândut, în 2005, droguri, nu sunt suficiente pentru stabilirea vinovăției acestuia, cu atât mai mult cu cât s-a invocat, dar nu s-a reușit prinderea acestuia în fragrant de comercializarea drogurilor.
Împotriva acestei sentințe penale au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpații N.O. și D.M.
Critica parchetului, pentru nelegalitate și netemeinicie:
a) Greșita achitare a inculpatului E.N. cu privire la infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată, faptele acestuia fiind probate cu declarațiile colaboratorului I.M. și ale investigatorului V.D., cu procesele verbale privind investigarea și redarea convorbirilor purtate în mediul ambiental și cu declarația coinculpatei D.M. din care rezultă că soțul său N.O. ar fi vândut, în noiembrie - decembrie 2005, unui cetățean iranian 1 kg opiu .
b) Greșita aplicare a dispozițiilor art. 86/3 alin. (1) C. pen. față de inculpatul D.M. și greșita aplicare a pedepselor accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen. fată de inculpatul N.O., în sensul că față de inculpata D.M. s-au aplicat doar două obligații și nu toate, în bloc, cum prevede legea la art. 86/3 C. pen., și că față de inculpatul N.O. nu se impunea și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. d) și e C. pen., infracțiunile comise de el neavând atingere dezvoltării fizice și psihice a copilului minor.
Inculpatul N.O. a criticat sentința atacată pentru netemeinicie solicitând reindividualizarea pedepselor aplicate, în sensul reducerii cuantumurilor. A achiesat la apelul parchetului privind înlăturarea aplicării dispozițiilor art. 64 lit. d) și e C. pen.
Inculpata D.M. a criticat sentința penală sub aspectul cuantumului pedepsei, solicitând reducerea și a achiesat la apelul parchetului privind fixarea duratei pedepsei complementare aplicate.
Prin Decizia penală nr. 179/A din 11 mai 2007, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală în Dosarul nr. 31450/3/2006 au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și de inculpații N.O., și D.M., împotriva sentinței penale nr. 287 din 01 martie 2007 pronunțată de Tribunalul București, secția l-a penală, în Dosarul nr. 31450/3/2006, s-a desființat, în parte sentința penală atacată rejudecând, în fond:
Au fost modificate pedepsele accesorii aplicate inculpatului N.O. făcându-se aplicarea numai a dispozițiilor art. 71-64 lit. a) C. pen.
A fost determinată durata pedepsei complimentare, prevăzută de art. 65 raportat la art. 64 lit. a) și b) C. pen., aplicată inculpatei D.M. pe lângă pedeapsa principală de 3 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000.
S-au impus inculpatei D.M., pe durata termenului de încercare de 7 ani, respectarea măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 86/3 alin. (1) lit. a) C. pen.
A fost computată prevenția, pentru inculpatul N.O. de la 28 aprilie 2006 la zi și s-a menținut starea de arest a acestuia.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
Onorariu avocatului din oficiu, în sumă de 100 lei, pentru inculpatul E.N. și onorariul interpreților de limba turcă (pentru inculpatul N.O.)și de limbă persană (pentru inculpatul E.N.), pentru câte 3( trei ) ore fiecare s-au suportat din fondul M.J.
Pentru a hotărî astfel, Curtea a reținut următoarele:
În raport de împrejurarea că infracțiunile pentru care a fost condamnat inculpatul N.O. nu pun în pericol dezvoltarea fizică și psihică a copilului său minor și nu creează nici situații care să conducă la decăderea sa din drepturile părintești, s-a înlăturat aplicarea dispozițiilor art. 64 lit. d) și e) C. pen. și se impune înlăturarea acestora.
S-a apreciat că pedepsele aplicate au fost corect individualizate, însă în baza art. 65 și 86/3 alin. (1) lit. a) - b) C. pen., trebuie determinată durata pedepsei completare aplicată inculpatei D.M. și măsurile de supraveghere cărora aceasta trebuie să se supună.
