Deliberând asupra contestației se reține:
Prin cererea înregistrată la această instanță la data de 13 ianuarie 2010 numitul Ș.F. a formulat contestație în anulare împotriva Deciziei nr. 4119 din 9 decembrie 2009 pronunțată în Dosarul penal nr. 1917/54/2009 al Înaltei Curții de Casație și Justiție, secția penală, invocând dispozițiile art. 386 lit. b) C. proc. pen., fără însă a face vreo probă în acest sens, dezvoltând în schimb, nemulțumirile sale în legătură cu modul de soluționare a plângerilor sale de către organul de urmărire penală.
În cadrul procedurii privind admisibilitatea în principiu - reglementată de disp. art. 391 alin. (1) C. proc. pen. - se constată că nu este admisibilă în principiu contestația în anulare întrucât Decizia nr. 4119 din 9 decembrie 2009 se referă la o plângere întemeiată pe disp. art. 2781 alin. (1) C. proc. pen. și nu la o judecată în fond a cauzei în care să se fi pronunțat una din soluțiile prev. de art. 345 C. proc. pen., iar pe de altă parte nu există nici o dovadă privind imposibilitatea de încunoștiințare a instanței și de prezentare la judecată, dimpotrivă, contestatorul precizând în finalul cererii că nu înțelege să se prezinte la nici un proces din România.
Prin urmare, contestația în anulare va fi respinsă ca inadmisibilă.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul Ș.F. împotriva Deciziei penale nr. 4119 din 9 decembrie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală.
Obligă contestatorul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 11 martie 2010.