Asupra recursurilor de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 75/2007, pronunțată de Tribunalul Sibiu, secția penală, în Dosarul nr. 23/85/2006 s-a dispus respingerea cererii de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru inculpații L.D., B.M.M., din infracțiunile de trafic de persoane și trafic de minori în infracțiunile de complicitate la trafic de persoane și complicitate la trafic de minori.
În baza art.334 C. proc. pen. a fost admisă cererea D.I.I.C.O.T. - Biroul teritorial Sibiu, dispunându-se schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin. (1) și (4) din Legea nr. 678/2001 în infracțiunea de trafic de minori, prev. de art. 13 alin. (1), (3) și (4) din Legea nr. 678/2001, în privința inculpatului D.C.
În baza art. 13 alin. (1), (3) și (4) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 Cod penal, a fost condamnat inculpatul D.C. la o pedeapsă de 5 ani și 6 luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) și e) C. pen., pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale, pentru comiterea infracțiunii de trafic de minori.
În baza art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modificată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (4 acte materiale), art. 13 C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 5 ani și 6 luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) și e) C. pen., pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale, pentru comiterea infracțiunii de trafic de persoane.
A fost schimbată încadrarea juridică din infracțiunea de proxenetism, prev. de art. 329 alin. (1) și (2) C. pen., în infracțiunea de proxenetism, prev. de art. 329 alin. (1) C. pen.
În baza art. 329 alin. (1) C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de:
- 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale, pentru comiterea infracțiunii de proxenetism.
În baza art. 25 C.pen. raportat la art. 293 alin. (1) și (2) C.pen. cu aplicarea art. 33 lit. b) C.pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de:
- 1 (un) an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la fals privind identitatea.
În baza art. 25 C.pen. raportat la art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 privind Frontiera de Stat a României, cu aplicarea art. 33 lit. b) C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de:
- 1 (un) an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la trecerea ilegală a frontierei de stat.
În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., art. 35 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 ani si 6 luni închisoare, care a fost sporită la 6 ani închisoare, și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) și e) C.pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) – c) și e) C. pen.
În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestului preventiv, începând cu data de 27 aprilie 2005 până la data de 11 decembrie 2006 a punerii sale efective în libertate.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul L.D. (fiul lui I. și E.), pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori, prev. de art. 13 alin. (1) și (4) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 33 lit. a) C.pen.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., a fost achitat același inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 33 lit. a) C.pen.
S-a constatat că inculpatul L.D. a fost reținut și arestat preventiv pe perioada 28 aprilie 2005 până la data de 11 decembrie 2006.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul B.M.M. (fiul lui G. și R.), pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori, prev. de art. 13 alin. (1) și (4) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și art. 33 lit. a) C. pen.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., a fost achitat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. a) C. pen. și art. 33 lit. a) C. pen.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., a fost achitat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la fals privind identitatea, prev. de art. 25 C. pen. raportat la art. 293 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și art. 33 lit. a) și b) C. pen.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., a fost achitat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la trecerea ilegală a frontierei de stat, prev. de art. 25 C.pen. raportat la art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 privind frontiera de stat, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și art. 33 lit. a) și b) C. pen.
S-a constatat că inculpatul B.M.M. a fost reținut și arestat preventiv pe perioada 27 aprilie 2005 până la data de 11 decembrie 2006.
În baza art. 19 din Legea nr. 678/2001 coroborat cu art. 118 lit. e) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpatul D.C. a sumei de 1650 euro, sau echivalentul acesteia în lei la data plății.
A fost menținut sechestrul asigurător instituit prin Ordonanța din data de 28 aprilie 2005 a D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Sibiu asupra sumei de 1900 euro, până la concurența sumei de 1650 euro, urmând să se restituie suma de 250 euro, 5 DOLARI SUA și 3.050.000 lei către inculpatul D.C. și a fost ridicat sechestrul asigurător instituit asupra obiectelor de metal galben ridicate de la inculpatul D.C. cu ocazia efectuării percheziției domiciliare, urmând a se restitui inculpatului.
A fost menținut sechestrul aplicat prin Ordonanța din data de 27 aprilie 2005 a D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Sibiu asupra autoturismului marca V.P., până la plata integrală a despăgubirilor către partea civilă G.C.
În baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul D.C. a bunurilor corpuri delicte nerestituite și depuse la Camera de corpuri delicte a I.P.J. Sibiu, sub sigiliul M.I. 25521.
S-a constatat că martorele (victimele infracțiunii) B.A.V., P.G.M. și martorele cu identitate atribuită (victime) P.R. și A.V. nu au formulat pretenții civile în cauză.
S-a constatat că partea vătămată G.C. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 1.000.000.000 lei, daune morale.
A fost admisă în parte cererea în despăgubiri formulată de partea civilă G.C. și în baza art.14, 346 C. proc. pen., au fost obligați în solidar inculpații D.C., L.D. și B.M.M. la plata sumei de 15.000 lei RON cu titlu de daune morale către aceasta.
În baza art.38 C. proc. pen., raportat la art.344 C. proc. pen. s-a disjuns cauza în ce privește latura penală și latura civilă cu privire la inculpata P.O.I., formându-se un nou dosar.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Sibiu, au fost trimiși în judecată în stare de arest preventiv inculpații:
- D.C. (fiul lui N. și I.), pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (cinci acte materiale), art. 13 alin. (1) și (4) din Legea nr. 678/2001, art. 329 alin. (1) și (2) C. pen., art. 25 C. pen. raportat la art. 293 alin. (1) și (2) C. pen. și art. 25 C. pen. raportat la art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001, cu aplicarea art. 33 lit. a) și b) C. pen.
- B.M.M. (fiul lui G. și R.), pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen. (trei acte materiale), art. 13 alin. (1) și (4) din Legea nr. 678/2001, art. 25 C. pen. raportat la art. 293 alin. (1) și (2) C. pen. și art. 25 raportat la art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și art. 33 lit. a) și b) C. pen.,
- P.O.I. (fiica lui I. și E.), pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (trei acte materiale), art. 13 alin. (1) și (4) din Legea nr. 678/2001, art. 328 C. pen. raportat la art. 293 C. pen. și art. 25 raportat la art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001, cu aplicarea art. 33 lit. a) și b) C. pen.,
- L.D. (fiul lui I. și E.), pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 și art. 13 alin. (1) și (4) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
Prin același rechizitoriu s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a inculpaților B.M.M. și P.O.I. pentru comiterea infracțiunii de proxenetism, prev. de art. 329 alin. (1) și (2) C. pen., deoarece faptele acestora nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii; s-a dispus disjungerea cauzei cu privire la inculpatul S.C. și învinuitul C.C., precum și cu privire la numiții R., D., M., A., N., Z.M.V., P.C.N., D.M.F. și P.G.M.
De asemenea, prin rechizitoriu s-a dispus neînceperea urmăririi penale cu privire la martorele cu identitatea atribuită A.V. și P.R. pentru comiterea infracțiunii de prostituție, întrucât acestea beneficiază de cauza de nepedepsire prev. de art. 20 din Legea nr. 678/2001.
Din coroborarea probelor administrate în cauză, Tribunalul a reținut următoarea stare de fapt:
Inculpatul D.C., la începutul anului 2004 era taximetrist și în această calitate l-a cunoscut pe inculpatul S.C., acesta din urmă fiind asociat la SC C.I. SRL Sibiu, care are ca obiect principal de activitate desfășurarea activităților de taximetrie. Inculpatul D.C. a încheiat totodată cu firma susmenționată un contract de dispecerizare pentru două din autoturismele sale.
La începutul anului 2004, inculpații P.O.I. și D.C. au decis să plece împreună în Spania, cea dintâi urmând să fie dansatoare sau damă de companie într-un club.
În acest scop, și întrucât nu avea bani pentru deplasare, după cum susține, inculpatul D.C. a stabilit cu inculpatul S.C. și cu inculpata P.O.I., posibilitatea racolării și transportării în Spania a unor tinere (ca dame de companie, susțin aceștia), banii rezultați urmând să fie împărțiți de primii doi inculpați.
Deoarece inculpatul D.C. o cunoștea pe inculpata P.O.I., aceștia s-au deplasat la începutul lunii aprilie 2004 în loc. Roman, jud. Neamț, unde au recrutat-o pe martora B.A.V., fostă colegă de liceu a inculpatei. Cei doi i-au promis martorei că îi vor intermedia obținerea unui loc de muncă într-un club din Spania, ca și damă de companie, unde au mai plecat și alte fete și o duc bine. Martora a fost de acord și s-a deplasat împreună cu aceștia, cu autoturismul inculpatului D.C., marca O.V., în Sibiu, pentru ca aceștia să îi arate care este atmosfera într-un club de noapte. În Sibiu, s-au deplasat la Clubul A., unde martora l-a cunoscut pe inculpatul S.C., după cum relatează aceasta în declarație.
Martora B.A.V. a fost cazată în prima noapte la Pensiunea B. din Sibiu, contravaloarea cazării fiind achitată de inculpatul D.C., iar cea de-a doua noapte într-un apartament din Sibiu, închiriat de inculpatul S.C. prin intermediari.
Din declarația martorei B.A.V. rezultă că în a treia seară s-au întâlnit cu inculpatul S.C. la P. în Sibiu, unde acesta i-a spus martorei că îi va trimite bani pentru îndeplinirea formalităților necesare obținerii pașaportului, prin inculpata P.O.I.
Martora B.A.V. a fost transportată înapoi în localitatea Roman de către inculpatul B.M.M., angajat ca și conducător auto pe unul dintre autoturismele inculpatului D.C. și prieten cu inculpatul S.C. Împreună cu ei s-a deplasat în loc. Roman și inculpata P.O.I., iar ajunși aici, l-au luat de acasă pe inculpatul L.D. (zis B.), prieten cu inculpata P.O.I. și cunoscut al inculpaților B.M.M. și S.C., de la care a primit bani, după cum susține inculpata P.O.I., pentru ca acesta să le faciliteze obținerea mai rapidă a pașaportului pentru martoră.
Inculpatul L.D. a discutat în acest sens cu o persoană din loc. Roman numită I. care deținea o firmă de transport și care cunoștea la rândul ei pe cineva care lucra la Serviciul Pașapoarte din Piatra Neamț, promițându-i acestuia că în câteva zile va obține pașaportul pentru martora B.A.V.
Inculpata P.O.I. l-a apelat apoi telefonic pe inculpatul S.C., făcându-i cunoscut acest lucru, acesta spunându-i să meargă la Piatra Neamț pentru introducerea cererii și a actelor necesare și că îi va trimite banii necesari prin poștă. În aceeași zi, inculpatul S.C. a trimis suma respectivă și inculpații P.O.I., L.D. și B.M. s-au deplasat la Piatra Neamț împreună cu martora, care a solicitat I.P.J. Neamț obținerea pașaportului.
