Asupra recursului penal de față;
Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 426 din 4 noiembrie 2002, pronunțată de Tribunalul Brăila s-a admis cererea de contopire a unor pedepse formulată de condamnatul T.V., privind pedepsele de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1290 din 6 iunie 2002, pronunțată de Judecătoria Brăila, 6 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 381 din 14 noiembrie 2000 pronunțată de Tribunalul Brăila, 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2062 din 9 octombrie 2001, pronunțată de Judecătoria Brăila și 4 ani și 2 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 281 din 5 iulie 2002, pronunțată de Tribunalul Brăila și în consecință;
- au fost decontopite pedepsele de mai sus, în pedepsele componente, după cum urmează:
- pedeapsa de 5 ani închisoare, aplicată prin sentința penală 1290 din 6 iunie 2002 a Judecătoriei Brăila, definitivă la 1 iulie 2002 prin neapelare, în pedepsele de 4 ani și 10 luni închisoare și restul de 751 zile închisoare; rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani și 5 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 570/1993 a Judecătoriei Brăila, fiind înlăturat sporul de 2 luni închisoare;
- pedeapsa de 6 ani și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 381/14 noiembrie 2000 a Tribunalului Brăila, definitivă prin neapelare la data de 29 noiembrie 2000, în pedepsele de 4 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complimentară a interzicerii unor drepturi, 4 ani și 2 luni închisoare, 4 ani și 6 luni închisoare, 5 ani și 6 luni închisoare și restul de 779 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 4 ani închisoare și un an pedeapsa complimentară aplicată prin sentința penală nr. 111 din 1 iunie 1998 a Tribunalului Brăila și au fost înlăturate cele două sporuri de câte o lună închisoare.
- pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 2062 din 9 octombrie 2001 a Judecătoriei Brăila, definitivă la 2 aprilie 2002 prin decizia penală nr. 156 din 19 martie 2002 a Tribunalului Brăila, în pedepsele de 2 ani închisoare, un an închisoare și restul de 751 zile închisoare, rămas neexecutat din pedeapsa de 4 ani închisoare și un an pedeapsa complimentară aplicată prin sentința penală nr. 111 din 1 iunie 1998 a Tribunalului Brăila și au fost înlăturate cele două sporuri de câte 6 luni închisoare.
- pedeapsa de 4 ani și 2 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 281 din 5 iulie 2002 a Tribunalului Brăila, definitivă prin neapelare la 23 iulie 2002 în pedeapsa de 4 ani închisoare și restul de 975 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani și 5 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 570 din 9 martie 1993 a Judecătoriei Brăila și a fost înlăturat sporul de 2 luni închisoare.
S-au contopit pedepsele de 4 ani și 10 luni închisoare, aplicată prin sentința penală 1290 din 6 iunie 2002 a Judecătoriei Brăila cu pedepsele de 4 ani închisoare, și 2 ani pedeapsa complimentară, 4 ani și 2 luni închisoare, 4 ani și 6 luni închisoare și 5 ani și 6 luni închisoare, aplicate prin sentința penală nr. 2062 din 9 octombrie 2001 a Judecătoriei Brăila și cu pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 281 din 5 iulie 2002 a Tribunalului Brăila, urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani și 6 luni închisoare, sporită cu un an închisoare, în total, s-a dispus să execute 6 ani și 6 luni închisoare și 2 ani pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a),b) C. pen.
Conform art. 61 C. pen., cu referire la art. 39 alin. (2) C. pen., s-a menținut revocarea beneficiului liberării condiționate pentru restul de 751 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani și 5 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 570/93 a Judecătoriei Brăila.
S-a contopit acest rest cu pedeapsa de 6 ani și 6 luni închisoare și 2 ani pedeapsa complimentară, urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani și 6 luni închisoare, sporită cu 6 luni închisoare, în total, va executa 7 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a condamnatului, iar în baza art. 36 alin. (3) C. pen., s-a scăzut din pedeapsa rezultantă timpul executat începând cu 3 martie 2000 la zi, precum și durata reținerii din datele de 24 februarie 2000, 29 februarie 2000 și 8 decembrie 1999.
S-au anulat vechile mandate și s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare pentru pedeapsa rezultantă.
