Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 343 din 10 septembrie 2002, Tribunalul Galați a condamnat pe inculpatul T.I. la 17 ani închisoare și 6 ani pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 174 alin. (1) și art. 175 alin. (1) lit. c), art. 176 alin. (1) lit. a) C. pen.
S-au interzis inculpatului drepturile civile prevăzute de art. 64 C. pen. și anume: dreptul de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice; dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârșirea infracțiunii; drepturile părintești; dreptul de a fi tutore sau curator, pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.
În baza art. 350 C. proc. pen., a menținut starea de arest a inculpatului și în baza art. 88 C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată durata arestării preventive începând cu data de 21 noiembrie 2001 la zi.
În baza art. 189 și art. 191 C. proc. pen., a obligat inculpatul la plata sumei de 4.000.000 lei cheltuieli judiciare statului, din care suma de 600.000 lei, reprezentând onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu în faza de urmărire penală, s-a dispus a fi avansat Baroului Brăila, din fondul Ministerului Justiției; suma de 150.000 lei, cu același titlu s-a dispus a fi avansată Baroului Galați din același fond; suma de 2.325.000 lei reprezintă contravaloarea raportului de constatare medico-legală nr. 251/A/2001; suma de 130.000 lei reprezentând contravaloarea avizului E 2/363/2002 din 6 februarie 2002, întocmit de Institutul de Medicină Legală „Mina Minovici” București; suma de 520.000 lei reprezentând contravaloarea raportului de expertiză medico-legală psihiatrică nr. A1/15173/2001 din 8 februarie 2002.
S-a reținut că, inculpatul T.I. a fost căsătorit cu victima T.P. și au locuit în același imobil cu martora T.I., care este mama inculpatului.
Atât inculpatul, cât și victima aveau viciul beției. Pe fondul consumului de băuturi alcoolice, între aceștia, în mod repetat s-au creat stări conflictuale în cadrul cărora inculpatul se manifesta violent.
În ziua de 19 noiembrie 2001, către seară, aflându-se sub influența băuturilor alcoolice, cei doi au început să se certe, motivul fiind acela că victima T.P., în timp ce se ocupa cu treburi gospodărești a căzut și s-a lovit la un genunchi.
În acest timp, T.I. se afla în casă și a auzit cum cei doi se certau. La un moment dat, aceasta a perceput cum victima, fiind lovită de către inculpat s-a exprimat către acesta „Dă mă! Dă!”.
Inculpatul a continuat să lovească victima, în mai multe reprize, între orele 16,00 și 20,00, după care victima a intrat în casă și s-a culcat în același pat cu T.I. La venirea în casă, martora a observat că victima prezenta echimoze pe față și sânge pe mâini, se simțea rău și respira greu.
În ziua următoare, în jurul orei 5,00, inculpatul T.I. a intrat în camera unde se aflau cele două și le-a trezit din somn.
I-a cerut victimei să iasă în curte la muncă, dar aceasta nu s-a putut da jos din pat, motiv pentru care a tras-o jos și a început să o lovească cu picioarele și s-a trântit peste corpul ei.
După încetarea acțiunii violente exercitate asupra ei, inculpatul a părăsit încăperea. La scurt timp, martora a constatat că victima nu mai respiră. Revenind în cameră, inculpatul a ridicat-o în pat pe mama sa, care fusese dată jos de el în timpul acțiunii violente exercitată asupra victimei, apoi a părăsit locuința, lăsând ușa camerei deschisă.
Spre seară, și-a făcut apariția martora N.E., vecină, care văzând starea în care se afla victima, a sesizat organul de urmărire penală, care a procedat la efectuarea de cercetări.
Din raportul de constatare medico-legală nr. 251/ A din 3 decembrie 2001 al Serviciului Județean de Medicină Legală Brăila, rezultă că moartea victimei a fost violentă și s-a datorat șocului traumatic și hemoragic consecutiv unui politraumatism cu numeroase plăgi contuze, echimoze întinse multiple cu hematoame difuze masive profunde subjacente, fractură a calotei craniului, hemoragie meningee, fractură a cartilajului tirodinian, fractură de metacorp și fractură complexă a cutiei toracice cu rupturi pulmonare și hemotorax masiv, la o persoană cu steatoză hepatică și particularități constituționale (grilaj costal gracil).
Leziunile constatate sunt produse prin lovire activă, repetată, cu corpuri dure (pumn, picior și un corp dur de formă alungită), cădere pe un plan dur și comprimare (cu piciorul sau genunchiul) în timp ce victima s-a aflat în poziție de clinostatism.
Leziunile sunt direct mortale, steatoza hepatică favorizând extinderea leziunilor hemoragice, iar particularitățile constituționale (grilajul costal gracil) favorizând instalarea și extinderea fracturilor de la nivelul cutiei toracice.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul criticând-o pentru nelegalitate în sensul că, în mod greșit a fost condamnat, deoarece nu se face vinovat de comiterea faptei.
Apărătorul inculpatului a susținut că probele administrate în cauză demonstrează că la comiterea faptei a avut o culpă și victima.
Curtea de Apel Galați, prin decizia penală nr. 584 din 31 octombrie 2002, a respins ca nefondat apelul inculpatului, a dedus detenția preventivă de la 21 noiembrie 2001, la zi și l-a obligat la cheltuieli judiciare către stat.
S-a dispus ca onorariul pentru apărarea din oficiu a inculpatului, în sumă de 300.000 lei să fie plătit din fondul Ministerului Justiției.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul, care prin apărătorul său, a solicitat, în principal, achitarea sa, iar în subsidiar reducerea pedepsei aplicate.
Recursul este nefondat.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului se constată că instanțele au stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului T.I., în săvârșirea la 19 noiembrie 2001 a infracțiunii de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 174 alin. (1) și art. 175 alin. (1) lit. c), art. 176 alin. (1) lit. a) C. pen., asupra victimei T.P.
Astfel este dovedit, în baza declarațiilor date de martora T.I., dată în prezența martorilor asistenți T.S. și T.S. că, inculpatul își bătea soția, în mod repetat, iar în ziua de 19 noiembrie 2001, a bătut-o în mai multe rânduri, cu corpuri dure, declarații care se coroborează cu constatările raportului de constatare medico-legală.
Având în vedere aceste probe, în mod corect instanțele au condamnat pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav.
Stabilită fiind vinovăția inculpatului, instanța de fond a aplicat acestuia o pedeapsă just individualizată, în conformitate cu dispozițiile art. 72 C. pen. și proporțională cu pericolul social al faptei comise.
Pentru aceste considerente criticile fiind nefondate și neconstatându-se nici alte motive de casare, urmare examinării din oficiu, potrivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., a hotărârilor recurate, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul declarat de inculpat se va respinge ca nefondat.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, inclusiv, onorariul pentru apărarea din oficiu, care se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Totodată, se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului perioada executată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul T.I. împotriva deciziei penale nr. 584 din 31 octombrie 2002 a Curții de Apel Galați.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 21 noiembrie 2001, la 21 martie 2003.
Obligă pe recurent să plătească statului 1.300.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi 12 martie 2003.