În cea ce-l privește pe inculpatul E.N., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 4 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen., apelul parchetului a fost considerat nefondat pe motivul insuficienței probatoriului, pentru reținerea vinovăției și condamnarea inculpatului E.N.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și inculpatul N.O.
Prin recursul declarat de parchet, hotărârea instanței de apel este criticată pentru că în privința inculpatului N.O. judecata acestuia a avut loc în lipsa unui apărător, deși aceasta era obligatoriu, instanța nu s-a pronunțat cu privire la unele probe administrate și asupra unui motiv de apel invocat și pentru comiterea unei erori grave de fapt, având drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite de achitare.
Prin recursul declarat de inculpatul N.O., hotărârea instanței de apel a fost criticată pentru netemeinicie și nelegalitate sub aspectul lipsei sale de apărare, aspect invocat și de parchet și care aduce atingere cerințelor art. 6 și art. 3859 pct. 6 C. proc. pen.
Prin Decizia penală nr. 5490 din 16 noiembrie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție au fost admise recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și inculpatul N.O. împotriva Deciziei penale nr. 179/A din 11 mai 2007 a Curții de Apel București, Secția a II-a penală și pentru cauze cu minori.
S-a casat decizia penală atacată și a fost trimisă cauza la Curtea de Apel București numai pentru rejudecarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpatul N.O.(zis D.M.S.) împotriva sentinței penale nr. 287 din 1 martie 2007 a Tribunalului București, secția I penală.
A fost menținută starea de arest a inculpatului.
Onorariile interpreților de limbă persană și limbă turcă s-au plătit din fondul înaltei Curți de Casație și Justiție.
Onorariile apărătorilor desemnați din oficiu pentru intimata inculpată D.M. în sumă de 40 lei s-au plătit din fondul M.J.
Pentru a hotărî astfel instanța de recurs a reținut că inculpatul N.O. nu a avut asigurată apărarea judiciară obligatorie în condițiile în care apărătorul său pierduse calitatea de avocat la momentul judecării cauzei.
Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, rejudecând apelurile în limita deciziei de casare, a Înaltei Curți nr. 5490 din 16 noiembrie 2007, a pronunțat Decizia penală nr. 66/A din 13 martie 2008 și a decis:
„A admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București împotriva sentinței penale nr. 287 din 1 martie 2007 a Tribunalului București, secția I penală,a desființat în parte, sentința penală și rejudecând:
1. În baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74,76 C. pen., art. 16 din Legea nr. 143/2000 modificată și art. 19 din Legea nr. 682/2002 modificată, condamnă pe inculpatul N.O. la o pedeapsă de 7 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a),b C. pen.
Face aplicarea art. 71,64 lit. a).b C. pen.
În baza art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74,76 C. pen., art. 16 din Legea nr. 143/2000 modificată și art. 19 din Legea nr. 682/2002 modificată, condamnă pe același inculpat la o pedeapsă de 8 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 71,64 lit. a),b) C. pen.
Face aplicarea art. 71,64 lit. a).b C. pen.
Menține pedepsele aplicate pentru infracțiunile prevăzute de art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 aprobată și modificată prin Legea nr. 243/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 293 alin. (1) și (2) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., ambele cu aplicarea art. 74,76 C. pen.
Face aplicarea art. 71,64 lit. a),b) C. pen. pe lângă fiecare pedeapsă de câte 2 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), 35 și 36 C. pen., contopește pedepsele aplicate urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea aceea de 8 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 71,64 lit. a).b C. pen.
Face aplicarea art. 71,64 lit. a).b C. pen.
2. Aplică față de inculpata D.M. pedeapsa complementară, în conținutul prevăzut de art. 71,64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani, pe lângă pedepsele principale și rezultantă.
În baza art. 861 și 863 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de încercare de 7 ani inculpata se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul București;
b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
d)să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existentă.
3. În baza art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., condamnă pe inculpatul E.N. la o pedeapsă de 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 71,64 lit. a).b C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc.