După 20 de zile, inculpatul L.D. a scos pașaportul martorei B.A.V. de la Piatra Neamț, și împreună cu inculpații P.O.I. și B.M.M. s-au deplasat la locuința martorei din Roman, jud. Neamț.
Inițial, pe drumul spre Sibiu, inculpata P.O.I. a vorbit la telefon cu inculpatul S.C. despre o fată care era în străinătate și care era bătută de „peștele ei", motiv pentru care voia să plece de acolo, astfel că martora B.A.V. ce se afla în mașină și a asistat la această discuție și-a dat seama că urmează să fie trimisă în Spania de către inculpați cu scopul de a practica prostituția, astfel că a luat hotărârea să nu mai plece.
Cei trei inculpați, respectiv P.O.I., B.M.M. și L.D. s-au deplasat apoi la locuința martorei B.A.V., însă aceasta s-a încuiat în apartament, refuzând să mai plece cu ei. Inculpata P.O.I. a lovit cu picioarele în ușa apartamentului, pentru ca martora să iasă afară, apoi a coborât și le-a spus celor doi inculpați că martora nu vrea să deschidă ușa, iar inculpatului B.M.M. i-a spus că martora nu mai vrea să meargă la C. în Spania, după cum rezultă din declarația inculpatului (fila 205 dosar urmărire penală).
Din declarațiile martorului G.C.V., prezent la acest incident, reiese că acesta se afla în vizită la martora B.A.V., care a blocat ușa speriată, spunând că cei de afară vor să o ducă în Spania. Martorul mai declară că cei de afară loveau cu pumnii și picioarele în ușă, strigând la martoră să deschidă ușa. Când s-a făcut liniște, martorul a ieșit din apartament încuind ușa cu cheia, moment în care inculpații P.O.I. și B.M.M. s-au îndreptat către martor, iar inculpatul B.M.M. i-a cerut pe un ton autoritar cheia de la locuința martorei, cu care a încercat să descuie ușa, care era însă blocată, astfel că au coborât împreună scările. Martorul mai arată că la capătul coridorului, la același etaj, se afla și inculpatul L.D., care venise cu ceilalți doi inculpați, și care i-a spus martorului că nu o să i se întâmple nimica lui B.A.V., dar că le datorează niște bani.
Ajunși în fața blocului, inculpatul B.M. a încercat să-l introducă cu forța pe martorul G.C. în autoturismul marca O.V., de culoare albă, cu număr de Sibiu, și întrucât nu a reușit, i-a aruncat din mers cheile de la apartamentul martorei. După aceea, cei trei inculpați s-au despărțit, martorul reținând din discuțiile inculpaților că urmează să se întâlnească a doua zi (fila 68 dosar urmărire penală).
Inculpata P.O.I. arată în declarația dată la urmărire penală că inculpatul B.M.M. susținea că nu se poate să piardă atâția bani, atunci când a încercat să intre în locuința martorei B.V.
Anterior despărțirii, inculpatul B.M.M. sau inculpatul L.D., l-au sunat de pe telefonul mobil pe inculpatul S.C., după cum susține inculpata P.O.I., și i-au relatat acestuia că martora nu mai vrea să meargă în Spania. Inculpata P.O.I. a fost apelată pe telefonul ei mobil de S.C., care i-a reproșat faptul că martora nu mai vrea să plece, transmițându-i să găsească altă fată care să fie de acord că plece în Spania. Inculpatul B.M.M. declară că inculpata P.O.I. a vorbit în același sens la telefon și cu inculpatul D.C. Inculpații P.O.I. și B.M.M.au înnoptat la bunica celei dintâi, iar a doua zi s-au întâlnit la o discotecă cu inculpatul L.D., stabilind că trebuie să găsească altă fată pentru a pleca în Spania.
Prin urmare, inculpatul L.D. a contactat-o pe partea civilă G.C., minoră la acea dată, prin intermediul surorii acesteia, martora G.M. Partea civilă G.C. s-a întâlnit cu aceștia la data de 13 aprilie 2004 la discoteca C.M. din loc. Roman, unde inculpatul L.D. a întrebat-o dacă vrea să muncească în Spania, unde poate câștiga mulți bani, fără însă a-i preciza în ce modalitate.
La scurt timp a apărut acolo inculpata P.O.I., despre care inculpatul L.D. i-a relatat părții civile că este persoana care o poate ajuta să meargă în Spania, însoțită fiind de doi bărbați tineri - după cum relatează martora G.M. De asemenea, inculpata P.O.I. i-a propus părții civile să meargă în Spania la diverse munci agricole, pentru că acolo „va câștiga bani frumoși".
Întrucât partea civilă a fost de acord cu plecarea, cu condiția să obțină și acordul părinților săi, inculpata P.O.I. și inculpatul B.M.M. s-au deplasat la locuința părții civile, unde inculpata a discutat cu părinții acesteia, a solicitat certificatul ei de naștere, precum și contractul de proprietate al locuinței acestora, motivând că va obține pe cheltuiala sa buletin și pașaport pentru partea civilă, și spunând că cunoaște pe cineva care va rezolva în câteva zile obținerea acestora. Părinții părții civile au fost de acord cu plecarea acesteia, având o situație materială precară și spunându-li-se de către inculpata P.O.I. că fiica lor va munci, dar fără a preciza ce fel de muncă și că totul va fi bine și va câștiga mulți bani, astfel încât își va putea ajuta și familia.
Înainte de aceasta, inculpata P.O.I. l-a apelat telefonic pe inculpatul S.C., căruia i-a spus, după cum declară inculpatul L.D. (fila 231 dosar urmărire penală) că partea civilă G.C. seamănă cu martora B.A.V. și că nu are 18 ani, inculpatul S.C. spunându-i să o aducă pe aceasta în Sibiu, deoarece „are pile la graniță". Din declarația inculpatei P.O.I. rezultă că aceasta știa că partea civilă era minoră și nu împlinise 18 ani (fila 219 dosar urmărire penală).
A doua zi dimineața, cei trei inculpați împreună cu partea civilă s-au deplasat la numita S., aceeași persoană care le facilitase abținerea pașaportului pentru martora B.A.V., care le-a spus că deoarece partea civilă este minoră, nu îi poate obține acesteia un pașaport. Inculpata P.O.I. i-a spus despre acest aspect și inculpatului S.C., care le-a transmis să o aducă și așa, întrucât va părăsi țara cu pașaportul martorei B.A.V.
Inculpatul L.D. a declarat în faza de urmărire penală (fila 229), că atunci când inculpata P.O.I. a vorbit la telefon cu C., și-a dat seama că fetele acelea trebuiau să meargă în Spania pentru practicarea prostituției, iar ulterior când a aflat ce a pățit partea civilă G.C., a șters din telefon numărul de telefon al inculpatei P.O.I.
În ziua următoare, respectiv în 15 aprilie 2004, inculpații B.M.M. și P.O.I. au transportat-o pe partea civilă G.C. în Sibiu, unde aceasta a fost cazată în același apartament situat pe str. L.
În același apartament se mai aflau două tinere, respectiv D.M.F., zisă P. din Sibiu și M.M. din Botoșani, cazate în același scop. Anterior, D.M.F. a fost racolată de inculpații P.O.I. și D.C., iar M.M. a fost racolată de Z.M.V. din Botoșani împreună cu o altă persoană A., amândurora promițându-li-se că vor lucra ca dame de companie într-un bar din Spania. Inculpatul B.M.M. a declarat că în apartamentul de pe str. L., aveau fete C. și C. (fila 206 dosar de urmărire penală).
În data de 16 aprilie 2004, partea civilă și cele două tinere menționate mai sus au fost transportate de inculpatul D.C., cu un autoturism marca D.T. de culoare verde de la locul în care au fost cazate, la o firmă de transport din Sibiu, unde li s-au dat biletele de microbuz, precum și asigurările medicale. Biletele de transport și asigurările medicale au fost plătite de D.C., iar banii ce trebuiau arătați la graniță pentru călătoria în străinătate au fost dați anterior de inculpatul S.C., șoferul microbuzului.
Întrucât martora B.A.V. nu și-a ridicat pașaportul său turistic, acesta a fost dat de inculpatul D.C. numitelor D.M.F. și lui M.M. la urcarea în microbuz , împreună cu pașapoartele acestora, cu care urmau să tranziteze granița, spunându-le să nu remită părții civile pașaportul decât la ajungerea la vamă.
Inculpatul B.M.M. a declarat că inculpatul D.C. i-a cerut în noaptea anterioară inculpatei P.O.I. să o vopsească pe partea civilă pentru a semăna cu fata din pașaport, respectiv martora B.A.V.
Inculpata P.O.I. în declarația dată, arată că după discuția avută la Sibiu cu inculpatul S.C., acesta s-a bucurat spunând că este bine că partea civilă seamănă cu martora B.A.V., iar inculpata a înțeles că aceasta urmează să plece cu pașaportul martorei B.A.V.
De asemenea, partea vătămată G.C. a arătat că inculpatul D.C. i-a lăsat pașaportul său numitei R., pe care a identificat-o ca fiind D.M.F., căreia i-a cerut să o fardeze pe partea civilă spre a semăna cu cea din fotografie, iar aceasta a vopsit-o brunetă și a fardat-o pe partea civilă. Aceasta din urmă mai relatează că a văzut în mod fugitiv pașaportul, constatând că fotografia aparține altei tinere (fila 22 dosar urmărire penală).
Martora cu identitate atribuită P.R. a declarat că a văzut pașaportul cu care urma să tranziteze frontiera partea civilă, că acest pașaport i l-a arătat inculpatul D.C., care a spus că nu sunt probleme și va putea trece prin vamă cu el, iar numita P. a machiat-o pe partea civilă la cererea inculpatului D.C.
În ziua plecării, 16 aprilie 2004, inculpații S.C., D.C. și B.M.M. s-au deplasat cu autoturismul marca O.V., condus de acesta din urmă, către punctul de graniță Nădlac, unde inculpatul S.C. intenționa să tranziteze frontiera și să urce apoi în același microbuz cu care plecaseră cele trei tinere, după cum declară și martora cu identitate atribuită P.R.
Cele trei fete erau supravegheate în microbuz de numitul T.L., după cum declară inculpatul B.M.M.
Deoarece la punctul de frontieră Vârsand lucrătorii vamali au descoperit că pașaportul folosit de partea civilă G.C. nu îi aparține acesteia, toate cele trei tinere au fost coborâte din microbuz și audiate. S-a întocmit astfel Dosarul penal nr. 240/P/2004 al Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră al Județului Arad, anexat la prezentul dosar, având ca obiect comiterea de către G.C. a infracțiunilor de fals privind identitatea și tentativa la trecerea frauduloasă a frontierei.
