Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar constată următoarele:
Petentul D.M. a formulat plângere împotriva intimaților H.N. și R.P.M., prin care a solicitat tragerea acestora la răspundere penală întrucât având spre instrumentare dosarul nr. 11141/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 6 București, ar fi exercitat presiuni asupra persoanei vătămate I.M., pentru ca aceasta să își retragă plângerea prealabilă formulată împotriva numitei I.M.A., influențând în acest mod soluția finală dispusă în cauză
Prin rezoluția nr. 1290/P/2010 din 18 martie 2011 Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București s-a dispus în baza art. 228 alin. (4) C. proc. pen. raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. și art. 27 alin. (2) și (3) lit. b) din Legea nr. 218/2002, privind organizarea și funcționarea Poliției Române, cu referire la art. 14 alin. (2) pct. 1 din Legea nr. 360/2002 privind statutul polițistului neînceperea urmăririi penale față de intimații H.N. și R.P.M., organe de cercetare penală ale poliției judiciare, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen. și respectiv neînceperea urmăririi penale față de numita I.M., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals în declarații, prevăzută de art. 292 C. pen.
Plângerea formulat de petentul D.M., împotriva sus-arătatei Rezoluții a fost respinsă ca neîntemeiată prin Rezoluția nr. 869/ll-2/2011 din 8 aprilie 2011 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.
Nemulțumit petentul a formulat plângere la instanța competentă.
Prin sentința penală nr. 244 din 9 iunie 2011, Curtea de Apel București, secția l-a penală, a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petentul D.M. împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantum de 300 lei.
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut că procurorul de caz a determinat în mod corespunzător realității istoricul faptelor și întâmplărilor de care s-au legat nemulțumirile petentului D.M. și apoi a stabilit cu argumente de fapt și de drept convingătoare, că materialul probator strâns în cauză în faza actelor premergătoare nu relevă existența vreunor motive pertinente de începere a urmăririi penale față de intimații H.N. și R.P.M., organe de cercetare penală ale poliției judiciare, ci dimpotrivă pune în evidență incidența unei cauze care împiedică, în mod absolut, dispunerea unei astfel de măsuri, conform art. 228 alin. (1) C. proc. pen., în concret fiind vorba de cea prevăzută de art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., în sensul că faptele imputate acestora nu există în materialitatea lor.
Împotriva acestei din urmă sentințe petentul a formulat recursul de față.
Recursul este inadmisibil.
Potrivit art. 2781 alin. (1) C. proc. pen., împotriva rezoluție de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței, persoana vătămată, precum și orice alte persoane pot face plângere la judecătorul de la instanță căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.
Potrivit art. 2781 alin. (8) C. proc. pen., judecătorul, soluționând plângerea o poate respinge ca nefondată prin sentință, ca în speță, iar potrivit art. 2781 alin. (10) C. proc. pen., astfel cum acesta a fost modificat prin art. XVIII pct. 39 din Legea nr. 202/2010 (mica reformă) împotriva hotărârii pronunțate de judecător potrivit alin. (8) nu se mai poate exercita nici o cale de atac, astfel că sentința pronunțată în aceste condiții este definitivă de la data pronunțării.
Așa fiind, Înalta Curte, în conformitate cu prevederile art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. pen., va respinge ca inadmisibil recursul declarat de petiționarul D.M.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul petiționar va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, potrivit dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petiționarul D.M. împotriva sentinței penale nr. 244 din 9 iunie 2011 a Curții de Apel București, secția I penală.
Obligă recurentul petiționar la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 18 ianuarie 2012.