Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 3 din 17 februarie 2003, Curtea de Apel București, secția I penală, a admis cererea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și a dispus extrădarea cetățeanului albanez K.Y. în Republica Albania, cu menținerea stării de arest a acestuia.
S-a dispus ca onorariu de avocat, în sumă de 150.000 lei, cuvenit pentru apărarea din oficiu a persoanei extrădabile K.Y. să se suporte din fondul Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut, în fapt următoarele:
Prin adresa cu nr. 48/II–5/2003 din 24 februarie 2003, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a sesizat Curtea de Apel București cu cererea de extrădare a numitului K.Y. (cetățean albanez), formulată de autoritățile din Republica Albania.
În motivarea cererii, s-a arătat că este solicitată extrădarea numitului K.Y. din România în Albania, în baza art. 12 din Convenția Europeană privind extrădarea pentru executarea unei pedepse de 10 ani închisoare la care acesta a fost condamnat prin hotărârea nr. 394 din 25 mai 2001, pronunțată de Tribunalul din Tirana.
Pentru dovedirea temeiniciei cererii de extrădare s-au anexat: informații privind infracțiunea, textul prevederilor legale aplicate, certificatul de naștere al cetățeanului albanez Y.K. și hotărârea nr. 394 din 25 mai 2001 a Tribunalului din Tirana.
Față de documentele depuse, prima instanță în motivarea hotărârii pronunțate a arătat că:
„Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea reține că în perioada anilor 1995 – aprilie 1997, acționând în complicitate cu alți făptuitori, numitul K.Y. a indus în eroare 62 persoane pe care le-a convins să împrumute societatea proprietatea sa K.M. cu diferite sume de bani, la care acesta a promis dobânzi substanțiale, pentru ca în final să nu restituie sumele împrumutate și, în acest mod, a cauzat un prejudiciu total de 78.589.702 leka albaneze sau 796.733 dolari S.U.A.” și ca „În scopul menținerii în funcțiune a schemei de împrumut de tip „piramidal” numitul K.Y. a rambursat parțial unele sume împrumutate și dobânzile aferente, dar și-a însușit cealaltă parte și a părăsit Albania, sustrăgându-se de la procedurile de cercetare și judiciare”.
De asemenea, a mai reținut instanța că „În legătură cu activitatea acestuia, s-a dovedit de către administratorii firmei (grupul de supraveghere al Consiliului de Miniștri) că firma K.M. nu a putut și nu poate să-și îndeplinească obligațiile față de creditori, de a rambursa suma de 78.589.702 leka albaneze sau 796.733 dolari S.U.A.”.
Față de situația de fapt descrisă mai sus, s-a reținut că fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt prin înșelăciune, prevăzută de art. 143 C. pen., albanez și că această infracțiune își are corespondent în legislația penală română în infracțiunea de înșelăciune în formă continuată care a provocat consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și pedepsită cu închisoare de la 10 la 20 ani, cum și faptul că în acest fel a fost îndeplinită una din condițiile cerute pentru a se dispune extrădarea și anume dubla incriminare și cuantumul pedepsei, prevăzute de art. 8 și respectiv art. 12 din Legea nr. 296/2001.
Totodată, Curtea de apel a mai arătat că sunt îndeplinite și celelalte condiții pentru extrădare cerute de legea română, privitoare la persoană (art. 4 și art. 7), la competență (art. 15) și la procedură (art. 16).
Instanța a luat act de poziția persoanei a cărei extrădare se cere, care a arătat că se consideră nevinovat și se opune extrădării sale.
Curtea de apel a concluzionat că, față de documentele avute la dispoziție și analizate mai sus, sunt îndeplinite condițiile pentru extrădare prevăzute de Legea nr. 296/2001, cât și de Convenția Europeană de Extrădare, motiv pentru care a admis cererea și a dispus extrădarea cetățeanului albanez K.Y. în Republica Albania, menținând măsura arestării preventive a acestuia.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs persoana a cărei extrădare s-a dispus, K.Y., care a susținut că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru a se dispune extrădarea sa, solicitând casarea hotărârii atacate și, în final, respingerea cererii de extrădare formulată de autoritățile albaneze.
Recursul este nefondat.
Verificând hotărârea atacată în raport cu probele de la dosar și dispozițiile legale aplicabile în materie se constată că prima instanță, a apreciat în mod corect că în cauză sunt îndeplinite condițiile pentru care se poate dispune extrădarea numitului K.Y., respectiv cele privitoare la fapte, la pedeapsă, la competență și la procedură (art. 8 și urm., art. 12 și urm., art. 15 și urm. și art. 16 și urm. din Legea nr. 296/2001).
De asemenea, se mai constată că în cauză, nici persoana a cărei extrădare se cere nu a invocat și nici verificând actele de la dosar din oficiu existența unor impedimente legale care să justifice respingerea unei asemenea cereri.
În consecință, urmează a se constata că hotărârea pronunțată de Curtea de apel, prin care s-a admis cererea de extrădare a numitului K.Y., este corectă, fiind respectate prevederile legale în materie, astfel că recursul declarat de acesta este nefondat urmând a fi respins ca atare în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. și a se dispune potrivit dispozitivului prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul K.Y. împotriva sentinței penale nr. 3 din 17 februarie 2003 a Curții de Apel București, secția I penală.
Obligă pe recurent la plata sumei de 650.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 150.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi 11 martie 2003.