În aceeași noapte, inculpatul S.C., fiind speriat de situația creată, s-a deplasat la București, de unde în data de 17 aprilie 2004 a părăsit țara cu o cursă aeriană de pe aeroportul O. Pe drum, acesta a schimbat cartelele de telefonie mobilă ale sale și ale inculpatului D.C.
De asemenea, inculpații D.C. și P.O.I. s-au deplasat la Bacău cu autoturismul D.M. al inculpatului S.C.
Numitele D.M.F. și M.M., precum și partea civilă G.C. s-au întors în Sibiu cu trenul și au pătruns prin forțarea ușii în apartamentul de pe str. L. După două zile, au fost găsite acolo de proprietarul apartamentului, martorul Ț.I., care le-a evacuat. Acestea s-au întâlnit apoi pe stradă cu inculpatul B.M. care, la îndemnul inculpatului D.C., cu care a luat legătura telefonic, le-a transportat la cabana C., unde le-a cazat și oferit de mâncare. Banii cu care a achitat consumația și cazarea inculpatul B.M.M. i-a luat din sumele pe care trebuie să le remită inculpatului D.C. ca profit al activității de taximetrie.
A doua zi, cele trei tinere au fost transportate tot de inculpatul B.M.M. la locuința inculpatului D.C., de unde acesta le-a transportat cu autoturismul D.T. pe D.M.F. și pe M. la aeroportul O., iar partea civilă G.C. a fost dusă de inculpatul B.M.M. în cluburile de noapte P.V. și E. din Sibiu.
Inculpatul B.M.M. a declarat în faza de urmărire penală că toate fetele de mai sus erau ale inculpaților S.C. și D.C., urmând ca aceștia să împartă banii obținuți de ele în Spania din practicarea prostituției (fila 207).
Tinerele transportate de inculpatul D.C. la București au părăsit tara în data de 21 aprilie 2004 și 22 aprilie 2004 cu curse aeriene cu destinația Barcelona. ]n noaptea de 21/22 aprilie 2004, inculpatul D.C. a cazat-o pe numita D.M.F. într-un hotel din București, plătind camera din banii proprii. În Spania acestea au fost așteptate de inculpatul S.C. împreună cu alte persoane. Acesta le-a cazat la un apartament situat lângă mare, unde le-a făcut cunoscut că trebuie să se prostitueze, întrucât au la aceștia datorii reprezentând cheltuielile făcute de ei pentru transportul în Spania și cazare. Apoi, împreună cu ceilalți, le-a transportat la clubul P.B. din apropierea localității Gerona, unde le-a cazat cu acordul proprietarului clubului în căsuțele de lemn din partea din spate a acestuia. Aici, sau în camerele de deasupra clubului, respectivele fete întrețineau relații sexuale cu diverși clienți, contra sumei de 60 de euro, din care 20 de euro reveneau patronului barului, iar restul inculpaților S.C. și D.C.
După ce partea civilă G.C. a lucrat ca damă de companie și a dansat câteva zile în cluburile P.V. și E. din Sibiu, aceasta a plecat acasă în loc. Roman, jud. Neamț.
Cu patronul barului E., pentru a o primi pe partea civilă, a discutat inculpatul S.C. Inculpatul B.M.M. a lovit-o pe partea civilă, după cum recunoaște acesta, în timp ce se afla în mașina lui și a dus-o la barul E.
În aceeași perioadă și prin aceeași modalitate, inculpații P.O.I., D.C. și S.C. au racolat și alte tinere, printre care P.G.M. și P.C. din loc. Simionești, jud. Nemaț, și pe martora cu identitate atribuită A.V., cărora transportul în Spania le-a fost achitat de inculpații S.C. și D.C., aceștia fiind și cei care conform înțelegerii avute, urmau să își însușească banii obținuți de respectivele tinere ca urmare a practicării prostituției.
De asemenea, și acestora li s-a făcut cunoscut că, în Spania, vor lucra ca și dame de companie, fiind induse în eroare cu privire la activitățile pe care urmau să le desfășoare acolo. După ce erau transportate în Spania, tinerelor li se făcea cunoscut că au de plătit datorii ce reprezentau cheltuielile efectuate de către inculpați și că nu au altă alternativă decât să facă ceea ce li se cere.
Pe lângă acest lucru, tinerelor li se luau actele de identitate, nu li se dădeau bani de cheltuială, erau tot timpul păzite spre a nu părăsi clubul și uneori erau chiar lovite, așa cum s-a întâmplat în cazul martorei P.G.M.
În ceea ce-l privește pe inculpatul D.C., este cert faptul că acesta a racolat-o pe martora B.A.V. mergând la aceasta împreună cu copinculpata P.O.I. și cerându-i să meargă în Spania ca dansatoare într-un club de noapte.
Mai mult, cei doi inculpați au transportat-o pe martoră la Sibiu, unde au cazat-o, iar inculpații P.O.I. și L.D. s-au ocupat de procurarea pașaportului martorei, pe cheltuiala inculpatului S.C.
În același mod au fost racolate și alte tinere de către inculpatul D.C., împreună cu alți inculpați, și în primul rând cu ajutorul inculpatei P.O.I., pe care o prezenta drept prietena sa sau soția sa, martore recrutate în principal din cercul de cunoștințe ale acesteia, respectiv martorele B.A.V., P.G.M., dar și martorele cu identitate atribuită P.R. și A.V. Cu privire la numita P.C., presupusă victimă a infracțiunii, instanța urmează să retină că nu s-a făcut dovada racolării acesteia de către inculpatul D.C., întrucât nu a fost niciodată audiată în cursul urmăririi penale, și nu există elemente certe care să probeze că ar fi fost constrânsă ori indusă în eroare de inculpat, în vederea traficării, sub acest aspect în principal instanța constatând o încălcare a principiilor desfășurării procesului penal din cursul urmăririi penale. în declarațiile celor doi inculpați și ale martorilor audiați ce fac doar referiri cu privire la această persoană, fară a se oferi detalii privind modul în care aceasta a ajuns în Spania, și nici cine a exploatat-o material, obligând-o să se prostitueze. De altfel, în ciuda diligentelor depuse de instanță, această persoană nu a putut fi prezentată la nici un termen de judecată în calitate de martoră.
Având în vedere cele prezentate mai sus, Tribunalul a apreciat ca întemeiată cererea procurorului de completare a încadrării juridice dată faptelor inculpatului D.C. din infracțiunea de trafic de minori, prev. de art. 13 alin. (1) și (4) din Legea nr. 678/2001, în infracțiunea de trafic de minori, prev. de art. 13 alin. (1), (3) și (4) din Legea nr. 678/2001, respectiv comiterea infracțiunii prin modalitatea alternativă a înșelăciunii.
Ca atare, în drept s-a reținut că fapta inculpatului D.C., care în luna aprilie 2004 împreună cu ceilalți inculpați a procedat la racolarea părții civile G.C., minoră în vârstă de 17 ani, inducând-o pe aceasta în eroare că poate obține un loc de muncă în Spania, dar în realitate cunoscând că urmează să fie obligată să practice prostituția, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de minori, prev. de art. 13 alin. (1), (3) și (4) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 C. pen. Pentru săvârșirea acestei infracțiuni s-a aplicat inculpatului o pedeapsă de 5 ani și 6 luni închisoare, precum și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., pe o durată de 3 ani.
Faptele aceluiași inculpat, care în cursul anilor 2004-2005 în baza aceleiași rezoluții infracționale și împreună cu ceilalți inculpați, a racolat mai multe tinere (patru persoane majore - B.A.V., P.G.M., P.R. și A.V.) din județele Neamț și Botoșani, pe care le-a indus în eroare prin faptul că le-a promis că le va obține locuri de muncă în Spania, iar după ce le-a cazat și le-a transportat în străinătate, acestea au fost obligate să practice prostituția, inculpatul primind o parte din banii obținuți de acestea ca urmare a practicării prostituției, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane, prev. și ped. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen. (patru acte materiale) și art. 13 C. pen. (legea nemodificată prin O.U.G. nr. 79/2005), iar vinovăția fiind dovedită, acesta a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) și e) C. pen., pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.
S-a reținut totodată că nu există probe din care să rezulte faptul că inculpatul a îndrumat, înlesnit sau a tras foloase de pe urma practicării prostituției de către numita D.M.F., aceasta nefiind trimisă în judecată pentru săvârșirea acestei infracțiuni.
Faptele inculpatului D.C., care la data de 15 aprilie 2004 a pus la dispoziție părții civile G.C. un pașaport aparținând martorei B.A.V., încercând astfel să asigure plecarea din țară a minorei, și a cerut inculpatei P.O.I. și numitei D.M.F. zisă P., să o vopsească și să o machieze corespunzător, pentru a se asemăna fizionomie cu titulara actului respectiv, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de instigare la fals privind identitatea și instigare la trecerea ilegală a frontierei de stat, prevăzută de art. 25, raportat la art. 293, alin. (1) și (2), art. 25 raportat la art. 70, alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 pentru care s-au aplicat 2 pedepse de câte 1 an închisoare.
Întrucât infracțiunile au fost săvârșite de către inculpat în concurs real, în baza art. 32, lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate, în pedeapsa cea mai grea, de 5 ani și 6 luni închisoare, ce a fost sporită la 6 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64, lit. a), b) și c) - C. pen., pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.
În ceea ce-l privește pe inculpatul L.D., analizând probele administrate în cauză, instanța de fond a apreciat că acesta nu a avut reprezentarea sau conștiința caracterului și a urmărilor faptei cât și voința de a săvârși infracțiunea de trafic de minori, prevăzută de art. 13, alin. (1) și (4) din Legea nr. 678/2001, motiv pentru care a pronunțat o soluție de achitare, conform art. 11, pct. 2, lit. a), raportat la art. 10, lit. d) C. proc. pen. În acest sens s-a dat eficiență apărării inculpatului, care a arătat că nu a știut că partea vătămată, G.C., urma să fie dusă în Spania pentru practicarea prostituției.
Cât privește infracțiunea de trafic de persoane, s-a reținut că această faptă nu a fost săvârșită de către inculpat, motiv pentru care soluția dată a fost una de achitare conform art. 11, pct. 2, lit. a), raportat la art. 10, lit. c) - C. proc. pen.
Cu referire la inculpatul B.M.M., instanța de fond a reținut din analiza probelor administrate, că deși în cursul anului 2005, acesta cunoștea sau a participat la activitățile infracționale ale celorlalți inculpați, fapte pentru care nu a fost trimis in judecată, nu se poate stabili cu precizie că ar fi cunoscut aceste aspecte și în anul 2004.
Cu privire la traficarea martorei B.A.V., în cursul anului 2005, s-a reținut că inculpatul nu a participat la racolarea ei, din probe rezultând că doar a efectuat transportul la I.P.J. Neamț și a încercat recuperarea sumei de bani cheltuiți pentru procurarea pașaportului.
