Cauze de reducere a pedepsei. Circumstanţe atenuante. Cauze de agravare a pedepsei
Cuprins pe materii: Drept penal. Partea generală. Pedepsele. Individualizarea pedepselor
Indice alfabetic: Drept penal
- cauze de reducere a pedepsei
- circumstanţe atenuante
- cauze de agravare a pedepsei
C. pen., art. 76
Legea nr. 682/2002, art. 19
În cazul în care reţine existenţa infracţiunii continuate, a cauzei de reducere a pedepsei prevăzute în art. 19 din Legea nr. 682/2002 și a circumstanţelor atenuante, instanţa poate coborî pedeapsa, în aplicarea dispoziţiilor art. 76 C. pen., sub minimul special rezultat în urma reducerii la jumătate a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, conform art. 19 din Legea nr. 682/2002.
I.C.C.J., Secţia penală, decizia nr. 142 din 19 ianuarie 2010
Prin sentinţa penală nr. 400/F din 9 aprilie 2009, pronunţată de Tribunalul București, Secţia I penală, a fost condamnat, între alţii, și inculpatul N.R. la două pedepse: una de 3 ani închisoare și una de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracţiunilor prevăzute în art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen., respectiv, art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen.
În temeiul art. 33 - art. 35 C. pen. a fost aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare, făcându-se și aplicarea art. 71 și art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe lângă pedeapsa principală a închisorii fiind aplicată și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani.
Pentru a dispune în acest sens, prima instanţă a reţinut, în sinteză, că inculpatul N.R., la data de 10 iulie 2008, împreună cu inculpatul B.A., a vândut colaboratului cu nume de cod „M.S.” 25 de comprimate ecstasy; la data de 24 iulie 2008, împreună cu inculpatul C.M., a vândut aceluiași colaborator 99 de comprimate ecstasy, iar la data de 30 octombrie 2008 a fost depistat deţinând o pipă artizanală ce conţinea THC, substanţă biosintetizată de planta cannabis, folosită pentru consumul propriu.
În faţa primei instanţe, inculpatul și-a exercitat dreptul la tăcere, precizând însă că își menţine declaraţiile date în cursul urmăririi penale.
În cursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut săvârșirea infracţiunilor.
Aceeași atitudine de recunoaștere a faptelor a avut-o inculpatul și cu ocazia dezbaterilor la prima instanţă.
Prin decizia nr. 224/A din 30 octombrie 2009, Curtea de Apel București, Secţia a II-a penală și pentru cauze cu minori și familie, a admis apelul inculpatului și, prin reţinerea suplimentară a cauzei de reducere a pedepsei prevăzută în art. 19 din Legea nr. 682/2002, a redus pedepsele aplicate de prima instanţă la 2 ani și 6 luni închisoare și, respectiv, la o lună închisoare.
În urma contopirii pedepselor a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 6 luni închisoare, fiind redusă la 2 ani pedeapsa complementară, cu menţinerea celorlalte dispoziţii ale sentinţei.
Împotriva acestei decizii, inculpatul a declarat recurs, cu motivarea că reducerea de numai 6 luni a pedepsei celei mai mari (de la 3 ani închisoare la 2 ani și 6 luni închisoare) este nesemnificativă în raport cu modul său concret de colaborare cu organele judiciare (caz de casare - art. 3859 alin. 1 pct. 14 C. proc. pen.).
Recursul inculpatului este fondat.
Potrivit înscrisului de la dosar (adresa nr. 42 D/P/2009 din 13 august 2009 a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism), „denunţul formulat de inculpatul N.R. (...) a condus la identificarea și arestarea mai multor traficanţi de droguri în cauza care face obiectul dosarului nr. 42D/P/2009 al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial București.” Această situaţie este reconfirmată prin adresa aceleiași unităţi de parchet, în care se mai precizează că, în final, au fost trimiși în judecată 29 de inculpaţi.
Or, în opinia Înaltei Curţi de Casaţie și Justiţie, în condiţiile reţinerii unei stări de reducere a pedepsei prevăzută expres de lege, precum și a reţinerii în favoarea inculpatului a unor circumstanţe atenuante, criticile acestuia cu privire la reducerea nesemnificativă a pedepsei sunt întemeiate.
În consecinţă, în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie și Justiţie va admite recursul inculpatului, va casa decizia recurată numai cu privire la individualizarea pedepsei, în sensul acordării unei eficienţe juridice sporite dispoziţiilor legale privind reducerea acesteia, astfel încât să beneficieze - în scurt timp - de posibilitatea liberării condiţionate din executarea pedepsei, întrucât colaborarea cu organele judiciare, precum și celelalte circumstanţe atenuante reţinute în favoarea sa justifică un astfel de tratament sancţionator.
Prin urmare, Înalta Curte de Casaţie și Justiţie a admis recursul declarat de inculpatul N.R. împotriva deciziei penale nr. 224/A din 30 octombrie 2009, a casat decizia recurată numai cu privire la individualizarea pedepsei, a descontopit pedeapsa rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare în pedepsele componente, a modificat pedeapsa, în sensul că a redus-o de la 2 ani și 6 luni închisoare la un an și 9 luni închisoare pentru săvârșirea infracţiunii prevăzute în art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a) și c) și art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen. și art. 19 din Legea nr. 682/2002.
În baza art. 33 lit. a) și art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., a contopit pedepsele, urmând ca, în final, inculpatul N.R. să execute pedeapsa rezultantă de 1 an și 9 luni închisoare.