Asupra recursurilor de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 50 din 28 februarie 2002, pronunțată de Tribunalul Arad, în baza art. 183 C. pen., prin schimbarea încadrării juridice din rechizitor, cu aplicarea art. 73 lit. b) C. pen., a condamnat pe inculpații:
- A.V., și
- M.F.N., la câte, 4 ani închisoare.
În baza art. 181 C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b) C. pen. și art. 76 C. pen., a condamnat pe inculpații A.V., M.F.N. și
- V.C.F., la câte 3 luni închisoare, pentru vătămare corporală.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., a achitat pe inculpații A.V., M.F.N. și V.C.F., pentru infracțiunea prevăzută de art. 321 alin. (2) C. pen.
A dedus prevenția de la 4 iunie 2001, la 3 iulie 2001, pentru inculpatul V.C.F. și de la 4 iunie 2001, la zi, pentru inculpații M.F.N. și A.V., pentru aceștia doi menținând starea de arest.
În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele aplicate inculpaților M.F.N. și A.V., a aplicat fiecăruia pedeapsa de 4 ani închisoare.
Pe perioada și în condițiile art. 71 C. pen., a interzis inculpaților exercitarea drepturilor, prevăzute de art. 64 C. pen.
A obligat inculpații M.F.N. și A.V., în solidar, la plata către partea civilă Ș.F. a sumei de 27.142.508 lei, despăgubiri și 60.000.000 lei daune morale.
A obligat în solidar inculpații M.F.N., A.V. și V.C.F. să plătească, către partea civilă Ș.A. a sumei de 4.185.000 lei, despăgubiri materiale și 30.000.000 lei daune morale.
A obligat inculpații să plătească statului câte 1.500.000 lei cheltuieli judiciare și 10.000.000 lei, către partea civilă Ș.A.
Pentru a hotărî astfel Tribunalul Arad a reținut următoarele:
Inculpatul A.V. a fost patronul discotecii C., din comuna Felnac, discotecă amenajată la etajul II al fostului magazin universal.
Inculpatul A.V. a fost ajutat de coinculpații M.F.N. și V.C.F.
În seara de 2 iunie 2001, discoteca a fost deschisă de inculpații M.F.N. în jurul orelor 22,00. La discotecă au venit numiții L.A. și A.E., însoțiți de două persoane străine de localitate și anume, Ș.A. și Ș.C., angajați ca bodyguarzi la o firmă din Oradea, cei doi frați intenționând să vină a doua zi în municipiul Arad, pentru cumpărarea unui autoturism pe piața din Arad.
Înainte de a ajunge la discotecă cei patru au consumat băuturi alcoolice în Arad.
În discotecă cei patru au continuat să bea, consumând 3 - 4 sticle de votcă.
Atmosfera din discotecă a devenit tensionată datorită fraților Ș.A. și Ș.C., care au început să se comporte necorespunzător, atitudinea lor deranjând pe ceilalți tineri, motiv pentru care inculpatul M.F.N. a intervenit cerându-le să aibă un comportament civilizat.
În jurul orelor 3,00 inculpatul V.C.F. a coborât din discotecă, dar în hol a fost ajuns de Ș.A., care l-a acostat și a început să-l lovească, această atitudine atrăgând riposta inculpatului V.C.F. Cei doi au continuat să se bată, intervenind și Ș.C. Întrucât în discotecă s-a aflat despre bătaie, inculpații A.V. și M.F.N. au părăsit discoteca, cu intenția de a aplana scandalul.
La coborârea scărilor, inculpatul A.V. l-a împins pe Ș.C., care s-a lovit de un grilaj metalic care permite urcarea pe scări, a ripostat, fapt care a determinat intervenția inculpaților și a inculpatului M.F.N., care văzându-l pe Ș.A. lovindu-l pe inculpatul V.C.F., l-a împins pe Ș.A., astfel că cei doi au început să se bată, intervenind și A.V.
Victima Ș.C. a căzut, lovindu-se cu capul de pardoseala de beton mozaicat.
După ce victima a căzut inculpații M.F.N. și A.V. au continuat s-o lovească cu picioarele. Sesizând că victima nu mai are reacții inculpatul A.V. a adus apă, cu care a spălat victima pe față și a chemat medicul.
Inculpatul V.C.F. a părăsit discoteca, înainte de venirea medicului.
Moartea victimei Ș.C. s-a datorat hemoragiei și contuziei meningo-cerebrale consecutive unui traumatism cranio-cerebral, produs prin lovire repetată și corpuri dure care, concluzionează raportul medico-legal, pot fi reprezentate și de un grilaj metalic.
Partea vătămată Ș.A. a suferit leziuni, care au necesitat pentru vindecare 45 de zile de îngrijiri medicale, conform actelor medicale.