De asemenea, instanța de fond a arătat că din probele administrate nu a rezultat săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane cu privire la martorele cu identitate atribuită A.V. și P.R., din declarațiile acestora rezultând că inculpatul B.M.M., deși îl cunoștea pe inculpatul D.C., nu a contribuit la săvârșirea faptelor. Ca urmare reținând că faptă penală există sub aspect constitutiv dar nu a fost săvârșită de către inculpatul B.M.M., instanța de fond a pronunțat o soluție de achitare în baza art. 11, pct. 2, lit. a) raportat la art. 10, lit. c) - C. proc. pen., pentru comiterea infracțiunii de trafic de persoane, prevăzută de art. 12, alin. (1) și (2), lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41, alin. (2) - C. pen. (trei acte materiale, vizând victimele B.A.V., A.V. și P.R.).
Cu privire la săvârșirea infracțiunii de trafic de minori în dauna părții vătămate G.C., s-a reținut că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, întrucât lipsește vinovăția sub forma intenției, sens în care soluția pronunțată a fost achitare în baza art. 11, pct. 2, lit. a), raportat la art. 10, lit. d) - C. proc. pen.
Referitor la infracțiunile de instigare la fals privind identitatea și instigare la trecerea ilegală a frontierei de stat, tribunalul a reținut că inculpatul B.M.M. nu a săvârșit aceste fapte, întrucât nu el a pus la dispoziția părții civile G.C., un pașaport aparținând altei persoane pentru a asigura plecarea acesteia din țară și nici nu a instigat partea civilă pentru a se prezenta sub o identitate falsă sau pentru a-și atribui o atare identitate. Ca atare soluția a fost una de achitare în baza art. 11, pct. 2, lit. a) raportat la art. 10, lit. c) - C. proc. pen.
Măsura confiscării în temeiul art. 19 din Legea nr. 678/2001 și art. 118, lit. c) - C. pen., a sumei de 1650 euro de la inculpatul D.C., a fost motivată prin aceea că ea reprezintă 950 euro luați de la martora cu identitate atribuită A.V. și 700 euro trimisă de inculpata P.O.I. din Spania prin ordin de plată, sumă obținută tot prin practicarea prostituției. Ca urmare s-a menținut și sechestrai asigurător instituit prin Ordonanța din 28 aprilie 2005 a D.I.I.C.O.T. - BT Sibiu, până la concurența sumei de 1650 euro. Cât privește latura civilă a cauzei, apreciind că părții civile G.C., i-a fost cauzat prejudiciu de ordin moral pe perioada traficării ei, instanța de fond a admis parțial acțiunea civilă formulată, obligând inculpații D., L. și B. sa-i plătească în solidar suma de 15.000 lei RON cu titlu de daune morale. Ca temei al obligării inculpaților L.D. și B.M.M. la plata de despăgubiri civile, au fost indicate dispozițiile art. 10 lit. d) și art. 346, alin. (2) - C. proc. pen.
Pentru garantarea plății despăgubirilor civile, a fost menținut sechestrul aplicat prin ordonanța din 27 aprilie 2005 asupra autoturismului marca V.P. ce aparține inculpatului D.C. În baza art. 118, lit. b) - C. pen., s-a dispus confiscarea specială de la același inculpat a bunurilor corpuri delicte nerestituite, depuse la Camera de corpuri delicte a I.P.J. Sibiu sub sigiliul MI 25521.
În considerarea dispozițiilor art. 38 C. proc. pen., raportat la art. 344 C. proc. pen., s-a dispus disjungerea cauzei in ceea ce privește pe inculpata P.O.I. pentru a fi judecată conform procedurii specifice minorilor, reținând instanța de fond că aceasta a început activitatea infracțională în timpul minorității. Ca atare s-a format Dosarul nr. 1909/85/2007 al Tribunalului Sibiu. Prin sentința penală nr. 204/2007 a Tribunalului Sibiu, secția penală, a fost condamnată inculpata P.O.I. la o pedeapsă de:
- 3 (trei) ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (două acte materiale), art. 13 C. pen., art. 99 alin. (3) și următoarele C. pen, art. 109 alin. (1) C. pen., prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (trei acte materiale).
În baza art. 13 alin. (1), (3) și (4) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 C. pen., art. 99 alin. (3) și următoarele C. pen., art. 109 alin. (1) C. pen., a fost condamnată aceeași inculpată la o pedeapsă de:
- 3 (trei) ani si 2 (două) luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii de trafic de minori, prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 13 alin. (1) și (4) din Legea nr. 678/2001.
În baza art. 25 C. pen. raportat la art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001, cu aplicarea art. 99 alin. (3) și următoarele C. pen., art. 109 alin. (1) C. pen., a fost condamnată aceeași inculpată la o pedeapsă de:
- 5 (cinci) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la trecerea ilegală a frontierei de stat, prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 25 C. pen. raportat la art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001.
În baza art. 25 raportat la art. 293 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 39 alin. (3) și următoarele C. pen., art. 109 alin. (1) C. pen., a fost condamnată aceeași inculpată la o pedeapsă de:
- 6 (sase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la fals privind identitatea, prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 25 C. pen. raportat la art. 293 C. pen.
În baza art. 328 C. pen., a fost condamnată aceeași inculpată la o pedeapsă de:
- 6 (sase) luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii de prostituție.
În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C.pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani și 2 (două) luni închisoare.
În baza art. 71 C.pen., s-a interzis inculpatei exercitarea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) - c) și e) C.pen.
În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatei durata reținerii și arestului preventiv, începând cu data de 27 aprilie 2005 și până la data de 11 decembrie 2006 a punerii sale efective în libertate.
S-a constatat că prin Decizia penală nr. 179 din 11 decembrie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în Dosar penal nr. 3686/57/2006 s-a înlocuit măsura arestării preventive a inculpatei P.O.I. cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
S-a constatat că prin sentința penală nr. 75 din 10 aprilie 2007 a Tribunalului Sibiu, în baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul D.C. a bunurilor corpuri delicte nerestituite și depuse la Camera de corpuri delicte a I.P.J. Sibiu, sub sigiliul M.I. 25521.
S-a constatat că partea vătămată G.C. s-a constituit parte civilă în cauză față de inculpată cu suma de 300.000.000 lei, reprezentând daune morale.
A fost admisă în parte cererea în despăgubiri formulată de partea civilă G.C. și în baza art. 14, 346 C. proc. pen., au fost obligați inculpații D.C., B.M.M., L.D. și P.O.I., aceasta din urmă în solidar și cu părțile responsabile civilmente P.N. și P.C., la plata sumei de 15.000 lei, cu titlu de daune morale către aceasta.
S-a constatat că prin sentința penală nr. 75 din 10 aprilie 2007 a Tribunalului Sibiu a fost admisă în parte cererea în despăgubiri formulată de partea civilă G.C. și în baza art. 14, 346 C. proc. pen., au fost obligați în solidar inculpații D.C., B.M.M. și L.D. la plata sumei de 15.000 lei cu titlu de daune morale către aceasta.
S-a constatat că martorele (victimele infracțiunii) B.A.V., P.G.M. și martorele cu identitate atribuită (victime) P.R. și A.V. nu au formulat pretenții civile în cauză.
În baza art. 191 alin. (2) și (3) C. proc. pen., a fost obligată inculpata P.O.I., în solidar cu părțile responsabile civilmente P.N. și P.C. la plata sumei de 1600 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului, în faza de urmărire penală și la instanța de judecată, din care suma de 400 lei, reprezintă onorariile avocaților din oficiu la instanță.
A fost respinsă cererea avocatului din oficiu M.C. al părții vătămate G.C. de majorare a onorariului de avocat.
În baza art. 193 alin. (4) C. proc. pen., a fost obligată inculpata P.O.I. în solidar cu părțile responsabile civilmente P.N. și P.C. să plătească părții civile G.C. suma de 49,44 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut din probele administrate următoarele: Inculpata a racolat-o pe martora B.A.V., mergând la aceasta împreună cu coinculpatul D.C. și cerându-i să meargă în Spania ca dansatoare într-un club de noapte. Mai mult, cei doi inculpați au transportat-o pe martoră la Sibiu unde au cazat-o iar inculpata P.O.I. și L.D. s-au ocupat de procurarea pașaportului martorei pe cheltuiala lui S.C. În același mod au fost racolate și alte tinere de către inculpata P.O.I. ajutată în primul rând de către D.C., care o prezenta drept prietena sau soția sa, martorele B.A.V., P.G.M., P.R. și A.V., fiind recrutate în principal din cercul de cunoștințe al inculpatei. Cu privire la numita P.C., presupusă victimă a infracțiunii, instanța a reținut că nu s-a făcut dovada racolării acesteia de către inculpata P.O.I. În declarațiile inculpatei și a martorilor audiați, se fac doar referiri la această persoană fără a se oferi detalii cu privire la modul în care această persoană a ajuns în Spania și cine a obligat-o să se prostitueze. în drept, fapta inculpatei P.O.I., care în perioada martie - aprilie 2004 a procedat la racolarea persoanelor majore B.V. și P.G.M., în baza aceleiași rezoluții infracționale, promițându-le că vor obține locuri de muncă în Spania, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane prevăzut de art. 12, alin. (1) și (2) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41, alin. (2) C. pen. (două acte materiale) și art. 13 C. pen. cu aplicarea art. 99, alin. (3) și următoarele C. pen. și art. 103, alin. (2) C. pen., sens în care s-a dispus și schimbarea încadrării juridice dată prin rechizitoriu. în ceea ce o privește pe partea civilă G.C., instanța a reținut că inculpata împreuna cu alte persoane au racolat partea civilă minoră, în vârstă de 17 ani, inducând-o în eroare că poate obține un loc de muncă în Spania dar în realitate cunoscând că urmează să fie obligată să practice prostituția, faptă care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de minori prevăzut de art. 13 alin. (1), (3) și (4) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 - C. pen., art. 99, alin. (3) și următoarele - C. pen. și art. 109, alin. (1) - C. pen.
Fapta inculpatei de a racola partea civilă, cunoscând că aceasta urmează să tranziteze frontiera de stat a României cu pașaportul altei persoane, s-a apreciat că întrunește elementele constitutive de instigare la trecerea ilegală a frontierei de stat și instigare la fals privind identitatea, prevăzut de art. 25 - C. pen., raportat la art. 70, alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 și art. 25 C. pen. raportat la art. 293, alin. (1) și (2) - C. pen. cu aplicarea art. 99, alin. (3) și următoarele C. pen. și art. 109, alin. (1) C. pen., sens în care inculpata a fost condamnată prin schimbarea încadrării pedepsei.
