Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 295 din 15 octombrie 2003 Tribunalul Ialomița a respins cererea de contopire formulată de condamnatul I.I., reținându-se că la termenul din 15 octombrie 2003, petentul a învederat instanței că nu-și mai susține cererea, deoarece, prin sentința penală nr. 278/F din 1 octombrie 2003, Tribunalul Ialomița a dispus contopirea pedepselor la care se referea.
Curtea de Apel București, secția I penală, prin decizia nr. 746 din 11 decembrie 2003, a respins apelul prin care același condamnat critică sentința instanței de fond cu privire la greșita aplicare a prevederilor art. 88, solicitând deducerea corectă a prevenției.
Împotriva menționatei decizii, condamnatul a declarat recurs , reiterând motivul de casare invocat în apel, referitor la greșita deduce a prevenției.
Din sentința penală nr. 98/12.03.1998, definitivă prin decizia penală nr. 2886/25.08.1998 a Curții Supreme de Justiție rezultă, în adevăr, că cele opt pedepse de câte 8 ani închisoare aplicate inculpatului au fost contopite cu restul de 839 zile rămas neexecutat, urmând să execute 8 ani închisoare. La această pedeapsă s-a adăugat o pedeapsă de 6 luni închisoare, prin revocarea beneficiului grațierii condiționate, cât și un spor de 1 an, în final inculpatul având de executat 9 ani și 6 luni închisoare.
Totodată, s-a computat din pedeapsa aplicată inculpatului, perioada executată de la 13 decembrie 2001, la zi.
Întrucât cererea de contopire a pedepselor formulată de condamnatul Ilie Ion, nu este fondată, în mod just, cele două instanțe au dispus respingerea ei.
Pentru considerentele expuse, recursul condamnatului nefiind întemeiat urmează a fi respins ca atare, în baza art. 38515 pct.1 lit. b) C. proc. pen. cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de condamnatul I.I. împotriva deciziei nr. 746 din 11 decembrie 2003 a Curții de Apel București, secția I penală, ca nefondat.
Obligă pe condamnat să plătească statului 700.000 lei în care se include și onorariul apărătorului din oficiu, în sumă de 200.000 lei va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată, în ședință publică, azi 26 februarie 2004.