Deliberând asupra cauzei penale de față;
Din actele dosarului, rezultă următoarele:
Prin sentința penală nr. 21 din data de 15 ianuarie 2002, pronunțată în dosar penal nr. 6156/2000, Tribunalul Iași a condamnat pe inculpații:
1. B.M.,;
2. B.P.,;
3. S.P.L.,;
4. T.S., pentru săvârșirea a câte două infracțiuni de tâlhărie, prevăzute de art. 211 alin. (2) lit. a), d) și e) C. pen., la câte o pedeapsă de 5 ani închisoare.
În baza dispozițiilor art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit cele două pedepse de câte 5 ani închisoare, inculpații urmând să execute fiecare pedeapsa cea mai grea de 5 (cinci) ani închisoare.
S-a aplicat inculpaților pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor, prevăzute de art. 64 C. pen., pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 C. pen.
În baza dispozițiilor art. 14 și art. 346 C. proc. pen., cu aplicarea art. 998 C. civ., au fost obligați inculpații, în solidar, să plătească părții civile P.C., suma de 500.000 lei despăgubiri civile.
S-a luat act că partea vătămată H.D. nu s-a constituit parte civilă, prejudiciul fiind recuperat.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut în fapt următoarele:
Părțile vătămate P.C. și H.D., consăteni din satul Războieni, s-au dus la discoteca din Gârbești, deși erau băuți.
Împreună cu inculpatul B.M. au băut la barul unde se aflau și inculpații B.P., S.P.L. și după ce au băut, toți s-au deplasat în satul Gârbești. La un moment dat a izbucnit un conflict și au început să se insulte și să se lovească reciproc. În acest conflict a intrat și inculpatul T.S. care l-a lovit pe H.D. ce încerca să fugă, de la care a sustras bani și țigări. Inculpatul B.P. a lovit de mai multe ori pe P.C., apoi i-a sustras cureaua de piele, inelul de aur și B.M. i-a luat 100.000 lei și țigările. În tot acest timp S.P.L. care aplicase și el lovituri a asistat la deposedări.
Inculpații au recunoscut și regretat faptele petrecute pe fondul consumului de alcool (în faza de urmărire penală). La proces s-au prezentat doar în prima fază.
Situația de fapt și vinovăția inculpaților a fost reținută din probele administrate și anume: plângerile și declarațiile părții vătămate, procesele verbale de cercetare la fața locului, raportul medico-legal, dovezi de ridicare-restituire a bunurilor, declarațiile martorilor T.B.N., R.F., coroborate cu declarațiile inculpaților date în faza urmăririi penale.
Instanța a constatat că faptele inculpaților întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie prin aceea că împreună, pe timp de noapte, aflându-se într-un loc public, au deposedat, prin violență, părțile vătămate de bani și bunuri.
Calitatea în care au participat inculpații la săvârșirea infracțiunii a fost aceea de coautor, fiecare dintre ei realizând latura subiectivă și obiectivă a infracțiunii prin contribuția proprie.
Pedepsele aplicate au ținut seama de gradul de pericol social concret relevat de condițiile în care s-a desfășurat fapta.
Curtea de Apel Iași, prin decizia penală nr. 316, pronunțată la data de 31 octombrie 2002, în dosarul penal nr. 1044/2002 a respins ca nefondate recursurile declarate de inculpații B.M., S.P.L. și T.S. și ca inadmisibil pe cel promovat de tatăl lui B.P.
S-a precizat că pentru reținerea infracțiunii de tâlhărie este irelevantă participarea diferențiată a inculpaților la realizarea laturii civile, unii prin violențe, alții prin însușirea de bunuri.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs B.M., S.P.L. și B.P.
Deoarece nu s-au formulat motive scrise de recurs și în absența inculpaților la judecarea recursurilor, apărarea a invocat două aspecte: greșita încadrare juridică a faptei, care în realitate a fost doar de violență nu împotriva patrimoniului [(art. 3859 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.)] și greșita individualizare a pedepselor prin nereținerea de circumstanțe atenuante [(art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen.)].
Pentru recurenți s-a solicitat în baza art. 334 C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice în infracțiunea, prevăzută de art. 181 C. pen. și în subsidiar, reținerea art. 74 și art. 76 C. pen. și reducerea pedepselor.
Curtea, examinând hotărârile în raport de criticile formulate, constată că ambele sunt nejustificate, hotărârile fiind legale și temeinice.
Astfel, chiar dacă activitatea infracțională a început sub aspectul unor violențe între părți pe fondul consumului de alcool, „bătaia” a degenerat în tâlhărie atunci când profitând de neputința celor loviți, li s-au sustras bunuri. Intenția însușirii nu este obligatoriu să preceadă violența, ea o poate însoți și deci să se nască instantaneu.
Cum inculpații, chiar fără o înțelegere anterioară, au acționat în același fel și în realizarea aceluiași scop este evident că au fost părtași la tâlhărie, coautori.
Pedepsele aplicate au respectat criteriile, prevăzute de art. 72 C. pen. și în absența unor împrejurări care să fie apreciate ca atenuante în mod firesc, instanțele nu le-au reținut.
În ceea ce privește pe inculpatul B.P. nici nu intră în discuție vreun motiv de recurs, acesta fiind inadmisibil, deoarece inculpatul a uzat de calea apelului, situație în care pentru el hotărârea este definitivă și nu-i mai este îngăduit să o atace cu recurs.
În conformitate cu dispozițiile art. 38515 pct. 1 lit. a) și b) C. proc. pen., urmează a fi respinse recursurile inculpaților.
Conform art. 191 alin. (2) C. proc. pen., recurenții vor fi obligați la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații B.M. și S.P.L. împotriva deciziei penale nr. 316 din 3 octombrie 2002 a Curții de Apel Iași.
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de inculpatul B.P. împotriva aceleiași decizii.
Obligă inculpații la câte 1.400.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariile cuvenite apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de câte 300.000 lei, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi 13 mai 2003.