Cât privește infracțiunea de prostituție, Tribunalul a reținut că în cursul anilor 2004 - 2005, inculpata P.O.I. și-a procurat mijloacele de existență practicând raporturi sexuale cu diferite persoane. Sub acest aspect probator, s-a reținut că fapta inculpatei a fost dovedită prin declarațiile martorilor P.G.M. și F.l.M. (în ceea ce privește practicarea prostituției, în toamna anului 2004, în localitatea Alcalá de lângă Madrid), recunoașterea inculpatei în ceea ce privește practicarea prostituției la clubul P.B., coroborate cu mesajul expediat inculpatului D.C. la 03 aprilie 2005 și tranzacțiile valutare din perioada octombrie - decembrie 2004. Referitor la această ultimă infracțiune, prevăzută de art. 328 - C. pen., Tribunalul a reținut că a fost comisă de către inculpată după ce a devenit majoră. Individualizarea judiciară a pedepselor s-a realizat prin prisma dispozițiilor art. 52 și 72 - C. pen., cu luarea în considerare a limitelor de pedeapsă pentru fiecare infracțiune în parte, a gravității și impactului social al faptelor, a conduitei adoptate de inculpată pe parcursul procesului penal, inițial necooperantă iar ulterior de recunoaștere parțială dar și a faptului că aceasta a fost minoră la data săvârșirii a 4 dintre infracțiuni. Instanța s-a orientat spre minimul special al pedepsei cu închisoarea având în vedere că deși inculpata a fost minoră, a avut o contribuție majoră în cadrul grupului la săvârșirea faptelor. A apreciat totodată că inculpatei nu-i sunt aplicabile circumstanțele atenuante facultative datorită conduitei sale generale, relevată de referatul de evaluare și foile matricole.
Dată fiind natura faptelor comise s-a apreciat necesară interzicerea drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a) - c) și e) C. pen.
Având în vedere vinovăția inculpatei în săvârșirea infracțiunii de trafic de minori și considerentele sentinței penale nr. 75/2007 a Tribunalului Sibiu, tribunalul a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă G.C., obligând-o pe aceasta în solidar cu părțile responsabile civilmente și inculpații D.C., B.M.M. și L.D. la plata sumei de 15.000 lei cu titlu de daune morale.
Împotriva sentinței pronunțate de instanța de fond au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Sibiu, partea responsabilă civilmente P.C., partea civilă G.C., inculpații L.D., B.M.M., D.C. și P.O.I.
Parchetul a solicitat desființarea sentinței și în rejudecare, condamnarea inculpaților L.D., B.M.M. și reținerea în sarcina inculpatului D.C. a circumstanței agravante prevăzute de art. 75 lit. c) C. pen.
S-a invocat totodată, greșita disjungere a cauzei în privința inculpatei P.O.M.
Apelantul inculpat D.C. a criticat hotărârea sub aspectul încălcării dispozițiilor art. 6 C. pen., încălcarea principiului egalității armelor, achitarea inculpatului pentru infracțiunea de proxenetism, prevăzută de art. 329 alin. (1) și (2) C. pen., greșita instituire a sechestrului asigurator.
În subsidiar, au fost invocate dispozițiile art. 20 alin. (2) din Legea nr.678/2001, impunându-se restituirea cauzei la parchet.
Inculpații apelanți L.D. și B.M.M. au solicitat desființarea hotărârii atacate sub aspectul laturii civile, prin înlăturarea obligării acestora la plata daunelor morale în favoarea părții civile G.C.
Partea civilă G.C. a criticat sentința instanței de fond sub aspectul modului de rezolvare al laturii civile, fiind greșit, în opinia apelantei, neacordarea daunelor morale în cuantumul solicitat.
Apelanta inculpată P.O.I. a solicitat desființarea sentinței atacate și în rejudecare, pronunțarea unei hotărârii de achitare pentru infracțiunile reținute în sarcina sa.
Partea responsabilă civilmente P.C. a criticat sentința pentru greșita obligare la plata despăgubirilor civile și a cheltuielilor judiciare în solidar cu inculpata P.O.I.
Prin Decizia penală nr. 29 din A din 23 octombrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în Dosarul nr.1147/57/2007 a fost admis apelul formulat de de D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Sibiu împotriva sentinței penale nr. 75 din 10 aprilie 2007 pronunțată de Tribunalul Sibiu, secția penală, în Dosar nr. 23/85/2005, precum și apelul declarat de partea responsabilă civilmente P.C. împotriva sentinței penale nr. 204 din 24 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Sibiu, secția penală, în Dosar nr. 1909/85/2007 și in consecință:
Desființează sentința penală nr. 75/2007 numai sub aspectul soluționării laturii penale privind pe inculpatul L.D., a soluționării laturii penale privind pe inculpatul B.M. în ce privește infracțiunile prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 și art. 13 alin. (1), (3) și (4) din Legea nr. 678/2001, a nereținerii circumstanței agravante prevăzută de art. 75 lit. c) C. pen. la încadrarea infracțiunilor săvârșite de inculpatul D.C., precum și sentința penală nr. 204/2007 numai sub aspectul obligării părții responsabile civilmente la plata despăgubirilor civile și a cheltuielilor judiciare.
Condamnă pe inculpații: L.D. la: 3 ani închisoare si interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) și e) C. pen., pe o durată de 1 an după executarea pedepsei principale, pentru comiterea infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea disp. art. 74 și 76 lit. b) C. pen. și art. 13 C. pen.;
- 3 ani închisoare si interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) si e) C. pen., pe o durată de 1 an după executarea pedepsei principale, pentru comiterea infracțiunii de trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1), (3) și (4) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea disp. art. 74 și 76 lit. b) C. pen. și art. 13 C. pen.;
În baza disp. art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen. contopește pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea, astfel că inculpatul va executa pedeapsa de 3 ani închisoare si interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) si e) C. pen., pe o durată de 1 an, după executarea pedepsei principale.
În baza disp. art. 861 C. pen. și art. 862 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatului L.D. pe durata unui termen de încercare de 5 ani, compus din durata pedepsei aplicate de 3 ani închisoare la care s-a adăugat un interval de timp de 2 ani.
Conform dispozițiilor art. 863 C. pen. pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Neamț;
b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședința sau locuința și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existentă.
Desemnează Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Neamț cu supravegherea executării obligațiilor stabilite prin prezenta decizie, sens în care căreia i se va comunica prezenta decizie.
A puns în vedere inculpatului L.D. dispozițiile art. 864 C. pen. privind condițiile revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
Constată că inculpatul L.D. a fost reținut și arestat preventiv pe perioada 28 aprilie 2005 până la data de 11 decembrie 2006.
- B.M.M. la:
- 5 ani închisoare si interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) si e) C. pen., pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale, pentru comiterea infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea disp. art.37 lit. a) C. pen. și art. 13 C. pen.;
- 5 ani și 6 luni închisoare si interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) si e) C. pen., pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale, pentru comiterea infracțiunii de trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1), (3) și (4) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea disp. art. 37 lit. a) C. pen. și art. 13 C. pen..
În baza disp. art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen. contopește pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea, astfel că inculpatul va executa pedeapsa de 5 ani si 6 luni închisoare si interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) si e) C. pen., pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei principale.
A fost interzis exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) și e) C. pen. în condițiile și pe durata prev. de art. 71 alin. (1) C. pen.
În baza dispozițiilor art. 83 C. pen. a revocat beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului B.M.M. pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 208, 209 alin. (1) lit. c) C. pen. prin sentința penală nr. 194 din 15 mai 2003 a Judecătoriei Mangalia și dispune executarea acestei pedepse alături de pedeapsa aplicată prin prezenta decizie, astfel că, în final inculpatul va executa pedeapsa de 8 ani si 6 luni închisoare si interzicerea drepturilor pre. de art. 64 lit. a), b) si e) C. pen. pe o durată de 3 ani. după executarea pedepsei principale.
S-a dedus din pedeapsa aplicată, durata reținerii și arestării preventive de la data de 27 aprilie 2005 la 11 decembrie 2006.
A reținut la încadrarea juridică a fiecărei infracțiuni pentru care a fost condamnat inculpatul D.C., circumstanța agravantă prevăzută de art. 75 lit. c) C. pen.
A înlăturat obligațiile stabilite în sarcina părții responsabile civilmente P.C.
A menținut în rest celelalte dispoziții ale sentințelor penale atacate.
A respins apelurile declarate de inculpații D.C., L.D. și B.M., precum și apelul părții civile G.C. împotriva sentinței penale nr. 75 din 10 aprilie 2007 pronunțată de Tribunalul Sibiu, secția penală în Dosar nr. 23/85/2005.
A respins apelul declarat de inculpata P.O.I. împotriva sentinței penale nr. 204 din 24 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Sibiu, secția penală în Dosar nr. 1909/85/2007.
A dedus din pedepsele aplicate inculpaților D.C. și P.O.I. durata reținerii și arestării preventive din data de 27 aprilie 2005 până la data de 11 decembrie 2006.
A menținut măsura obligării de a nu părăsii țara dispusă prin Decizia penală nr. 179/2006 a Curții de Apel Alba Iulia, secția pentru cauze cu minori și de familie, față de inculpații D.C. și P.O.I.
A obligat pe inculpații D.C., L.D., B.M., P.O.I., aceasta din urmă în solidar cu partea responsabilă civilmente P.N., precum și pe partea civilă G.C. la plata sumei de câte 150 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru partea civilă G.C. în sumă de 150 lei S-a dispus a fi avansat din fondul M.J.
Instanța de apel a reținut că prima instanță a făcut o greșită apreciere a probelor administrate, pronunțând soluțiile de admitere a apelurilor inculpaților L.D. și B.M.M. Probele administrate relevă faptul că toți cei patru inculpați trimiși în judecată aveau reprezentarea scopului pentru care tinerele erau recrutate. Astfel declarațiile date în faza de urmărire penală de către inculpați arată că atât P.O.I. cât și B.M.M. îl cunoșteau pe L.D. zis B., elementul de legătură constituindu-l numitul V., persoană care, potrivit declarațiilor inculpaților P. și L., se ocupa cu traficul de persoane. Acest element completat cu participarea inculpatului L. la incidentul consumat la locuința martorei B. unde susține că a auzit-o pe inculpată comunicându-i numitului S. faptul că martora nu mai dorește să plece în Spania, dovedește faptul că inculpatul L. avea reprezentarea exactă a activității infracționale desfășurate și a scopului special pentru care se efectua racolarea acționând în acest scop cu intenție. Cu atât mai mult vinovăția inculpatului este întărită de participarea sa la recrutarea victimei minore G.C. Fără o cunoaștere a scopului recrutării minorei ar fi de neexplicat de ce inculpatul a răspuns solicitării coinculpaților B. și P. de a găsi o altă fată, după ce martora B. a refuzat să plece în Spania.