Aceste împrejurări au fost reținute de instanță din declarațiile inculpaților, care confirmă incidentul, cauzele lui și în parte susținerile din rechizitor privitor la desfășurarea incidentului și participarea fiecăruia, declarațiile martorilor audiați, C.C., G.M., P.R., V.S., M.C., A.E. și V.A., care au relatat despre momente ale incidentului.
Declarațiile martorilor A.E. și L.A., au fost înlăturate ca nesincere în ceea ce privește lovirea victimei Ș.C. de către inculpatul A.V. cu un picior de lemn și prin sărirea cu picioarele pe victimă, în raport cu echimoze și plăgi contuze și a căror existență nu confirmă violențele deosebit de puternice la care fac referire cei doi martori.
S-a apreciat că inculpații A.V. și M.F.N., au exercitat violențe asupra victimei cu scopul de a-i aplica o corecție, pentru atitudinea față de inculpatul V.C.F., colegul lor, rezultatul produs depășind intenția lor, astfel că s-a schimbat încadrarea juridică din infracțiunea de omor prevăzută de art. 174 C. pen., în infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte prevăzută de art. 183 C. pen.
Fapta celor trei inculpați de a cauza vătămări corporale părții vătămate Ș.A., care au necesitat pentru vindecare 45 de zile de îngrijiri medicale întrunește elementele constituitve ale infracțiunii prevăzută de art. 181 C. pen.
În ceea ce privește infracțiunea, prevăzută de art. 321 alin. (2) C. pen., s-a apreciat că deși este de necontenit că în holul discotecii s-a produs scandal public, acesta a fost urmarea actelor, gesturilor făcute în discotecă de frații Ș.A. și Ș.C., iar în hol scandalul public a fost declanșat tot de aceștia, lumea fiind indignată de comportarea celor doi față de inculpatul V.C.F., indignare materializată în chiar violențele exercitate asupra acestora și de alte persoane aflate în hol, astfel că faptele inculpaților nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii, lipsind latura subiectivă caracteristică acesteia.
Împotriva sentinței penale nr. 50 din 28 februarie 2002 a Tribunalului Arad, în termen legal au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad, inculpații A.V., M.F.N. și V.C.F. și părțile civile Ș.F. și Ș.A.
Prin apelul său Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad, a solicitat desființarea sentinței și rejudecând cauza să se dispună condamnarea inculpaților A.V. și M.F.N. în baza art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi, să se înlăture dispozițiile art. 73 lit. b) C. pen., să se majoreze pedepsele aplicate tuturor inculpaților în baza art. 181 C. pen. și să se dispună și condamnarea inculpaților, pentru infracțiunea prevăzută de art. 321 alin. (2) C. pen.
Prin apelul lor inculpații A.V. și M.F.N. au solicitat desființarea sentinței și rejudecând cauza, să se schimbe încadrarea juridică din art. 183 C. pen., în încăierare și să se reducă pedepsele având în vedere că sunt elemente tinere, fără antecedente penale, solicitând de asemenea respingerea apelului Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad și al părților civile ca nefondate.
Prin apelul său inculpatul V.C.F. a solicitat desființarea sentinței și rejudecând cauza să se dispună achitarea sa, pentru infracțiunea prevăzută de art. 181 C. pen., în baza art. 11 pct. 2 lit. a), combinat cu art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., susținând că nu a comis fapta, să se respingă apelul parchetului ca nefondat și să se înlăture din dispozitivul sentinței obligarea lui la plata despăgubirilor civile și a daunelor morale, întrucât sunt nedovedite.
Prin apelul lor părțile civile au solicitat desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecarea la primă instanță, deoarece nu s-a pronunțat asupra infracțiunii de vătămare corporală gravă, prevăzută de art. 182 C. pen., așa cum rezultă din referatul medico-legal, iar în subsidiar majorarea despăgubirilor civile și a daunelor morale, conform probelor administrate în cauză.
Curtea de Apel Timișoara, prin decizia penală nr. 365/ A din 23 septembrie 2002 a respins, ca nefondate, apelurile declarate de parchet, părțile civile Ș.F. și Ș.A., precum și ale inculpaților M.F.N., V.C.F. și A.V., împotriva sentinței penale nr. 50 din 28 februarie 2002 a Tribunalului Arad.
S-a dedus în continuare arestul preventiv pentru inculpații M.F.N. și A.V. de la data pronunțării sentinței și până la zi. Menține starea de arest a inculpaților.
Nemulțumiți și de această hotărâre, în termenul legal au declarat recurs, parchetul, părțile civile Ș.F. și Ș.A., precum și cei trei inculpați A.V., M.F.N. și V.C.F., reluând motivele invocate prin apelurile fiecăruia.
Recursurile declarate de parchet și cei trei inculpați urmează a se vedea că, sunt fondate, doar cu privire la aplicarea dispozițiilor Legii nr. 543/2002 privind grațierea unor pedepse.
Recursurile declarate de părțile civile, sunt nefondate.
