Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 412 din 29 august 2002, Tribunalul Cluj a condamnat pe inculpatul C.S. la 3 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 și art. 175 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) și art. 76 alin. (2) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsă durata arestării preventive, începând cu 26 martie 2002, la zi.
Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor de spitalizare în sumă de 3.420.000 lei în favoarea Spitalului Municipal Dej.
S-a dispus confiscarea corpului delict.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarea stare de fapt:
Inculpatul C.S. locuiește împreună cu concubina sa L.R. în satul Nireș, jud. Cluj. Cei doi conviețuiesc de 55 ani, având împreună mai mulți copii printre care și pe partea vătămată C.M.
Partea vătămată C.M. este divorțată și de la eliberarea din Penitenciarul Gherla în luna mai 2001, locuiește la părinții săi în satul Nireș.
La începutul lunii septembrie 2001, între inculpatul C.S. și partea vătămată C.M., la domiciliul comun, a avut loc un conflict în cursul căruia partea vătămată C.M. l-a agresat pe inculpatul C.S., C.S. a fost internat în perioada 2 - 11 septembrie 2001, la Spitalul Municipal Dej.
În data de 12 septembrie 2001, inculpatul C.S. a revenit de la spital acasă în satul Nireș. Seara, în jurul orelor 20,00, a sosit și partea vătămată C.M., care era sub influența băuturilor alcoolice. La solicitarea inculpatului, partea vătămată s-a deplasat la barul din apropiere și a adus o sticlă de rachiu de ½ litri din care inculpatul a consumat singur.
Inculpatul a rămas singur în bucătărie consumând băuturi alcoolice, iar concubina și fiul lor s-au dus să se culce. Partea vătămată C.M. s-a culcat singur într-o cameră.
În jurul orei 20,00, inculpatul C.S. a luat o secure și s-a dus în camera în care dormea partea vătămată C.M. Inculpatul i-a aplicat părții vătămate care dormea două lovituri cu securea în zona capului. Partea vătămată s-a trezit, a ridicat mâinile să se apere, inculpatul mai aplicându-i două lovituri, care au fost parate de către partea vătămată cu mâinile.
Alertată de strigătele părții vătămate, martora L.R. a fugit în cameră, a aprins lumina, moment în care inculpatul a aruncat securea și a fugit din cameră. Martora L.R. i-a acordat primul ajutor fiului ei, după care i-a anunțat pe vecini care au chemat salvarea și poliția.
Partea vătămată a fost dusă la Spitalul municipal Dej. Organele de poliție au cercetat locul faptei, fiind ridicată și securea cu care a fost agresată partea vătămată. Inculpatul a revenit la domiciliu după plecarea fiului său la spital.
Persoana vătămată C.M. a fost internată la Spitalul municipal Dej din perioada 13 septembrie 2001 – 21 septembrie 2001, cu diagnosticul „traumatism cranian cu plagă contuză regiunea parietală stg. Plagă tăiată hemifață stânga cu cointeresarea masei musculare. Plagă tăiată antebraț stâng, treimea medie, fața dorsală. Plagă tăiată fața dorsală index dreapta, cu secțiune de tendon extensor și deschiderea articulației interfalangiene 1 II”.
Din raportul de constatare medico-legală, rezultă că numitul C.M. prezintă leziuni corporale care s-au putut produce prin lovire cu un corp dur și corp tăietor înțepător. Leziunile au necesitat 18 - 19 zile de îngrijiri medicale. Leziunile nu au pus în primejdie viața victimei. Leziunile pot data din 13 septembrie 2001.
Inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei.
La dozarea și individualizarea pedepsei s-a avut în vedere pericolul social concret al faptei, precum și persoana inculpatului, fără antecedente penale și avea o vârstă înaintată, sens în care s-a dat o eficiență largă circumstanțelor atenuante.
Împotriva hotărârii tribunalului a formulat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, criticând soluția sub aspectul netemeiniciei în sensul că nu se justifică reținerea de circumstanțe atenuante solicitând înlăturarea acestora.
Curtea de Apel Cluj, prin decizia penală nr. 308 din 14 noiembrie 2002, a respins ca nefondat apelul declarat de parchet, reținându-se că pedeapsa aplicată inculpatului a fost corect caracterizată.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj a declarat recurs împotriva hotărârilor menționate, susținând că instanțele în mod greșit au constatat circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului. Se cere casarea hotărârilor și înlăturarea dispozițiilor art. 74 C. pen., și aplicarea unei pedepse corespunzătoare pericolului social al faptei comise și persoanei inculpatului.
Procurorul de ședință a solicitat ca recursul să fie admis, nu pentru motivul scris, ci pentru alt motiv, susținând că prin aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen., pedeapsa pronunțată nu a fost corect individualizată, fiind cazul majorării ei.
Recursul este întemeiat.
Examinându-se hotărârile atacate, se constată că instanțele au recunoscut în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante, constatând că acesta este în vârstă de 72 ani, bolnav și a dat dovadă de sinceritate, recunoscând și regretând fapta.
Aceste împrejurări, unite cu aceea că numitul nu a mai fost condamnat în trecut pentru fapte penale, constituie, într-adevăr, antecedente favorabile pentru inculpat, astfel că, în mod just instanțele au făcut în cauză aplicarea art. 74 C. pen.
Ca atare critica formulată prin recursul parchetului cu privire la aspectul amintit mai sus, este neîntemeiată.
Instanțele au greșit însă prin aceea că, deși au constatat în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante, raportate la situația sa personală, au redus totuși pedeapsa fără să țină seama de caracterul grav al faptei, relevat de modul cum s-au succedat acțiunile inculpatului și de împrejurările în care el a procedat, asupra propriului fiu, în timp ce acesta dormea, prin folosirea unei secure având o lamă de 10 cm și zona vizată, respectiv, capul părții vătămate.
Dat fiind accentuatul grad de pericol social pe care îl prezintă fapta, chiar prin recunoașterea circumstanțelor atenuante, instanțele trebuiau să aplice inculpatului o sancțiune corespunzătoare pentru a-l reeduca și pentru a îndeplini rolul de prevenire generală, cea de 3 ani închisoare apărând insuficientă.
Sub acest aspect, soluția pronunțată este netemeinică și nelegală.
Astfel fiind, recursul parchetului este întemeiat și urmează a fi admis, a se casa hotărârile atacate în partea privitoare la pedeapsa aplicată inculpatului, pe care o modifică astfel cum se arată în dispozitiv, dispunându-se menținerea celorlalte dispoziții ale hotărârilor atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj împotriva deciziei penale nr. 308 din 14 noiembrie 2002 a Curții de Apel Cluj, privind pe inculpatul C.S.
Casează decizia penală sus-menționată și sentința penală nr. 412 din 29 august 2002 a Tribunalului Cluj, numai cu privire la pedeapsa aplicată inculpatului, pe care o majorează de la 3 ani închisoare la 5 ani închisoare, pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 174 și art. 175 lit. c), cu aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor.
Deduce din pedeapsă, timpul arestării preventive a inculpatului de la 26 martie 2002, la 21 martie 2003.
Onorariul de avocat în sumă de 300.000 lei pentru apărarea din oficiu, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi 21 martie 2003.