Vinovăția inculpatului este relevată și de conduita pe care a avut-o ulterior eșuării plecării minorei din țară, când i-a rugat pe părinții acesteia sa nu declare poliției implicarea sa. Participarea inculpatului L.D. alături de ceilalți inculpați, cu intenție, cunoscând finalitatea activității desfășurate, la recrutarea martorei B.A. prin facilitarea obținerii pașaportului în vederea atragerii ei, întrunește atât sub aspectul laturii obiective cât și sub aspectul laturii subiective, elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane prevăzută de art. 12, alin. (1) și (2), lit. a) din Legea nr. 678/2001.
De remarcat este faptul că lâ infracțiunea de trafic de persoane prevăzută de art. 12 din Legea nr. 567/2001 nu se cere ca exploatarea persoanelor traficate să se fi realizat în fapt. Participarea aceluiași inculpat la recrutarea părții civile minore G.C. prin descoperirea și atragerea ei sub pretextul derulării unei munci legale în străinătate, cunoscând că aceasta urmează să fie exploatată prin practicarea prostituției, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de minori, prevăzută de art. 13, alin. (1), (3) și (4) din Legea nr. 678/2001.
În ceea ce-l privește pe inculpatul B.M.M., probele administrate în cauză infirmă apărarea acestuia, conform căruia toate activitățile desfășurate în legătură cu ceilalți inculpați au fost consecința calității lui de taximetrist, nevoit a efectua curse la solicitarea șefilor săi, D.C. și S.C. În fapt, inculpatul cunoștea activitățile de trafic deraiate de ceilalți inculpați iar rolul său era tocmai de a efectua transporturile necesare. În acest sens, relevantă este declarația martorei S.M.M., decedată pe parcursul procesului, conform căreia în prezența inculpatului, i s-a propus de către inculpata P. să se deplaseze în Spania pentru a practica prostituția, același inculpat fiind cel care o transporta pe inculpata P.O. în diverse locații din Sibiu pentru a practica prostituția.
Relevantă este si declarația martorei L.D. căreia inculpatul i-a relatat despre fetele care se prostituează în Spania pentru D.C. Mai mult, din declarația martorului M.I.D., rezultă că inculpatul i-a precizat că rolul său în afacere era acela de a transporta fetele pentru D. și S. De altfel, faptul că inculpatul cunoștea activitățile celorlalți inculpați este dovedit chiar de declarația dată în cursul urmăririi penale din care rezultă că a dus-o pe minora G.C. într-un apartament din Sibiu unde erau ținute fetele lui S. și D. care urmau să plece în Spania pentru practicarea prostituției.
În cuprinsul aceleiași declarații, inculpatul relevă că motivul disputei dintre S. și D. a fost împărțirea banilor realizați de fetele care se prostituau în Spania pentru aceștia.
Din cuprinsul declarației inculpatului L. rezultă că atât P. cât și B. i-au cerut să găsească o altă fată în locul martorei B. care a refuzat să mai plece în Spania. De asemenea se arată că P. i-a relatat lui B. solicitarea lui S. de a o aduce la Sibiu pe minora G.C., chiar și fără pașaport, întrucât „are pilă la vamă". Apărarea inculpatului că a efectuat curse în calitate de taximetrist, este în contradicție cu conduita acestuia în incidentul deraiat la locuința martorului G., când a luat cheile apartamentului de la martorul G. și chiar a încercat să-l introducă pe acesta cu forța în mașină. Din declarația coinculpatei P. rezultă totodată că inculpatul B. îl cunoștea pe inculpatul L. de când o cunoștință comună a lor numită V., aducea fete la barul D. din Sibiu, una dintre fete fiind chiar inculpata. Nu lipsită de relevanță este și declarația martorului P.G.M. care a arătat că l-a auzit pe inculpat atunci când P.O.I. i-a propus să meargă în Spania ca damă de companie, spunând „că o să o prostească și pe P.C. pentru a merge în Spania, tot ca damă de companie".
În același sens, sunt și relatările inculpatei P. reluate în cuprinsul raportului de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Neamț, din care rezultă că a fost influențată de inculpații B. și L. pentru a găsi fete, întrucât ea era mai credibilă iar acestea nu ar fi bănuit nimic.
În acest context semnificativă este și împrejurarea că inculpatul a fost cel care i-a transportat cu mașina spre graniță pe D. și S. în ziua în care cele 3 fete urmau să părăsească România cu destinația Spania.
Toate acestea au întemeiat Curții convingerea că inculpatul a cunoscut care este natura activității celorlalți inculpați și mai mult a participat cu intenție la activitățile de recrutare desfășurate de aceștia.
Potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, constituie infracțiunea de trafic de persoane recrutarea, transportarea, cazarea sau primirea unei persoane, prin amenințare, violență sau prin alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă ori înșelăciune, abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea acelei persoane de a se apăra ori de a-și exprima voința, ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori alte foloase pentru obținerea consimțământului persoanei care are autoritate asupra altei persoane în scopul exploatării acestei persoane.
Art. 12 alin. (2) lit. a) prevede varianta agravată constând în săvârșirea faptei de două sau mai multe persoane împreună.
Participarea inculpatului B.M.M. alături de ceilalți inculpați, cu intenție, cunoscând finalitatea activității desfășurate și facilitând-o, prin transporturile pe care le-a efectuat, la recrutarea prin înșelăciune a martorei B.A.V. și a părții civile minore G.C. întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr, 678/2001 și trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1), (3) și (4) din Legea nr. 678/2001.
Constatând așadar că faptele celor doi inculpați întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de trafic de persoane și trafic de minori, Curtea a admis apelul declarat de D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Sibiu, va desființa sentința penală nr. 75/2007 a Tribunalului Sibiu sub aspectul soluționării laturii penale referitoare la inculpații L.D. și B.M. doar cu privire la cele două infracțiuni, și în consecință.
A condamnat pe inculpatul L.D. la pedeapsa de 3 ani închisoare si interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) si e) C. pen., pe o durată de 1 an după executarea pedepsei principale, pentru comiterea infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea disp. art. 74 și 76 lit. b) C. pen. și art. 13 C. pen.;
- 3 ani închisoare si interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) si e) C. pen., pe o durată de 1 an după executarea pedepsei principale, pentru comiterea infracțiunii de trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1), (3) și (4) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea disp. art. 74 și 76 lit. b) C. pen. și art. 13 C. pen.
În baza disp. art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea, astfel că inculpatul va executa pedeapsa de 3 ani închisoare si interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) si e) C. pen., pe o durată de 1 an, după executarea pedepsei principale.
În baza disp. art. 861 C. pen. și art. 862 C. pen. a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatului L.D. pe durata unui termen de încercare de 5 ani, compus din durata pedepsei aplicate de 3 ani închisoare la care s-a adăugat un interval de timp de 2 ani.
Conform dispozițiilor art. 863 C. pen. pe durata termenului de încercare inculpatul va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Neamț;
b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședința sau locuința și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existentă.
A desemnat Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Neamț cu supravegherea executării obligațiilor stabilite prin prezenta decizie, sens în care căreia i se va comunica prezenta decizie.
A pus în vedere inculpatului L.D. dispozițiile art. 864 C. pen. privind condițiile revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
A constatat că inculpatul L.D. a fost reținut și arestat preventiv pe perioada 28 aprilie 2005 până la data de 11 decembrie 2006.
La individualizarea pedepselor aplicate inculpaților se au în vedere, conform dispozițiilor art. 72 C. pen., limitele speciale legale ale pedepselor, gradul de pericol social al faptelor comise, împrejurările comiterii lor, dar și datele ce caracterizează persoana inculpaților.
În considerarea acelorași criterii de individualizare au fost aplicate inculpatului B.M.M. două pedepse cu închisoarea orientate spre minimul special legal, reținându-se însă și starea de recidivă postcondamnatorie și aplicabilitatea disp. art. 13 și 83 C. pen.
Cât privește soluția de achitare a inculpatului B.M.M. pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la fals privind identitatea și instigare la trecerea ilegală a frontierei de stat, aceasta este corectă odată ce din probele administrate nu rezultă că inculpatul a fost cel care a pus la dispoziția părții civile pașaportul aparținând altei persoane și nici nu a efectuat acte de instigare a acesteia pentru a se prezenta sub o identitate falsă.
De altfel, nici parchetul, prin apelul formulat nu a fost în măsură să indice probele care ar putea întemeia soluția de condamnare a inculpatului pentru săvârșirea acestor infracțiuni. Corelativ soluției de condamnare vor fi respinse apelurile inculpaților vizând soluționarea laturii civile a cauzei.
Critica parchetului referitoare la greșita disjungere a cauzei în privința inculpatei P.O.I., urmează a fi respinsă ca lipsită de obiect având în vedere conexarea celor două cauze în apel.
Corectă se privește a fi critica referitoare la nereținerea circumstanței agravante prev. de art. 75 lit. c) C. pen. în privința inculpatului D.C., temeinicia acesteia urmând a se dezvolta în considerentele ce vor urma.
Referitor la apelul declarat de inculpatul D.C.
1. Invocarea încălcării dreptului la apărare al inculpatului prin modificarea adusă disp. art. 172 alin. (1) teza I C. proc. pen. de către Legea nr. 256/2006 este neîntemeiată.
Este adevărat că prin Decizia nr. 1086 din 20 noiembrie 2007, Curtea Constituțională a constatat că modificarea adusă art. 172 alin. (1) prin introducerea în textul legii a sintagmei „care implică audierea sau prezența învinuitului sau inculpatului" contravine art. 24 din constituție, întrucât reprezintă o condiționare și restrângere a dreptului apărătorului de a asista la efectuarea actelor de urmărire penală, însă este de remarcat că în speță urmărirea penală a fost finalizată la 12 mai 2005 prin rechizitoriul D.I.I.C.O.T. - BT Sibiu iar prevederea neconstituțională a fost introdusă prin Legea nr. 356/2006.
2. Aplicarea în speță a dispozițiilor art. 861 pct. 6 C. proc. pen. nu a fost de natură să înfrângă principiul egalității armelor și dreptul la un proces echitabil, norma legală fiind în acord cu prevederile constituționale, așa cum Curtea a stabilit prin Decizia nr. 624/2008 respingând excepția de neconstituționalitate ridicată de către inculpatul D.C.
3. Solicitarea inculpatului referitoare la achitarea sa pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1) C. pen., motivat de faptul că această infracțiune ar fi absorbită în conținutul infracțiunii de trafic de persoane, prev. de art. 12 din Legea nr. 678/2001 este neîntemeiată.
Spre deosebire de infracțiunea de trafic de persoane, în cazul infracțiunii de proxenetism, prev. de art. 329 alin. (1) C. pen., practicarea prostituției se realizează de bună voie, motiv pentru care nu se poate reține că această infracțiune ar fi absorbită în conținutul infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 din Legea 678/2001.
Or, în speță, așa cum în mod corect a reținut instanța de fond, s-a dovedit săvârșirea infracțiunii de prostituție de către inculpata P.O.I., la îndemnul inculpatului D.C., pe teritoriul Spaniei, după ce aceasta a fugit din localitatea Gerona, împreună cu D.M.F. (P.), într-o localitate de lângă Madrid.