Curtea, verificând actele și probatoriul cauzei, constată că hotărârea atacată, este temeinică și legală, în raport de criticile formulate, prin recursurile declarate, precum și după verificarea din oficiu.
Astfel, situația de fapt reținută este corectă și justifică pe deplin încadrarea juridică dată faptelor comise, încă de către prima instanță.
Sancționarea inculpaților s-a făcut cu respectarea tuturor criteriilor de individualizare, prevăzute de art. 72 C. pen., așa încât și pedepsele stabilite nu se impun a fi reduse.
În raport însă de data comiterii infracțiunii de vătămare corporală, prevăzută de art. 181 C. pen. și care este anterioară Legii 543 din 1 octombrie 2002, de cuantumul pedepselor aplicate, pentru această faptă și ca urmare a recunoașterii justificate a scuzei provocării, prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen. și văzând că inculpații nu sunt exceptați, de la beneficiul, actului de clemență prevăzută de Legea 543/2002, privind grațierea unor pedepse, nefiind recidiviști, ci infractori primari, cele două instanțe (fond și apel) se constată că, au omis aplicarea acestui act normativ, deși aceasta era obligatoriu.
Ca atare, numai pentru acest considerent, recursurile parchetului și ale inculpaților vor fi admise în baza art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., casate ambele hotărâri și prin rejudecare, se vor aplica fiecărui inculpat prevederile art. 1 și art. 7 din Legea nr. 543/2002, constatându-se grațiate integral și condiționat pedepsele de câte 3 luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 181 C. pen.
Ca o consecință imediată a grațierii, pentru inculpatul V.C.F., va fi și înlăturarea prevederilor art. 71 și art. 64 C. pen.
Pentru ceilalți doi inculpați vor rămâne de executat, pedepsele de câte 4 ani închisoare, aplicate pentru săvârșirea infracțiunii de loviri cauzatoare de moarte, prevăzută de art. 183 C. pen., în condițiile, necunoașterii justificate a circumstanței atenuante, a scuzei provocării reglementată de art. 73 lit. b) C. pen.
Pentru acești doi inculpați se vor aplica și prevederile art. 381 C. proc. pen., prin computarea arestării preventive.
Recursurile părților civile se vor respinge, ca nefondate, pe baza probelor administrate și potrivit cărora temeinic a fost reținută în favoarea inculpaților, scuza provocării, ca circumstanță atenuantă și coroborându-se și cu actele doveditoare depuse de aceștia în sprijinul daunelor materiale cerute.
Deci, majorarea pretențiilor civile solicitate nu se poate face, nici din punct de vedere legal și nici în fapt, scuza provocării determinând reducerea pretențiilor civile, în raport de gradul acesteia în declanșarea și realizarea infracțiunii prevăzută de art. 183 C. pen.
În consecință, aceste părți civile recurente, vor fi aplicate, la plata cheltuielilor judiciare către stat, potrivit art. 192 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara și inculpații A.V., M.F.N. și V.C.F., împotriva deciziei penale nr. 365/ A din 23 septembrie 2002 a Curții de Apel Timișoara.
Casează decizia atacată și sentința penală nr. 50 din 28 februarie 2002 a Tribunalului Arad, numai cu privire la aplicarea dispozițiilor Legii nr. 543/2002, privind grațierea unor pedepse.
Înlătură aplicarea prevederilor art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., pentru inculpații A.V. și M.F.N.
Descontopește pedepsele rezultante, de câte 4 ani închisoare, aplicate inculpaților, în pedepsele componente de câte 4 ani închisoare, aplicate pentru infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prevăzută de art. 183 C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b) C. pen. și câte 3 luni închisoare aplicate, pentru infracțiunea de vătămare corporală, prevăzută de art. 181 C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b) și art. 76 C. pen.
În temeiul art. 1 și art. 7 din Legea nr. 543/2002, constată grațiate integral și condiționat pedepsele de câte 3 luni închisoare, aplicate inculpaților A.V., M.F.N. și V.C.F., pentru infracțiunea de vătămare corporală, prevăzută de art. 181 C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b) și art. 76 C. pen.
Inculpații A.V. și M.F.N. urmează să execute, pedepsele de câte 4 ani închisoare, aplicate pentru săvârșirea infracțiunii de loviri cauzatoare de moarte, prevăzută de art. 183 C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b) C. pen.
Înlătură aplicarea prevederilor art. 71 și art. 64 C. pen., pentru inculpatul V.C.F.
Deduce din pedepsele aplicate inculpaților A.V. și M.F.N., timpul arestării preventive de la 4 iunie 2001, la 9 mai 2003, pentru ambii inculpați.
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de părțile civile Ș.F. și Ș.A., împotriva deciziei penale nr. 365/ A din 23 septembrie 2002 a Curții de Apel Timișoara.
Obligă pe recurentele părți civile la plata sumei de câte 500.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pronunțată în ședință publică, azi 9 mai 2003.