Face aplicarea art. 71,64 lit. a) și b) C. pen.
În baza art. 61 alin. (1) teza finală, revocă beneficiul liberării condiționate pentru restul de pedeapsă de 339 de zile din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 878/2003 și dispune contopirea acestuia cu pedeapsa aplicată în prezenta cauză, urmând ca inculpatul să execute 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 71,64 lit. a), b) C. pen.
Face aplicarea art. 71,64 lit. a),b) C. pen.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale.
Menține starea de arest pentru inculpatul N.O.
Deduce prevenția pentru acest inculpat de la 28 aprilie 2006 la zi.
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul N.O.
Inculpații N.O. zis D. și E.N., nemulțumiți și de această hotărâre, respectiv Decizia penală nr. 66 A din 13 martie 2008 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, în termen legal, au declarat recursurile de față.
Inculpatul N.O. critică hotărârea atacată, pentru greșita sa condamnare pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea 143/2000 și față de care a cerut achitarea în baza art. 10 lit. a) C. proc. pen., nedovedindu-se vinovăția sa.
În rest a solicitat a se da mai mare eficiență circumstanțelor atenuante recunoscute în favoarea sa și astfel, să se reducă și mai mult pedeapsa ce o are de executat.
Inculpatul E.N. prin recursul declarat critică decizia instanței de apel, ca fiind nemotivată în ceea ce îl privește și de aceea se impune casarea cu trimitere pentru rejudecare sau să se constate că sentința penală dată este temeinică și legală și să fie menținută, această hotărâre, fiind de achitare cu privire la persoana sa, deoarece nu sunt probe care să confirme acuzarea sa.
Recursurile sunt nefondate.
Curtea, examinând probatoriul cauzei administrat pe parcursul a două cicluri procesuale asupra apelurilor declarate în cauză, hotărârile atacate în raport de criticile aduse, precum și din oficiu, constată că a fost evaluat complet și corect și nu se impune a fi suplimentat.
Astfel, situația de fapt reținută pentru fiecare inculpat recurent, este dovedită și corespunzătoare activității infracționale efectiv întreprinsă de aceștia, iar încadrarea juridică dată faptelor deduse judecății, este cea legală.
După cum se arată, probatoriul cauzei dovedește fără dubii vinovăția penală a acestor inculpați recurenți, iar motivarea instanței de apel, este amplă și în detaliu efectuată, așa încât critica adusă de recurentul E.N. în sensul că ar lipsi, se constată a fi total nefondată.
În raport de elementele de circumstanțiere personală a inculpatului N.O.( fără antecedente penale) dar și față de gravitatea infracțiunilor săvârșite, Curtea apreciază că, pedeapsa finală de executat aplicată acestuia a fost judicios cuantificată sub limita minimă, ca urmare a corectei recunoașteri de circumstanțe atenuante, așa încât nu se impune a mai fi redusă.
În raport de aceleași date și pedeapsa de 10 ani închisoare( ce reprezintă cuantumul minim) aplicată celui de-al doilea inculpat recurent și anume E.N., de asemenea nu se impune a fi redusă, cu atât mai mult cu cât, acesta este recidivist având aplicate pedepse pentru comiterea de fapte penale, de același gen.
În consecință, hotărârea atacată urmează a fi menținută ca temeinică și legală sub toate aspectele iar recursurile se vor respinge, ca nefondate, potrivit art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Se vor aplica și dispozițiile art. 381 și 192 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenții inculpați N.O. zis D. și E.N. împotriva Deciziei penale nr. 66/A din 13 martie 2008 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Deduce din pedeapsa aplicată recurentului inculpat N.O. zis D., durata reținerii și arestării preventive de la 28 aprilie 2006 la 13 martie 2009.
Obligă recurentul inculpat N.O. zis D. la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul M.J.
Obligă recurentul inculpat și E.N. la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit interpretului de limbă turcă, pentru recurentul inculpat N.O. zis D. se va achita din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 13 martie 2009.