Asupra recursului în anulare de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1160 din 7 noiembrie 2001, Judecătoria Pașcani a condamnat pe inculpați după cum urmează:
- A.P. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru infracțiunea de falsificare de monede sau alte valori, prevăzută de art. 292 alin. (2) C. pen.
- C.I. la o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare pentru infracțiunile de înșelăciune și falsificare de monede sau de alte valori, prevăzute de art. 215 alin. (2) și art. 282 alin. (2), ambele cu aplicarea art. 37 lit. a) și art. 33 lit. a) C. pen.
Totodată, a dispus revocarea suspendării condiționare a pedepsei de un an închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 831/1999 a Judecătoriei Pașcani și executarea acesteia alături de pedeapsa aplicată în prezenta cauză, în total, inculpatul urmând să execute 4 ani închisoare, și
- B.G. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru infracțiunea de falsificare de monede și de alte valori, prevăzută de art. 282 alin. (2) C. pen., a cărei executare a suspendat-o condiționat pe durata termenului de încercare de 5 ani.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut, în esență, că, cei trei inculpați au deținut, în vederea valorificării, mai multe bancnote, inducând în eroare pe partea vătămată C.C. căreia i-a produs o pagubă de 1.700.000.
Hotărârea a fost atacată cu apel de inculpați.
Prin decizia penală nr. 969 din 13 iunie 2002, Tribunalul Iași a respins ca nefondate, apelurile declarate.
Recursul declarat de inculpatul C.I. a fost respins ca nefondat de Curtea de Apel Iași, prin decizia penală nr. 568 din 6 august 2002.
În temeiul dispozițiile art. 409 și art. 410 alin. (1) partea I pct. 71 teza I C. proc. pen., procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a declarat recurs în anulare, împotriva hotărârilor pronunțate, considerând că acestea sunt contrare legii, întrucât instanțele în mod greșit nu au aplicat inculpaților A.P. și C.I. pedeapsa complimentară a interzicerii unor drepturi și nu au determinat cuantumul pentru inculpatul B.G. și totodată au omis să dispună măsura de siguranță a confiscării speciale.
Recursul în anulare declarat este fondat.
Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate și în raport de prevederile legale, Curtea Supremă de Justiție, constată următoarele.
1. Referitor la neaplicarea pedepsei complimentare inculpaților A.P. și C.I. și nedeterminarea cuantumului acesteia pentru inculpatul B.G.
Potrivit dispozițiilor art. 65 C. pen., pedeapsa complimentară a interzicerii unor drepturi poate fi aplicată, dacă pedeapsa principală stabilită este închisoare de cel puțin 2 ani și instanța constată că față de natura și gravitatea infracțiunii, împrejurările cauzei și persoana infractorului, această pedeapsă este necesară.
Aplicarea pedepsei interzicerii unor drepturi este obligatorie când legea prevede această pedeapsă.
Condiția arătată în alin. (1) cu privire la cuantumul pedepsei principale trebuie să fie îndeplinită și în cazul în care aplicarea pedepsei prevăzută de acel aliniat este obligatorie.
Prin urmare, față de dispozițiile sus menționate, rezultă că, atunci când legea prevede pedeapsa complimentară, aplicarea acesteia este obligatorie, cu condiția ca pedeapsa stabilită să fie de cel puțin 2 ani închisoare.
Cum, pentru infracțiunea prevăzută de art. 282 alin. (2) C. pen., legiuitorul a prevăzut și pedeapsa complimentară a interzicerii unor drepturi, iar pentru comiterea acesteia inculpații A.P., C.I. și B.G. au fost condamnați la câte 3 ani închisoare, aplicarea dispozițiilor art. 65 C. pen., era obligatorie.
Este adevărat însă, că instanța de fond, Judecătoria Pașcani a menționat în aliniatul cu dispoziții în ceea ce îl privește pe inculpatul B.G. că „aplică dispozițiile art. 64 lit. a) și b) C. pen., dar fără să indice perioada cuprinsă între 1 și 10 ani, conform art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., pe durata căreia să-i fie interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
2. Referitor la omisiunea de a dispune măsura de siguranță a confiscării speciale.
Potrivit dispozițiilor art. 118 lit. e) C. pen., sunt supuse confiscării speciale lucrurile deținute în contra dispozițiilor legale.
Așa fiind, în speța de față, în cursul cercetărilor penale, asupra inculpaților au fost descoperite 7 bancnote a 100 dolari S.U.A., false, care au fost ridicate de organele de poliție.
Cum deținerea acestor bancnote este contrară dispozițiilor art. 282 alin. (2) C. pen., instanța trebuia să aplice în cauză măsura de siguranță a confiscării speciale prevăzută de art. 118 lit. e) C. pen.
În consecință, neaplicând inculpaților pedeapsa complimentară a interzicerii unor drepturi și nedispunând măsura de siguranță a confiscării speciale, instanța de fond a pronunțat o hotărâre contrară legii. În ceea ce privește instanța de apel și cea de recurs, acestea fiind investite numai cu soluționarea căilor de atac exercitate de inculpați și în consecință limitate la dispozițiile art. 372 și respectiv art. 3858 C. proc. pen., instanțele de control judiciar nu aveau cum să îndrepte aceste nelegalități.
În concluzie, secția penală a Curții Supreme de Justiție, constată că sunt întrunite cerințele prevăzute de art. 410 alin. (1) partea I pct. 71 teza I C. proc. pen., situație în care, în baza art. 4141 alin. (1) coroborat cu art. 38515 pct. 2 C. proc. pen., va admite recursul în anulare declarat, va casa hotărârile atacate numai cu privire la omisiunea de a aplica inculpaților pedepsele complimentare și de a dispune confiscarea specială a bancnotelor falsificate, și în fond, rejudecând cauza, să aplice inculpaților pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de câte 2 ani.
Potrivit art. 192 alin. (3) C. proc. pen., onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu asigurată intimaților inculpați se va suporta din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul în anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, împotriva sentinței penale nr. 1160 din 7 noiembrie 2001 a Judecătoriei Pașcani, deciziei penale nr. 696 din 13 iunie 2002 a Tribunalului Iași și deciziei penale nr. 568 din 6 august 2002 a Curții de Apel Iași, privind pe inculpații A.P., C.I. și B.G.
Casează hotărârile atacate, numai cu privire la omisiunea de a aplica inculpaților A.P., C.I. și B.G., pedepsele complimentare și a dispune confiscarea specială a bancnotelor falsificate.
În baza art. 65 C. pen., interzice inculpaților A.P., C.I. și B.G., drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de câte 2 ani.
În baza art. 118 lit. e) C. pen., dispune confiscarea celor 7 bancnote falsificate.
Onorariul avocatului pentru apărarea din oficiu asigurată intimaților inculpați, în sumă de câte 300.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi 15 aprilie 2003.