În acest sens edificatoare sunt declarația dată de inculpata P.O.I. în cursul urmăririi penale, declarațiile martorilor P.G.M. și F.I.M., precum și mesajul din 03 aprilie 2005 găsit în telefonul inculpatului și extrasul de tranzacții de la R.B. și de pe formularul M.G.
4. Nefondate se privesc a fi și celelalte critici ale inculpatului cu privire la condamnarea sa pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de minori, prev. de art. 13 alin. (1), (3) și (4) din Legea nr. 678/2001 privind pe G.C., trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (4 acte materiale) privind pe B.A.V., P.G.M., P.R., A.V., instigare la fals privind identitatea prev. de art. 25 C. pen., raportat la art. 293 alin. (1) și (2) C. pen. și instigare la trecerea ilegală a frontierei de stat, prev. de art. 25 raportat la art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001.
În ceea ce privește infracțiunea de trafic de minori, în mod corect a reținut că inculpatul D.C. împreună cu ceilalți inculpați au racolat-o pe partea civilă G.C., prin inducerea în eroare cu scopul exploatării în Spania, asigurându-i ulterior cazarea și transportul spre ieșirea din țară.
Prin activitatea sa inculpatul a realizat și elementele cosntitutive ale infracțiunilor de instigare la fals privind identitatea și instigare la trecerea ilegală a frontierei de stat, el fiind cel care a convins partea vătămată să utilizeze pașaportul aparținând martorei B.V., după ce în prealabil i-a cerat lui D.M.F. și inculpatei P. să o fardeze și să o vopsească pentru a semăna cu titulara pașaportului.
Sub aspect probator săvârșirea faptelor de către inculpat este dovedită prin declarațiile părții civile, declarațiile date de inculpați în faza de urmărire penală precum și declarațiile martorei P.R.
Din cuprinsul declarațiilor date de inculpați în faza de urmărire penală, a căror retractare ulterioară nu a fost justificată, precum și din declarațiile victimelor și a martorei L.D. rezultă totodată că inculpatul D.C. împreună cu inculpata P.O.I. în cursul anilor 2004-2005, în baza aceleiași rezoluții infracționale a racolat martorele B.A.V., P.G.M., P.R. și A.V., pe care le-au indus în eroare, promițându-le locuri de muncă în Spania, în scopul exploatării lor prin practicarea prostituției.
Apărările inculpatului potrivit cărora nu a cunoscut scopul pentru care persoanele traficate urmau a fi duse în Spania sunt infirmate de probele administrate în cauză, din declarațiile inculpatului B.M.M. rezultând că cearta dintre inculpat și S.C. a vizat împărțirea banilor, din declarația martorei L.D. rezultând că inculpatul își atribuia rolul de lider, organizând plecarea fetelor din țară și încasând ulterior bani din prostituție, iar din declarația martorului A.V. rezultând cota pe care inculpatul i-a pretins-o acesteia din această activitate.
Nu pot fi primite nici susținerile inculpatului apelant cu privire la limitarea răspunderii sale penale în limita participației în calitate de complice la activitatea derulată de S.C., odată ce sub aspectul laturii obiective faptele sale de racolare dar și cazare și transport a unora dintre victime au fost comise în forma coautoratului.
De asemenea, nu se poate reține că inculpatul nu a traficat victima P.R. odată ce el a asigurat cazarea martorei într-un apartament folosit în acest scop, după care a transportat-o la București pentru a lua cursa aeriană spre Spania.
Din declarația martorei B.A.V. rezultă totodată că propunerea de a merge în Spania ca dansatoare i-a fost făcută atât de inculpata P.O.I. cât și de inculpatul D., aceștia asumându-și obligația de a-i procura pașaport.
5. Dispozițiile prev. de art. 20 alin. (2) din Legea nr. 678/2001, nu-i sunt aplicabile inculpatului, odată ce prin declarațiile sale acesta nu a denunțat sau facilitat identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane, ci a încercat să nege comiterea faptelor și să-i diminueze răspunderea.
6. În final se reține ca nefondată și critica apelantului cu privire la măsura confiscării și menținerea sechestrului asigurător asupra autoturismului.
Cuantumul sumei de 1650 euro a cărei confiscare s-a dispus în baza art. 19 din Legea nr. 678/2001 a fost stabilit prin declarația martorei A.V. și ordinul de plată nr. 40279 din 25 octombrie 2004.
Cât privește restul sumelor de bani asupra cărora s-a instituit sechestrul prin ordonanța din 28 aprilie 2005 și obiectelor de metal galben, instanța de fond a dispus restituirea.
Sechestrul aplicat asupra autoturismului a fost corect menținut, odată ce a fost parțial admisă acțiunea părții civile G.C., legalitatea măsurii decurgând din prevederile art. 163 C. proc. pen.
Pentru aceste considerente apelul inculpatului D.C. a fost respins ca nefondat.
A fost admisă solicitarea parchetului privind reținerea circumstanței agravante prev. de art. 75 lit. c) C. pen., odată ce activitățile infracționale derulate împreună cu inculpata P.O.I. s-au realizat în perioada minorității acesteia.
În ceea ce privește apelul inculpatei P.O.I., examinând cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 371 alin. (2) C. proc. pen. Curtea a constatat că acesta este nefondat.
Situația de fapt a fost în mod corect stabilită de instanța de fond dându-se o încadrare juridică legală a faptelor.
Toate cele cinci infracțiuni există, au fost comise de către inculpată și sunt dovedite.
Astfel, din declarațiile date de inculpați în cursul urmăririi penale, coroborate cu declarațiile victimelor B.A.V. și P.G.M. rezultă că inculpata a procedat la racolarea martorelor B.A.V. și P.G.M., în baza aceleiași rezoluții infracționale, împreună cu ceilalți inculpați, prin inducerea lor în eroare și cunoscând că acestea urmează a fi exploatate în Spania.
Semnificativă în acest sens este declarația martorei B. care arată că a refuzat să plece în Spania auzind o convorbire telefonică purtată între inculpată și C. în care se făcea referire la o fată bătută de „peștele" ei.
În mod corect s-a reținut în sarcina inculpatei și săvârșirea infracțiunilor de trafic de minori, având ca victimă pe G.C., instigare la trecerea ilegală a frontierei de stat și instigare la fals privind identitatea.
Relevantă în acest sens este chiar declarația dată de inculpată în cursul urmăririi penale, în care arată activitățile întreprinse pentru recrutarea părții civile și transportarea ei în Sibiu, tocmai în considerarea faptului că semăna bine cu martora B.V.
Totodată din declarația părții civile rezultă că inculpata a convins-o că îi va putea procura pașaportul necesar, deși aceasta știa că minora va fi prezentată la vamă cu pașaportul altei persoane, așa cum rezultă și din declarația inculpatului L.D.
Din declarația inculpatului B.M.M. rezultă totodată că D.C. i-a cerut și inculpatei să o vopsească pe partea civilă pentru a semăna cu titulara pașaportului.
Cât privește săvârșirea infracțiunii de prostituție, declarația dată de inculpată în cursul urmăririi penale, retractată ulterior nejustificat este edificatoare, aceasta coroborându-se cu declarațiile martorilor P.G.M., F.I.M., declarația inculpatului B.M.M. și mesajul scris expediat la 03 aprilie 2005.
Pedepsele aplicate pentru săvârșirea celor 5 infracțiuni au fost corect individualizate, instanța orientându-se spre minimul special al pedepselor.
Neaplicarea circumstanțelor atenuante facultative a fost justificată de conduita anterioară a inculpatei, dar și de atitudinea oscilantă din cursul procesului.
În ceea ce privește apelul părții civile G.C., acesta urmează a fi respins ca nefondat, cuantumul daunelor morale stabilite în sarcina inculpaților fiind de natură să compenseze suferințele psihice și fizice cauzate părții civile, astfel cum au fost ele relevate de probatoriul administrat.
Referitor la apelul părții responsabile civilmente, acesta se privește a fi întemeiat, odată ce din probele administrate în cauză rezultă că urmare divorțului părinților săi inculpata minoră a fost încredințată mamei sale și nu a mai locuit cu tatăl său.
Or, prevederile art. 1000 alin. (2) C. civ. sunt aplicabile doar în corelație cu dispozițiile art. 43 alin. (1) C. fam., care prevede că părintele divorțat căruia i s-a încredințat copilul exercită cu privire la acesta drepturile, și îndatoririle părintești.
Celălalt părinte, neavând posibilitatea de a urmări în mod direct conduita minorului nu poate răspunde pentru pagubele cauzate.
În consecință dispoziția instanței de fond de obligare în solidar a apelantului la plata de despăgubiri în favoarea părții civile este greșită, motiv pentru care va fi înlăturată.
Pentru toate aceste considerente, în baza art. 379 C. proc. pen., Curtea a admis apelul declarat de D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Sibiu împotriva sentinței penale nr. 75 din 10 aprilie 2007 pronunțată de Tribunalul Sibiu, secția penală, în Dosar nr. 23/85/2005, precum și apelul declarat de partea responsabilă civilmente P.C. împotriva sentinței penale nr. 204 din 24 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Sibiu, secția penală, în Dosar nr. 1909/85/2007 și in consecință:
A desființat sentința penală nr. 75/2007 numai sub aspectul soluționării laturii penale privind pe inculpatul L.D., a soluționării laturii penale privind pe inculpatul B.M. în ce privește infracțiunile prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 și art. 13 alin. (1), (3) și (4) din Legea nr. 678/2001, a nereținerii circumstanței agravante prevăzută de art. 75 lit. c) C. pen. la încadrarea infracțiunilor săvârșite de inculpatul D.C., precum și sentința penală nr. 204/2007 numai sub aspectul obligării părții responsabile civilmente la plata despăgubirilor civile și a cheltuielilor judiciare.
A condamnat pe inculpații: L.D., la 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) si e) C. pen., pe o durată de 1 an după executarea pedepsei principale, pentru comiterea infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea disp. art. 74 și 76 lit. b) C. pen. și art. 13 C. pen.;
- 3 ani închisoare si interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) si e) C. pen., pe o durată de 1 an după executarea pedepsei principale, pentru comiterea infracțiunii de trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1), (3) și (4) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea disp. art. 74 și 76 lit. b) C. pen. și art. 13 C. pen.
În baza disp. art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen.a contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea, astfel că inculpatul va executa pedeapsa de 3 ani închisoare si interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) și e) C. pen., pe o durată de 1 an, după executarea pedepsei principale.
În baza disp. art. 861 C. pen. și art. 862 C. pen. a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatului L.D. pe durata unui termen de încercare de 5 ani, compus din durata pedepsei aplicate de 3 ani închisoare la care s-a adăugat un interval de timp de 2 ani.
