Asupra recursului de față,
Examinând actele dosarului constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 16/P din 9 aprilie 2003, Curtea de Apel Constanța, în baza art. 37 alin. (4) din Legea nr. 296/2001 privind extrădarea, a admis cererea de extrădare formulată de Republica Turcia, prin autoritățile sale judiciare, ca întemeiată.
Ca urmare, a dispus extrădarea în Republica Turcia a cetățeanului turc R.Y., S-a menținut măsura arestării preventive luată față de acesta, în vederea predării sale autorităților turce. Durata arestului a fost computată de la 14 martie 2003 la zi.
Curtea de apel a reținut, că autoritățile judiciare din Republica Turcia, prin intermediul Ambasadei Republicii Turcia din București, au înaintat Ministerului Justiției din România cererea de extrădare privind pe cetățeanul turc R.Y., în baza Convenției Europene de Extrădare, semnată la Paris la 13.12.1957. S-a motivat că împotriva acestuia a fost emis mandatul de arestare în contumacie, pentru încălcarea art. 27/1 și art. 27/3 din Legea privind prevenirea și urmărirea contrabandei, în baza hotărârii nr. 2003/17 din 26 februarie 2003 a Tribunalului de Pace Saray, iar Parchetul General Republican din localitatea Saray desfășoară ancheta privind organizarea în scopul efectuării contrabandei. R.Y., căpitanul vasului F.I., a părăsit Turcia, fiind dat în urmărire internațională.
Anterior înaintării cererii de extrădare și a actelor anexe, autoritățile judiciare din Republica Turcia, prin intermediul Ministerului Justiției din România, au solicitat arestarea provizorie a aceluiași cetățean turc, în vederea extrădării.
În baza art. 33 din Legea nr. 296/2001 privind extrădarea, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța a dispus arestarea provizorie a cetățeanului turc R.Y., emițând mandatul de arestare provizorie nr. 16/14 martie 2003, pe timp de 30 de zile. Prin încheierea nr. 13/P din 25 martie 2003, Curtea de Apel Constanța a confirmat și menținut măsura arestării preventive a cetățeanului turc R.Y., în vederea extrădării acestuia.
Ulterior, după primirea în original a cererii de extrădare și a actelor anexe, s-a trecut la comunicarea acesteia persoanei extrădabile, iar conform art. 34 alin. (2) din Legea nr. 296/2001 a fost luat interogatoriul acesteia. Cel interogat a susținut că nu este vinovat și că nu este de acord cu extrădarea sa.
În urma verificării cererii de extrădare și a actelor anexate acesteia, în temeiul art. 2, art. 4, art. 8, art. 18, art. 21, art. 23, art. 33 alin. (6) și a art. 37 alin. (4) din Legea nr. 296/2001, curtea de apel a admis cererea de extrădare, dispunând extrădarea cetățeanului turc R.Y. în Republica Turcia. S-a menținut măsura arestării preventive și a fost computată durata arestului începând de la 14 martie 2003 la zi.
Împotriva acestei sentințe, persoana extrădabilă a declarat recurs, susținând că nu este vinovat, iar extrădarea sa în Turcia îi pune în pericol viața.
Recursul este nefondat, pentru considerentele care urmează:
Potrivit art. 37 alin. (2) din Legea nr. 296/2001 privind extrădarea, curtea de apel nu este competentă să se pronunțe asupra temeiniciei urmăririi sau condamnării pentru care autoritatea străină cere extrădarea, nici asupra oportunității extrădării.
Prin urmare, aceste aspecte nu au nici o relevanță în cauză, întrucât singurele autorități judiciare competente să se pronunțe asupra lor sunt autoritățile din Republica Turcia.
De asemenea, motivul invocat de recurent referitor la agravarea situației sale prin extrădare, (fiind de etnie kurdă), este nefondat în raport cu prevederile art. 9 din Legea nr. 296/2001.
Astfel, potrivi art. 9 alin. (1) din legea menționată, extrădarea nu se acordă dacă infracțiunea pentru care este cerută este considerată de statul solicitat ca infracțiune politică sau ca faptă conexă unei asemenea infracțiuni.
Alin. (2) al aceluiași articol prevede că aceeași regulă se aplică dacă statul solicitat are motive temeinice de a crede că cererea de extrădare motivată printr-o infracțiune de drept comun a fost prezentată în vederea urmăririi sau pedepsirii unei persoane din considerente de rasă, de religie, de naționalitate sau de opinii politice, ori că situația acestei persoane riscă să fie agravată pentru unul sau altul dintre aceste motive.
Curtea constată că nu există nici un asemenea motiv temeinic, deoarece persoana extrădată este cercetată pentru infracțiuni de drept comun (asociere în vederea organizării contrabandei), iar nu pentru infracțiuni politice, iar situația persoanei extrădabile nu riscă să se agraveze din considerente de naționalitate, religie sau opinii politice. Eventuala sa condamnare nu reprezintă un argument legal pentru respingerea cererii de extrădare, ci, în cazul existenței dovezilor încriminatorii, este o consecință firească a săvârșirii unei infracțiuni.
Pe de altă parte, simpla împrejurare că recurentul este de o altă naționalitate nu constituie, de asemenea, un argument pentru respingerea cererii de extrădare, în absența situațiilor prevăzute în art. 9 din Legea nr. 296/2001.
Curtea constată că instanța de fond a verificat îndeplinirea tuturor condițiilor pentru extrădare prevăzute Legea nr. 296/2001, condiții referitoare la proeminența dreptului internațional, precum și la condițiile în care poate fi admisă cererea de extrădare (privitoare la persoane, fapte, pedeapsă, procedură), pronunțând o soluție conformă legii.
În consecință, Curtea va respinge, ca nefondat, recursul declarat de persoana extrădabilă.
În baza art. 29 din Legea nr. 296/2001, se va menține măsura arestării preventive a acesteia.
Onorariul interpretului de limba turcă, se va plăti din fondul Curții Supreme de Justiție.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata sumei de 2.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a recurentului, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de persoana extrădabilă R.Y., împotriva sentinței penale nr. 16/P din 16 aprilie 2003 a Curții de Apel Constanța.
Menține măsura arestării luată față de acesta.
Onorariul interpretului de limba turcă se va plăti din fondul Curții Supreme de Justiție.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 2.000.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a recurentului, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi 18 aprilie 2003.