Deliberând asupra recursului de față constată:
Prin sentința penală nr. 192 din 2 octombrie 2002, pronunțată de Tribunalul Buzău s-a dispus, în temeiul art. 334 C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și în infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și din infracțiunea, prevăzută de art. 13 din Legea 87/1994 în infracțiunea, prevăzută de art. 13 din Legea 87/1994, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Prin susmenționata sentință inculpata Ș.N. a fost condamnată după cum urmează:
1. în baza art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 și art. 76 C. pen., la 5 ani închisoare și un an interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., pentru infracțiunea de înșelăciune prin emitere de cecuri, cu consecințe deosebit de grave.
2. în baza art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 și art. 76 C. pen., la un an închisoare, pentru înșelăciune în convenție prin emiterea de bilete la ordin.
3. în baza art. 13 din Legea 87/1994, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., la 5 luni închisoare, pentru evaziune fiscală.
În baza art. 33, art. 34 și art. 35 alin. (1) C. pen., s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare și un an interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.
S-a menținut starea de arest și s-a dedus din pedeapsă reținerea și arestarea preventivă de la 3 ianuarie 2002, la zi.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., s-a dispus achitarea aceleiași inculpate, pentru infracțiunea de delapidare, prevăzută de art. 2151 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatei pentru actele materiale cuprinse în conținutul infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen., comise împotriva S.C. S.R.G. și S.C. A.C.O. Buzău.
Inculpata a fost obligată în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. D.C. S.R.L. Buzău la plata următoarelor despăgubiri civile:
- 491.704.281 lei către S.C. M. S.A.;
- 14.523.486 lei către S.C. D. S.R.L.;
- 789.620.478 lei către S.C. B.P. S.A.;
- 290.239.654 lei către P.P. S.R.L.;
- 370.646.620 lei către S.C. P. S.A.;
- 9.420.333 lei către S.C. C. S.A.;
- 30.000.000 lei către S.C. S.C. S.R.L.;
- 180.000.000 lei către S.C. C. 92;
- 390.837.360 lei către S.C. V. S.A.;
- 476.736.326 lei cu majorările calculate la data achitării debitului către Direcția Generală a Finanțelor Publice Buzău.
S-a constatat acoperit prejudiciul cauzat S.C. M.I.E. S.R.L.
S-a constatat că pentru infracțiunea de delapidare nu există constituire de parte civilă.
S-a menținut măsura sechestrului asigurător.
În baza art. 7 și art. 21 din Legea 26/1990 s-a dispus înaintarea unei copii a hotărârii la Registrul Comerțului Buzău.
Inculpata a fost obligată în solidar cu partea responsabilă civilmente la 12.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
În fapt s-au reținut următoarele:
În perioada octombrie – decembrie 2001, S.C. D.C. S.R.L., al cărei administrator este inculpata, a achiziționat mărfuri de la mai multe societăți comerciale pentru plata cărora inculpata a emis file cec și bilete la ordin deși societatea nu avea disponibil în cont și nu exista nici posibilitatea constituirii proviziei necesare până la termenul scadent și se afla și în interdicție bancară.
Prin inducerea în eroare a reprezentanților societăților comerciale s-a creat acestora un prejudiciu total de peste 2 miliarde lei.
Astfel s-a reținut că de la S.C. M.I.E. s-a achiziționat marfă în valoare de 47.553.925 lei pentru care a fost emisă o filă cec fără acoperire. Prejudiciul a fost acoperit ulterior.
Pentru marfa achiziționată de la S.C. M. S.A. București inculpata a emis 13 cecuri în valoare de 491.704.281 lei. Prejudiciul nu a fost acoperit.
Inculpata a emis un cec pentru suma de 69.545.846 lei pentru achitarea mărfurilor achiziționate de la S.C. D. S.R.L. București. Din acest prejudiciu a fost recuperată suma de 55.022.360 lei.
