Deliberând asupra cauzei penale de față;
Din actele dosarului rezultă următoarele:
Prin sentința penală nr. 1067 din 7 noiembrie 2002, Tribunalul București, secția a II-a penală, a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire a sentinței penale nr. 57/1999 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, definitivă prin decizia penală nr. 2872/2000 a Curții Supreme de Justiție, formulată de condamnatul M.I.I. Revizuientul a fost obligat la cheltuieli judiciare statului.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut, în fapt că nemulțumirea petiționarului în legătură cu declarația martorei C.E., pe care o consideră nesinceră, nu constituie motivul prevăzut de dispozițiile art. 394 lit. b) C. proc. pen., invocat.
Curtea de Apel București, secția I penală, prin decizia penală nr. 838 pronunțată la data de 17 decembrie 2002, în dosarul penal nr. 3466/2002 a respins ca nefondat apelul declarat de condamnat, considerând că hotărârea atacată este legală și temeinică, însușindu-și motivarea făcută la fond.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, condamnatul a declarat recurs, criticând-o pentru greșita menținere a hotărârii de respingere a cererii, pronunțată printr-o gravă eroare de fapt, motiv de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen.
Examinând hotărârea atacată și sentința în raport de motivul de casare invocat, Curtea constată că recursul este nefondat.
Instanța de fond în mod corect a constatat că motivul invocat de condamnat nu constituie unul dintre motivele expres și limitativ prevăzute de dispozițiile art. 394 C. proc. pen., și chiar dacă cererea de revizuire prevăzută de lege ca o cale de atac extraordinară împotriva unei hotărâri definitive era admisibilă, dar nefondată, nu are importanță ca efect juridic în ce fel a fost respinsă.
Având în vedere că hotărârile sunt legale și temeinice, urmează a se respinge ca nefondat recursul declarat de condamnat, în conformitate cu dispozițiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., revizuientul va suporta cheltuielile judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul revizuient M.I.I. împotriva deciziei penale nr. 838 din 17 decembrie 2002 a Curții de Apel București, secția I penală.
Obligă recurentul să plătească statului suma de 650.000 lei cheltuieli judiciare, din care 150.000 lei reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi 18 martie 2003.