Conform dispozițiilor art. 863 C. pen. pe durata termenului de încercare inculpatul va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Neamț;
b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședința sau locuința și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existentă.
A desemnat Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Neamț cu supravegherea executării obligațiilor stabilite prin prezenta decizie, sens în care căreia i se va comunica prezenta decizie.
A pus în vedere inculpatului L.D. dispozițiile art. 864 C. pen. privind condițiile revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
A constatat că inculpatul L.D. a fost reținut și arestat preventiv pe perioada 28 aprilie 2005 până la data de 11 decembrie 2006.
B.M.M. la 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) si e) C. pen., pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale, pentru comiterea infracțiunii de trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1), (3) și (4) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea disp. art. 37 lit. a) C. pen. și art. 13 C. pen.
În baza disp. art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea, astfel că inculpatul va executa pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare si interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) si e) C. pen. pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei principale.
A privat inculpatul de exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) și e) C. pen. în condițiile și pe durata prev. de art. 71 alin. (1) C. pen.
În baza dispozițiilor art. 83 C. pen. a revocat beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului B.M.M. pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 208, 209 alin. (1) lit. c) C. pen. prin sentința penală nr. 194 din 15 mai 2003 a Judecătoriei Mangalia și a dispus executarea acestei pedepse alături de pedeapsa aplicată prin prezenta decizie, astfel că, în final inculpatul va executa pedeapsa de 8 ani si 6 luni închisoare si interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) si e) C. pen. pe o durată de 3 ani. după executarea pedepsei principale.
A dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la data de 27 aprilie 2005 la 11 decembrie 2006.
A reținut la încadrarea juridică a fiecărei infracțiuni pentru care a fost condamnat inculpatul D.C. circumstanța agravantă prevăzută de art. 75 lit. c) C. pen.
A înlăturat obligațiile stabilite în sarcina părții responsabile civilmente P.C.
A menținut în rest celelalte dispoziții ale sentințelor penale atacate.
A respins apelurile declarate de inculpații D.C., L.D. și B.M., precum și apelul părții civile G.C. împotriva sentinței penale nr. 75 din 10 aprilie 2007 pronunțată de Tribunalul Sibiu, secția penală, în Dosar nr. 23/85/2005.
A respins apelul declarat de inculpata P.O.I. împotriva sentinței penale nr. 204 din 24 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Sibiu, secția penală, în Dosar nr. 1909/85/2007.
A dedus din pedepsele aplicate inculpaților D.C. și P.O.I. durata reținerii și arestării preventive din data de 27 aprilie 2005 până la datade 11 decembrie 2006.
A menținut măsura obligării de a nu părăsii țara dispusă prin Decizia penală nr. 179/2006 a Curții de Apel Alba Iulia, secția pentru cauze cu minori și de familie, față de inculpații D.C. și P.O.I.
A obligat pe inculpații D.C., L.D., B.M., P.O.I., aceasta din urmă în solidar cu partea responsabilă civilmente P.N., precum și pe partea civilă G.C. la plata sumei de câte 150 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru partea civilă G.C. în sumă de 150 lei se va avansa din fondul M.J.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpații L.D., B.M.M., D.C. și P.O.I.
Recurenții inculpați D.C. și P.O.I. au invocat cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct.18 C. proc. pen., solicitând casarea hotărârilor și în cadrul rejudecării, pronunțarea unei hotărâri de achitare conform dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen.
Au apreciat că probele administrate nu dovedesc, dincolo de orice dubiu, vinovția acestora în raport de faptele pentru care s-a dispus condamnarea.
Recurenții inculpați L.D. și B.M.M. au solicitat casarea deciziei și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii pronunțată de prima instanță.
Înalta Curte, examinând motivele de recurs invocate, cât și din oficiu, ambele hotărâri, conform prevederilor art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., combinate cu art.3856 alin. (1) și art. 3857 C. proc. pen., constată că recursurile sunt nefondate, pentru următoarele considerente:
Din analiza probelor dispuse și administrate în cauză rezultă că instanța de apel a reținut corect starea de fapt și vinovăția inculpaților, atribuind faptelor săvârșite de către aceștia o încadrare juridică legală.
Aprecierea probnelor, ca operațiune finală a activității de probațiune, permite instanței de judecată să determine măsura în care probele reflectă adevărul.
Prin aprecierea tuturor probelor administrate, în ansamblul lor, instanța își formează convingerea cu privire la temeinicia sau netemeinicia învinuirii, cu privire la măsura în care prezumția de nevinovăție a fost sau nu înlăturată prin probe certe de vinovăție, dacă se impune sau nu achitarea inculpatului pentru fapta dedusă judecății.
Spre deosebire de situația pur subiectivă, convingerea se întemeiază pe raționament. De aceea, instanța este obligată să verifice fiecare probă în conținutul ei, prin izvorul de unde provine, prin confruntarea cu alte probe administrate pentru ca, în final, să se înlăture orice îndoială.
Existența îndoielii este incompatibilă cu convingerea, cu certitudinea deplină.
În cauza dedusă judecății, Înalta Curte reține că instanța de apel a realizat o analiză corectă, temeinică a probelor administrate.
Rezultă că în perioada 2004-2005, inculpatul D.C., împreună cu ceilalți inculpați au racolat mai multe tinere, dintre care una minoră, promițându-le locuri de muncă în Spania.
După ce victimele au ajuns la destinație, acestea au fost obligate să practice prostituția, parte din bani fiind însușiți de inculpați.
În cursul lunii aprilie 2004, inculpata P.O.I. împreună cu ceilalți inculpați au recrutat mai multe tinere - una dintre acestea fiind minoră - pe care le-a indus în eroare, promițându-le că le va asigura loc de muncă în Spania, scopul real fiind însă acela de a le obliga să practice prostituția.
Inculpatul D.C. a recrutat, îndemnat, înlesnit practicarea prostituției de către P.O.I. și D.M.F., remițând, în data de 15 aprilie 2004 către partea civilă G.C., un pașaport aparținând altei persoane, pentru ca aceasta să tranziteze frontiera de stat a României.
Inculpata P.O.I., în cursul anilor 2004-2005 și-a procurat mijloacele de existență practicând raporturi sexuale cu alte persoane, iar în luna aprilie 2004, împreună cu ceilalți inculpați au racolat partea civilă G.C., cunoscând faptul că aceasta se folosește, pentru trecerea frontierei de stat a României, de un pașaport aparținând unei alte persoane.
Rezultă de asemenea, că inculpatul B.M., în cursul anilor 2004-2005, împreună cu ceilalți inculpați, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale a racolat mai multe tinere, una fiind minoră, promițându-le locuri de muncă în Spania, în realitate, victimele fiind obligate să practice prostituția.
Inculpatul L.D., în aprilie 2004, împreună cu ceilalți inculpați au racolat partea civilă G.C. în vârstă de 17 ani, inducând-o în eroare prin aceea că i-au promis un loc de muncă în Spania.
Din declarațiile inculpaților rezultă că aceștia se cunoșteau, oarecum reprezentarea scopului urmărit prin recrutarea victimelor, fiecare dintre aceștia desfășurând activități specifice traficului de persoane.
Inculpatul L.D. era bodyguard la o discotecă din orașul Roman, ocupându-se de obținerea pașapoartelor pentru victimele care erau, ulterior, transportate în Spania și obligate să practice prostituția.
Inculpata P.O. și inculpatul B.M. au participat la recrutarea victimei B.A., deplasându-se la Serviciul pașapoarte. Dat fiind faptul că aceasta a renunțat, inculpații s-au deplasat la părinții victimei, cerându-le să nu declare organelor de poliție implicarea sa în recrutarea victimei.
Același inculpat împreună cu inculpatul B.M. și P.I. s-au deplasat la locuința minorei G.C., au dus-o în Sibiu, fiind cazată într-o locuință închiriată, unde erau și alte fete care urmau să fie duse în Spania.
Rezultă de asemenea, din declarațiile inculpatei P.O., că inculpatul B.M. îl cunoștea pe inculpatul L.D., care se ocupa de persoanele ce frecventau barul D. din Sibiu.
Contribuția inculpatului B.M. la activitatea infracțională a constat în transpoirtarea victimelor la solicitarea inculpaților D.C. și S.C.
Din analiza declarației martorei S.M.M. rezultă că, în prezența inculpatului B.M., i s-a propus de către inculpata P.O. să se deplaseze în Spania pentru a practica prostituția. Același inculpat a transportat-o pe coinculpata P.O. în diverse locații din Sibiu, scopul urmărit fiind acela al practicării prostituției.
Participarea inculpatului B.M. la săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa rezultă și din declarațiile martorilor L.D. și M.I., cărora inculpatul le-a relatat că, la cererea inculpaților D.C. și S., transporta și caza fete în vederea traficării acestora.
Coroborând, astfel, toate probele administrate rezultă fără dubiu, săvârșirea de către inculpații L.D. și B.M.M. a infracțiunilor de trafic de persoane, prevăzută de art.12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 și alin. (13) alin. (1), (3) și (4) din aceeași lege.
Relativ la inculpații D.C. și P.O.I. se constată că în mod corect instanțele au reținut vinovăția acestora, pronunțând o hotărâre de condamnare.
Rezultă din probe că, în cursul anului 2004, cei doi inculpați s-au hotărât să plece împreună în Spania, inculpata P.O. urmând să fie dansatoare sau damă de companie într-un club.
Aceștia, împreună cu inculpatul S.C. au luat hotărârea de a racola și transporta în Spania mai multe tinere cu scopul de a le obliga să se practice prostituția, banii astfel obținuți urmând să fie împărțiți.
Au stabilit împreună modalitatea de recrutare, demersurile ce trebuiau întreprinse pentru obținerea pașapoartelor, persoanele care urmau să se ocupe de transportul victimelor.
Rezultă, fără dubiu, că aceștia cunoșteau scopul recrutării victimelor, contribuind alături de ceilalți inculpați la săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, parte din victime fiind minore.
Ca atare, nu pot fi însușite criticile recurenților inculpați, în speță, neputându-se reține cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 18 C. pen. și nici un alt caz de casare care ar atrage reformarea deciziei recurate. Față de considerentele prezentate, Înalta Curte în temeiul dispozițiilor art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. c) C. proc. pen., va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații L.D., B.M.M., D.C. și P.O.I.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenții inculpați vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații L.D., B.M.M., D.C. și P.O.I. împotriva Deciziei penale nr. 29/ A din 23 octombrie 2008 a Curții de Apel Alba Iulia, secția pentru cauze cu minori și de familie.
Obligă recurenții inculpați la plata sumelor de câte 650 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 400 lei, reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din oficiu pentru recurenții inculpați L.D., B.M.M., D.C. și P.O.I., precum și sumele de câte 37,50 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata parte civilă G.C., se vor avansa din fondul M.J.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 16 martie 2009.