S-a mai reținut că inculpata a emis 9 file cec în valoare de 789.620.478 lei reprezentând c/val. mărfurilor achiziționate de la S.C. B. S.A. București.
Tot astfel, pentru achitarea mărfurilor achiziționate de la S.C. P.P. S.R.L. inculpata a emis 8 cecuri fără acoperire în valoare de 290.239.654 lei.
Inculpata a emis de asemenea, 9 cecuri fără acoperire în valoare de 332.512.676 lei și un bilet la ordin pentru suma de 38.133.944 lei, prejudiciind în acest fel S.C. P. S.A. București cu suma totală de 370.646.620 lei.
A mai fost emis un cec fără acoperire, pentru achitarea mărfii în valoare de 43.910.000 lei achiziționată de S.C. C. S.A. Pârșcov. Prejudiciul a fost acoperit în parte prin plată, partea vătămată constituindu-se parte civilă cu suma de 9.420.330 lei.
S-a reținut de asemenea, că inculpata a emis un cec fără acoperire pentru suma de 30.000.000 lei prejudiciind partea civilă S.C. S. S.R.L. Buzău și 4 cecuri fără acoperire pentru suma totală de 180.000.000 lei, sumă cu care a fost prejudiciată S.C. C. 92 Buzău.
Inculpata a emis 3 cecuri și 5 bilete la ordin prejudiciind S.C. V. S.A. Focșani cu suma de 390.837.360 lei.
Instanța a reținut că toate cecurile și biletele la ordin reprezentând c/val. marfă au fost refuzate la plată pentru lipsă de disponibil.
S-a apreciat că, întrucât alin. (4) al art. 215 C. pen., face referire numai la emiterea de cecuri, se impune schimbarea încadrării juridice în două infracțiuni de înșelăciune, una realizată prin emitere de cecuri și cealaltă prin emiterea biletelor la ordin.
S-a reținut că pentru trei dintre actele materiale descrise în actul de sesizare a instanței se impune achitarea, întrucât faptele nu sunt prevăzute de legea penală.
Astfel, din actele dosarului nu rezultă că inculpata a emis cecuri sau bilete la ordin fără acoperire către S.C. S.C. S.R.L. București pentru suma de 190.444.970 lei reprezentând c/val. marfă achiziționată în perioada 17 octombrie 2001 – 1 noiembrie 2001. Din declarațiile reprezentantului societății rezultă că la 20 noiembrie 2001, inculpata a emis un cec în valoare de 102.245.000 lei care a fost onorat de bancă.
De asemenea, s-a reținut că nu constituie infracțiune fapta inculpatei de a emite un cec către S.C. R.G. S.R.L. Buzău în sumă de 200.000.000 lei reprezentând împrumutul primit de la reprezentantul acestei societăți, care nu a fost cu nimic indus în eroare, deoarece cunoștea problemele financiare ale societății inculpatei, împrumutul fiind acordat tocmai pentru rezolvarea acestora.
Instanța a constatat de asemenea, că între societatea inculpatei și S.C. A.C. S.R.L. Buzău nu au existat nici un fel de relații comerciale iar inculpata a emis într-adevăr un cec fără acoperire pentru 30.000.000 lei dar pentru achitarea mărfurilor achiziționate de la S.C. S.C. S.R.L. care apoi a girat cecul către S.C. A.C. S.R.L. Buzău.
S-a mai reținut că în perioada mai 2000 – noiembrie 2001, inculpata nu a înregistrat în evidențele societății facturi cu care a achiziționat mărfuri în valoare de 552.021.369 lei, iar în perioada martie – noiembrie 2001, nu a înregistrat veniturile obținute din vânzări în sumă de 2.542.428.500 lei, fapte ce întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală, inculpata sustrăgându-se astfel de la plata impozitelor și taxelor în sumă de 476.736.326 lei.
Instanța a apreciat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de delapidare, prevăzută de art. 2151 alin. (2) C. pen., dată fiind calitatea de asociat unic a inculpatei.
