Asupra recursurilor de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea pronunțată la data de 24 februarie 2003, în dosarul nr. 1048/2003, Curtea de Apel Bacău, secția penală, a dispus prelungirea arestării preventive a inculpaților N.C.M., V.M.D., P.D., C.E., P.G., M.I.S., B.B., H.C.A., C.T. și S.C. până la 23 martie 2003.
Prin aceeași încheiere, instanța de recurs a dispus trimiterea cererii formulată de aceiași inculpați, privitoare la recuzarea întregii instanțe, Curții Supreme de Justiție în vederea soluționării.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații C.E., M.I.S., P.G., V.M.D., H.A.C., N.C.M., D.F.L., B.A., B.B., C.T., S.C. și P.D., susținând că măsura prelungirii arestării preventive, dispusă din oficiu, fără a fi pusă în discuția părților, este nelegală.
Recursurile sunt inadmisibile.
În cauză, cu referire la inculpații menționați, a fost pronunțată o primă hotărâre de condamnare, respectiv sentința penală nr. 53 din 12 februarie 2003 a Tribunalului Bacău.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs, atât Parchetul Național Anticorupție Serviciul anticorupție Bacău, cât și inculpații H.C.A., C.T., N.C.M., V.M.D., M.I.S., B.B. și S.C.
Așadar, încheierea atacată a fost pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală, în dosarul nr. 1048/2003 ca instanță de recurs.
Or, potrivit art. 3851 alin. (1) C. proc. pen., sunt susceptibile de a fi atacate cu recurs hotărârile judecătorești, sentințe sau decizii, după caz, nedefinitive.
Pe de altă parte, cu referire la încheierile pronunțate în cursul judecății, art. 3851 alin. (2) C. proc. pen., reglementează posibilitatea atacării acestora cu recurs numai odată cu sentința sau decizia recurată, cu excepția cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs.
Cum dispozițiile art. 141 C. proc. pen., reglementează posibilitatea atacării, separate, cu recurs a încheierilor date în primă instanță, privitoare la luarea, revocarea, înlocuirea sau încetarea unei măsuri preventive, iar în cauză, încheierea atacată s-a dat în recurs, nu este incidentă excepția prevăzută de art. 3851 alin. (2) C. proc. pen.
Ca atare, încheierea recurată este supusă regulii generale stabilite de același text privind atacarea încheierilor numai odată cu hotărârea supusă examinării în această cale de atac.
Față de considerentele ce preced și ca urmare a admiterii excepției, Curtea, conform art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., va respinge recursurile declarate de inculpați, ca inadmisibile.
Totodată, în baza art. 192 alin. (2) și (4) C. proc. pen., recurenții vor fi obligați, potrivit dispozitivului, la plata cheltuielilor judiciare către stat, iar onorariile pentru apărarea din oficiu, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DE C I D E
Respinge, ca inadmisibile, recursurile declarate de inculpații C.E., M.I.S., P.G., V.M.D., H.A.C., N.C.M., D.F.L., B.A., B.B., C.T., S.C. și P.D. împotriva încheierii din 24 februarie 2003 a Curții de Apel Bacău, pronunțată în dosarul nr. 1048/2003.
Obligă pe inculpații C.E., M.I.S., V.M.D., D.F.L., B.A. și B.B. și C.T. la plata sumei de câte 1.400.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de câte 300.000 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Obligă pe inculpații P.G., H.A.C., N.C.M., S.C. și P.D. la plata sumei de câte 1.100.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pronunțată în ședință publică, azi 6 martie 2003.