S-a motivat în pronunțarea acestei soluții că, pedepsele aplicate prin hotărârile de mai sus sunt aplicate pentru fapte concurente și cum condamnatul execută pedepse distincte, sunt aplicabile regulile contopirii potrivit art. 36 C. pen., cu referire la art. 34 lit. b) C. pen., și art. 449 lit. a) C. proc. pen.
În termen legal împotriva hotărârii de mai sus a declarat apel condamnatul, care a susținut că restul neexecutat de 751 zile era aplicat pentru o faptă concurentă situația în care, nu se mai impunea a fi contopit.
Prin decizia penală nr. 670 din 10 decembrie 2002, pronunțată de Curtea de Apel Galați s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnat cu motivarea că au fost respectate dispozițiile art. 34 și art. 36 C. pen., atât în privința tehnicii juridice folosite, cât și în limitele legale în care s-a stabilit pedeapsa rezultantă și sporul aplicat.
Împotriva hotărârilor de mai sus a declarat, în termen legal, recurs condamnatul.
Prin motivele scrise, recurentul condamnat a susținut că se impunea a fi contopite și pedepsele aplicate prin sentința penală nr. 111 din 1 iunie 1998 pronunțată de Tribunalul Brăila și totodată să-i fie computate din pedeapsa rezultantă obținută în urma contopirii, perioadele de arest menționate în această hotărâre.
Critica va fi examinată în raport de actele și lucrările cauzei, dar și de dispozițiile art. 3859 alin. (1) pct. 171 C. proc. pen., constatându-se că recursul este nefondat, iar hotărârile recurate conforme legii.
Astfel, este de subliniat că, în mod corect, instanța de fond prin hotărârea recurată a realizat două operațiuni de contopire distincte: mai întâi, au fost contopite pedepsele aplicate prin sentințele penale nr. 1290/2002, 381/2000, 2062/2001 și 281/2002 pentru fapte concurente și care a fost fundamentată în drept pe dispozițiile art. 34 și art. 36 C. pen., după care, s-a realizat și o contopire finală a pedepsei rezultantă din prima operațiune juridică cu restul neexecutat de 751 zile închisoare din pedeapsa de 5 ani și 5 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 570/1993 a Judecătoriei Brăila; ultima operațiune a avut un alt temei juridic, cel prevăzut de art. 39 alin. (2) C. pen., referitor la contopirea pedepselor în caz de recidivă.
Atât în cazul primei operațiuni de contopire, având la bază regulile concursului de infracțiuni, cât și în situația celei de a doua referitoare la contopirea pedepselor în caz de recidivă, au fost respectate dispozițiile legale privind limitele legale ale pedepsei rezultante și ale sporului aplicat.
În ce privește susținerea recurentului privind contopirea și a pedepselor ce au făcut obiectul hotărârii nr. 111 din 1 iunie 1998 a Tribunalului Brăila aceasta este nefondată.
Este de observat că, obiectul hotărârilor de mai sus l-a format contopirea unor pedepse aplicate prin sentințele penale nr. 177 din 21 ianuarie 1997 și nr. 171 din 7 noiembrie 1997 pronunțate de Judecătoria Brăila și respectiv, Tribunalul Brăila pentru fapte concurente, condamnări care însă în raport de pedepsele supuse contopirii prin cererea dedusă judecății, atrag starea de recidivă.
În atare situație, pe de o parte ele nu puteau fi supuse contopirii potrivit regulilor de la concursul de infracțiuni, iar pe de altă parte, nefiind realizată o contopire a pedepselor pentru infracțiuni concurente, nu aveau aplicabilitate nici dispozițiile art. 36 alin. (3) C. pen., potrivit cărora, dacă s-a executat în totul sau în parte pedeapsa aplicată prin hotărârea anterioară ceea ce s-a executat se scade din durata pedepsei aplicate pentru infracțiunile concurente.
Pentru considerentele expuse, în mod legal nu s-a efectuat contopirea cu pedepsele ce fac obiectul hotărârii nr. 111/1998 și nici nu s-au computat perioadele de detenție menționate în hotărâre.
Așa fiind, criticile formulate sunt nefondate și cum nu s-au constatat nici alte motive de casare, urmare a examinării din oficiu potrivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul declarat de condamnat se va respinge, ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul T.V. împotriva deciziei penale nr. 670/A din 10 decembrie 2002 a Curții de Apel Galați.
Obligă pe recurent să plătească statului 650.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 150.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi 16 aprilie 2003.