Prin decizia penală nr. 610 din 18 decembrie 2002, Curtea de Apel Ploiești a admis apelul declarat de procuror, a desființat în parte sentința și rejudecând a descontopit pedeapsa rezultantă în pedepsele componente și a schimbat încadrarea juridică din infracțiunea, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., pentru care a condamnat-o pe inculpată la 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., înlăturând dispozițiile privind achitarea inculpatei pentru faptele comise în dauna părților vătămate S.C. S.P., R.G. și S.C. A.C. S.R.L.
În baza art. 2151 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., inculpata a fost condamnată la 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.
S-au înlăturat dispozițiile art. 74 și art. 76 C. pen., reținute pentru infracțiunea, prevăzută de art. 13 din Legea 87/1994, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și s-a dispus condamnarea inculpatei pentru această infracțiune la 2 ani închisoare și un an interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.
În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.
Inculpata a fost obligată să aducă în patrimoniul S.C. D.D. S.R.L. Buzău suma delapidată de 3.353.640.268 lei.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
Prin aceiași decizie a fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpată.
S-a dedus la zi detenția preventivă.
Inculpata a fost obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Inculpata a declarat recurs în motivarea căruia a arătat că în cauză era necesară efectuarea unei expertize contabile pentru a se stabili care este prejudiciul real cauzat de inculpată având în vedere faptul că în unele cazuri au fost emise pentru plata acelorași sume și cecuri și bilete la ordin.
S-a mai arătat în motivarea recursului că greșit au fost înlăturate circumstanțele atenuante.
Recursul este fondat.
Potrivit art. 62 C. proc. pen., „în vederea aflării adevărului, organul de urmărire penală și instanța de judecată sunt obligate să lămurească cauza sub toate aspectele, pe bază de probe”.
În speță, pe parcursul procesului inculpata a susținut că prejudiciul pe care l-a cauzat prin înșelăciune este mai redus decât cel reținut în sarcina sa, întrucât au fost situații în care cecurile emise pentru achitarea unor mărfuri sunt dublate de bilete la ordin și a solicitat efectuarea unei expertize contabile care să stabilească valoarea reală a prejudiciului.
Este evident că prejudiciul cauzat prin infracțiune constituie un element esențial atât pentru soluționarea laturii penale, cât și pentru soluționarea laturii civile.
Pe de altă parte se reține că pentru lămurirea acestui aspect, în vederea aflării adevărului, actele aflate la dosar sunt insuficiente impunându-se și efectuarea unei expertize contabile.
Așa fiind, se constată că practic atât instanța de fond, cât și cea de apel nu au lămurit cauza sub toate aspectele, pe bază de probe, hotărârile pronunțate fiind din acest punct de vedere contrare legii și ca atare supuse casării conform art. 3859 alin. (1) pct. 171 C. proc. pen.
În consecință, se va admite recursul inculpatei și conform art. 38515 pct. 2 lit. c) alin. ultim C. proc. pen., se vor casa hotărârile atacate și se va trimite cauza spre rejudecare în vederea efectuării unei expertize contabile care să stabilească prejudiciul real cauzat de inculpată prin infracțiunea de înșelăciune și în ce măsură acesta a fost recuperat.
Față de soluția de casare cu trimitere impusă de necesitatea administrării de probe este inutilă examinarea cauzei sub aspectul celuilalt motiv de recurs invocat, problema individualizării pedepselor urmând a face și ea obiectul rejudecării.
Se va menține starea de arest a inculpatei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de inculpata Ș.N. împotriva deciziei penale nr. 610 din 18 decembrie 2002 a Curții de Apel Ploiești.
Casează decizia penală sus-menționată și sentința penală nr. 192 din 2 octombrie 2002 a Tribunalului Buzău și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Buzău.
Menține starea de arest a inculpatei.
Pronunțată în ședință publică, azi 14 mai 2003.